Știri
Stația de Epurare – Procesul prin care apa uzată ajunge în Dunăre
Apele uzate menajere, rezultate de la populația racordată la canalizare, apele uzate menajere și tehnologice, provenite de la agenții economici și instituțiile publice racordate la canalizare, dar și apele pluviale, sunt colectate de o rețea de canalizare în sistem unitar și trimise prin pompare în Stația de Epurare din Călărași.
Stația de Epurare a Apelor Uzate Călărași – Informații generale
Stația de Epurare a Apelor Uzate Călărași (SEAU) este destinată epurării apelor reziduale din municipiul Călărași. Aceasta a fost construită cu ajutorul fondurilor europene și deservește localitatea, începând cu anul 2012, atunci când a avut loc punerea în funcțiune a instalațiilor. Când apa ajunge la SEAU, începe și procesul propriu-zis de epurare, care cuprinde o treaptă de epurare mecanică, o treaptă de epurare biologică și o treaptă de epurare chimică.
Instalațiile SEAU cuprind linia apei, unde se realizează epurarea apelor uzate ce ajung în stație, și linia nămolului care tratează nămolul rezultat din apele uzate.
Prima treaptă, și anume cea mecanică, este constituită dintr-o etapă de filtrare mecanică, care se efectuează cu ajutorul unor echipamente denumite grătare. Urmează etapa de deznisipare, unde se realizează extragerea nisipului adus de apele menajere și mai apoi etapa de decantare primară, de unde rezultă nămolul primar.
După ce au loc procesele enumerate mai sus, urmează treapta biologică, care este și cea mai importantă. Aici are loc descompunerea compușilor chimici organici, în principal a celor ce conțin azot și fosfor (nitriți, nitrați, fosfați), prin procesele de nitrificare și denitrificare, realizate cu ajutorul unor microorganisme(bacterii specifice) ce se regăsesc în nămolul activ. Importanța reducerii compușilor chimici organici este dată de necesitatea protejării surselor de apă din care face parte și emisarul nostru și anume brațul Borcea.
Treapta chimică constă in tratarea chimică a apelor uzate și se realizează cu ajutorul stației de dozare a agentului de precipitare pentru eliminarea fosforului.
Etapa de tratare a nămolului cuprinde procesele de îngroșare, fermentare și deshidratare. In urma fermentării nămolului rezultă biogaz, biogaz ce este utilizat la instalația termică și cea de cogenerare.
Elementele componente ale Stației de Epurare Călărași:
Elementele componente ale treptei de filtrare mecanică: camera de admisie cu canal de alimentare către clădirea grătarelor, clădirea grătarelor cu sistem de filtrare grosieră și fină, sortator de nisip, deznisipator separator de grăsimi aerat, cu două circuite, stație suflante pentru deznisipator, sistem de măsurare a debitului de intrare, decantoar primar cu două circuite, stație de pompare nămol primar, bazin de avarie și stație pompare pentru apele uzate interne.
Elementele componente ale treaptei biologice: bazin cu nămol activat prevăzut cu două circuite, două decantoare secundare, instalație de recirculare a nămolului activat, instalație de pompare a nămolului în exces, stație suflante a bazinului cu nămol activat și sistem de măsurare debit evacuare.
Elementele componente ale treaptei chimice: bazin de stocare agent de precipitare, stație de dozare agent de precipitare.
Elementele componente ale liniei de tratare a nămolului: îngroșător gravitațional/bazin omogenizare nămol primar și în exces, sala mașinilor cu îngroșare mecanică și deshidratare a nămolului, două fermentatoare prevăzute cu instalații de captare și stocare a biogazului și îngroșător gravitațional/bazin de omogenizare nămol fermentat.
De specificat faptul că apa care iese din Stația de Epurare se încadrează în cerințele impuse de normele in vigoare, fapt verificat periodic de reprezentanții Apelor Române. Astfel, pentru a se asigura că apa care ajunge în Dunăre este conformă cu cerințele, sunt efectutate analize fizico-chimice zilnice, atât pe care apa care intră în stație(influent), cât și pentru apa care iese din stație(efluent).
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cu ocazia Zilei Naționale a României, primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a transmis un mesaj public adresat comunității locale, subliniind importanța solidarității și a implicării civice în momentele care dau sens identității naționale.
Beștea a vorbit despre 1 Decembrie ca despre „o zi care ne aduce împreună”, indiferent de origini sau diferențe personale, insistând că semnificația sărbătorii depășește ritualul ceremoniilor oficiale. În mesajul său, acesta a subliniat că România este formată din oamenii care „pun umărul” și contribuie constant la construirea unui viitor mai bun.
„Ziua Națională nu înseamnă doar ceremonii sau steguri arborate, ci felul în care simțim, în suflet, că facem parte din aceeași familie, familia unei țări pe care o iubim cu bune, cu greutăți, cu speranțe”, a transmis viceprimarul.
Oficialul a vorbit și despre responsabilitatea generației de astăzi față de cei mici, subliniind dorința de a lăsa copiilor „un loc mai bun”.
Mesajul s-a încheiat cu o urare simplă, dar încărcată de emoție:
„La mulți ani, dragi oltenițeni! La mulți ani, România!”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Guvernul vrea să oprească voucherele de vacanță. Hotelierii, acuzați că au oferit servicii slabe și nu au investit în turism. Patronii avertizează: „Ne uităm spre faliment”
Voucherele de vacanță ar putea dispărea complet începând cu anul 2026. Ministrul Economiei susține că bugetul statului nu mai permite acordarea tichetelor, iar programul ar fi chiar unul dintre motivele pentru care calitatea serviciilor turistice din România a scăzut.
Potrivit oficialului, o parte dintre operatorii din turism „s-au bazat exclusiv pe vouchere, fără să facă investiții și au oferit servicii slabe, către clienți obligați practic să-și cheltuiască astfel banii”. Declarațiile au provocat reacții dure din partea reprezentanților industriei ospitalității, care avertizează că măsura ar avea efecte dramatice.
„Cu toții ne uităm către faliment. Cum poți să judeci o industrie întreagă pentru câteva excepții?”, a declarat, pentru Observator News, Anca Nedea, hotelier. Corina Martin, secretar general FPIOR, lansează un avertisment îngrijorător: „Dacă alungăm turiștii români către destinații externe, industria se prăbușește în 2026.”
În ultimul an, valoarea voucherelor a fost redusă de la 1.600 la 800 de lei, bugetarii fiind nevoiți să acopere restul de cheltuială. Rezultatul: în primele cinci luni ale acestui an, volumul tichetelor utilizate a scăzut cu peste 90%, potrivit datelor citate de reporterul Observator, Andreea Filip.
Pentru multe familii, în special cele cu venituri medii și copii, voucherele reprezentau singura șansă reală de a merge într-o vacanță. „A fost singura variantă de a ieși undeva”, spune un agent de turism.
Comparativ, Bulgaria ajunge anual la 13 milioane de turiști străini, Albania la 11 milioane. România atrage doar aproximativ 2,5 milioane, iar ministerul recunoaște că „nu există o strategie clară pentru turismul național, fiind abia în lucru un proiect”.
Voucherele, de la motor economic la factor de declin
- Statul nu mai alocă fonduri pentru program.
- Guvernul acuză lipsa investițiilor și servicii necorespunzătoare.
- Hotelierii resping acuzațiile și spun că decizia duce la falimente.
- Scădere de 90% a utilizării voucherelor în 2025.
- Turismul românesc riscă prăbușirea în 2026, dacă măsura intră în vigoare.
Decizia pune presiune pe un sector deja fragil, iar impactul va fi resimțit atât de operatorii din turism, cât și de familiile care nu își permit concedii fără sprijinul statului.
Rămâne întrebarea: cine pierde mai mult – hotelierii sau românii care renunță la vacanță?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Furt la Nicolae Bălcescu. Primărița reclamă că i-au fost sustrase toate decorațiunile de Crăciun din curte
Incident neobișnuit într-o comună din județul Călărași. Primărița localității Nicolae Bălcescu, Georgiana Teodorescu, a transmis public că decorurile pregătite pentru sărbătorile de iarnă au fost furate direct din curtea locuinței sale.
„Am constatat că toate au fost furate. Sunt șocată de nesimțirea acestor oameni. Dezamăgirea este și mai mare pentru că sunt oameni din comunitatea mea, pentru care eu lupt și încerc să îi ajut de fiecare dată, atât cât pot și cum pot”, a scris primărița într-o postare publică. „Când veți împodobi curtea și casa cu decorațiunile mele, sper să realizați cât de josnici sunteți. Eu aleg să merg mai departe cu demnitate și credință. Voi… rămâneți cu fapta voastră.”
Cazul a stârnit numeroase reacții în rândul cetățenilor, majoritatea condamnând gestul. Din comentarii se desprind poziții critice, surprindere și chiar solicitări de intervenție a autorităților.
• „Au intrat în curte și le-au furat? Mare atenție cui îi permiteți accesul, chiar dacă pare bine intenționat.”
• „Este o faptă care nu trebuie trecută cu vederea. Trebuie pedepsită.”
• „Tot cei care știu curtea dumneavoastră. Puneți camere, nu vă bazați pe bunătatea oamenilor.”
• „Este o faptă josnică ce intră într-o infracțiune din Codul Penal. Dacă dețineți camere de supraveghere video, puteți identifica acele persoane.”
• „Aici nu e vorba de hoți care să aibă ce mânca, ci de persoane care cunosc zona sau au dorit să se răzbune.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Descoperă misterul pădurilor amazoniene: Ochiul gol cu pete negre, vânătorul invizibil!
Hreanul – arma secretă naturală împotriva răcelii, durerilor și tensiunii!
Pianul din iad – o melodie care a supraviețuit omului
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
