În primăvara anului 1942, în Munții Alborz din Iran, începe una dintre cele mai neobișnuite povești din istoria celui de-al Doilea Război Mondial. Un pui de urs brun sirian, rămas orfan după ce mama sa a fost ucisă de vânători, a fost găsit de un băiat local. Acesta l-a oferit ulterior soldaților polonezi din Corpul II de Armată, care traversau regiunea, în schimbul unor conserve de mâncare și a unui briceag. Astfel, micuțul urs a intrat în viața unor oameni care, la rândul lor, căutau alinare după greutățile războiului.

Un camarad neașteptat

Soldații polonezi, eliberați recent din lagărele sovietice și deplasați în Iran, l-au adoptat pe urs și l-au numit Wojtek, un nume care înseamnă „cel căruia îi place războiul” sau „războinicul zâmbitor”. La început, l-au hrănit cu lapte condensat din sticle goale de vodcă, apoi cu fructe, miere și sirop, iar pe măsură ce creștea, i-au oferit și bere – care a devenit rapid preferata sa. Cu timpul, Wojtek a dezvoltat și alte obiceiuri „umane”, precum fumatul și mestecatul țigărilor, devenind o sursă de bucurie și moral pentru trupele obosite.

Crescut ca un membru al unității, Wojtek dormea în corturile soldaților, călătorea în camioanele lor și se alătura la jocurile lor, inclusiv luptele de wrestling. Era un companion blând, care se împrietenea cu un dalmațian al unui ofițer britanic, deși evita caii și catârii după o întâlnire neplăcută. Într-o ocazie, a ajutat chiar la prinderea unui hoț dintr-un depozit de muniție, alertând soldații prin agitația sa.

De la mascotă la soldat

Pe măsură ce unitatea se îndrepta spre linia frontului, în 1943, autoritățile britanice au refuzat să permită prezența unui animal sălbatic pe navele către Italia. Pentru a-l păstra alături, soldații l-au înrolat oficial în armată, atribuindu-i un număr de serie și gradul de soldat în Compania 22 de Transporturi a Corpului II Polonez. Ulterior, a fost promovat la gradul de caporal. Cu documentele în regulă, Wojtek a putut călători cu trupele spre Napoli, spre uimirea curierului britanic Archibald Brown, care l-a întâlnit pentru prima dată în port.

Advertisement

Eroism pe câmpul de luptă

Momentul de glorie al lui Wojtek a venit în timpul Bătăliei de la Monte Cassino, în aprilie 1944, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale războiului. Aici, ursul a demonstrat o forță impresionantă, căratând cu ușurință cutii de muniție de peste 45 de kilograme de la camioane la pozițiile de artilerie. Gestul său a inspirat atât de mult trupele, încât insigna Companiei 22 a fost schimbată, reprezentând acum un urs purtând muniție – un simbol al curajului său.

Ultimii ani

După încheierea războiului, în 1947, aproximativ 3.000 de soldați polonezi, împreună cu Wojtek, au fost staționați în Scoția. La demobilizare, ursul a fost dus la Grădina Zoologică din Edinburgh, unde a devenit o atracție populară. Vizitat frecvent de foștii săi camarazi, Wojtek se anima la auzul limbii poloneze și se bucura de momentele în care aceștia îi aduceau bere sau se jucau cu el. A murit pe 2 decembrie 1963, la vârsta de 21 de ani, lăsând în urmă o moștenire unică.

Moștenirea lui Wojtek

Wojtek a devenit un simbol al solidarității dintre Polonia și Scoția, fiind comemorat prin statui în Edinburgh și plăci memoriale în muzee precum cel Imperial de Război din Londra și Muzeul Canadian de Război din Ottawa. Povestea sa, un amestec de umor, curaj și prietenie, rămâne o mărturie a felului în care, chiar și în mijlocul războiului, umanitatea poate găsi momente de lumină.

Advertisement

Pietrele la rinichi, una dintre cele mai frecvente tulburări urinare, sunt depozite de minerale – de obicei calciu – care se acumulează în rinichi, formând aglomerări mici, asemănătoare pietricelelor. Dacă rămân în rinichi, pot trece neobservate luni sau chiar ani, fără simptome. Însă, atunci când se deplasează în uretere, tuburile care conectează rinichii la vezica urinară, pot provoca inflamații, sensibilitate și dureri severe.

Acest remediu natural are scopul de a facilita trecerea pietrelor din uretere în vezică și eliminarea lor prin urinare. Consumul abundent de lichide ajută la „spălarea” sistemului urinar, dar este mai eficient dacă este combinat cu terapii care contribuie la fragmentarea pietrelor, făcându-le mai ușor de eliminat. Rețeta de mai jos propune o astfel de soluție.

Ingrediente:

• 1 cană ulei de măsline

• 1 lămâie întreagă (cu coajă)

• 1 cană miere organică

• 1 legătură mare de rădăcină de pătrunjel, tocată

• 1 cană sirop de arțar

Mod de preparare:

1. Tăiați lămâia (cu tot cu coajă) în bucăți și puneți-o în blender. Procesați până devine o pastă omogenă.

2. Adăugați uleiul de măsline, mierea organică, rădăcina de pătrunjel tocată și siropul de arțar în blender.

3. Mixați toate ingredientele până la omogenizare completă.

4. Transferați amestecul într-un borcan de sticlă cu capac ermetic și păstrați-l la frigider.

Mod de administrare:

Luați o lingură din acest sirop în fiecare dimineață, pe stomacul gol, înainte de micul dejun. Consumați o cantitate mare de lichide pe parcursul zilei pentru a sprijini eliminarea pietrelor.

Notă:

Înainte de a utiliza acest remediu, consultați un medic, mai ales dacă aveți alte afecțiuni sau urmați un tratament medicamentos. Acest sirop nu înlocuiește tratamentul medical, ci este o metodă complementară care poate ajuta în unele cazuri. Eficiența sa poate varia în funcție de mărimea și compoziția pietrelor renale.

Advertisement

Hickory Horned Devil (Citheronia regalis), una dintre cele mai mari și mai impresionante omizi din America de Nord, este larva moliei regale de nuc. Poate atinge lungimea de 15 cm, având un aspect intimidant datorită cornilor lungi, portocalii și negri, de pe cap, care seamănă cu niște țepi. Corpul său verde-albăstrui, acoperit cu spini mici și negri, adaugă la aspectul său dramatic, deși este complet inofensivă pentru oameni. Se hrănește cu frunze de nuc, pecan, sumac sau frasin și preferă pădurile de foioase din estul SUA. În ciuda înfățișării sale „diabolice”, această omidă fascinantă se transformă într-o molie spectaculoasă, cu aripi colorate, după stadiul de pupă. Ciclul său de viață durează aproximativ un an, majoritatea timpului fiind petrecut în stadiul larvar. Este activă în special vara, când poate fi observată pe ramurile copacilor. Datorită dimensiunii și aspectului său, este adesea confundată cu o creatură periculoasă, dar rolul său este esențial în ecosistem. Este un exemplu uimitor al diversității naturii!