Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 9°C | Anul XI Nr. 547

Știri

Sprijin financiar pentru mamele tinere. Condițiile de acordare a bursei lunare și sumele disponibile

Published

on

Mamele minore care își continuă studiile primesc o bursă lunară de 700 lei până la finalizarea învățământului obligatoriu. Acest sprijin financiar este acordat până la absolvirea clasei a XII-a, chiar și în cazul în care beneficiara împlinește 18 ani pe parcurs.

Bursa destinată mamelor minore este un sprijin acordat tinerelor pentru a încuraja continuarea studiilor, prevenirea abandonului școlar și reducerea riscului de eșec educațional.

Bursa este destinată elevelor din învățământul preuniversitar de stat care s-au reintegrat într-o unitate de învățământ, urmează cursurile de zi și au în îngrijire propriul copil. Conform metodologiei-cadru, „reintegrarea” se referă la reluarea studiilor după naștere, atât timp cât eleva rămâne minoră.

Tinerele mame care acumulează 60 sau mai multe absențe nemotivate într-o lună nu primesc bursa pentru luna respectivă.

Advertisement

Documentele necesare pentru acordarea bursei

Pentru a beneficia de bursa destinată mamelor minore, părinții sau reprezentanții legali trebuie să depună la unitatea de învățământ următoarele documente:

  • o cerere semnată de părinte/reprezentantul legal
  • certificatul de naștere al copilului aflat în îngrijirea elevei.

Această bursă poate fi cumulată cu alte tipuri de burse școlare, conform metodologiei-cadru în vigoare.

Sprijinul financiar este acordat pe durata cursurilor școlare, inclusiv în perioadele de pregătire și susținere a examenelor naționale, precum evaluarea națională, bacalaureatul (prima sesiune), certificarea calificării profesionale și stagiile de pregătire practică.

Potrivit unui raport publicat de Ministerul Educației în octombrie 2023, peste 700 de eleve au beneficiat de această bursă.

România, țara din UE cu cele mai multe mame minore

Advertisement

Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a mamelor minore din Uniunea Europeană, cu 8.024 de adolescente sub 18 ani devenite mame în 2021. Deși numărul acestora a scăzut ușor comparativ cu 2020, când se înregistrau 8.276 de cazuri, România se menține pe primul loc în acest clasament, depășind considerabil celelalte state membre ale UE.

Din cele 8.024 de mame minore înregistrate în România, majoritatea aveau 17 ani, însumând 3.446 de cazuri. Aproximativ 2.424 dintre ele aveau 16 ani, iar 1.409 erau în vârstă de 15 ani. Totodată, un număr alarmant de 745 de fete deveniseră mame la vârste cuprinse între 10 și 14 ani, înregistrându-se o ușoară creștere față de 2020, când acest număr era de 731.

La nivelul Uniunii Europene, numărul mamelor minore a înregistrat o ușoară scădere în 2021, ajungând la 27.845, comparativ cu 29.505 în 2020. Printre statele cu cele mai multe cazuri se numără Franța, cu 3.479 de mame minore, Bulgaria – 2.976 și Germania – 2.830. La polul opus, Luxemburg a raportat cel mai mic număr, cu doar 14 cazuri.

Aceste date evidențiază o problemă socială complexă, iar autoritățile din România depun eforturi pentru a reduce acest fenomen, implementând măsuri menite să sprijine și să protejeze tinerele mame.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Yuhina brunneiceps – bijuteria ascunsă a munților Taiwan

Published

on

Pasăre mică, foarte activă, endemică exclusiv Taiwanului. Are un moț castaniu-închis, lung și ridicat, care o face imediat recognoscibilă. Obrajii sunt intens roșcați-ruginii, contrastând frumos cu gâtul și pieptul alb-gălbui. Spatele, aripile și coada sunt cenușiu-maronii, cu o nuanță caldă, discretă.

Trăiește doar în pădurile montane umede și dese, între 1000 și 2500 m altitudine, mai ales în zonele centrale și estice ale insulei. Se mișcă aproape întotdeauna în grupuri mici sau medii, foarte zgomotoase și agitate. Caută insecte, larve, muguri și nectar printre frunze și flori, deseori atârnând cu capul în jos sau sărind rapid din ramură în ramură.

Vocea este clară, ascuțită, insistentă – un țârâit repetat și un fel de „tsii-tsii-tsii” rapid care răsună des prin canion. Se aude de obicei înainte să o vezi. Cuibărește în tufe dese sau copaci joși, cuibul fiind un mic coșuleț compact din fibre vegetale și mușchi.

Una dintre cele mai simpatice și ușor de observat endemice montane din Taiwan, mai ales primăvara și vara târziu.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Cine conduce de azi Poliția Călărași. Numirea oficială a lui Ionel Mătăsaru

Published

on

Schimbare la vârful Inspectoratului de Poliție Județean Călărași. Comisarul-șef Ionel Mătăsaru a fost numit oficial la conducerea IPJ Călărași, potrivit informațiilor confirmate de instituție.

Ionel Mătăsaru vine la Călărași din Poliția Capitalei, unde a ocupat funcția de șef al Secției 18 Poliție București. Înainte de această poziție, a fost adjunct al șefului Secției 7 Poliție – Sector 2, acumulând experiență de conducere într-una dintre cele mai aglomerate structuri din țară.

Parcursul său profesional include și o etapă în teritoriu. În 2022, comisarul-șef Mătăsaru a ocupat funcția de șef al Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Câmpulung, post care a fost ulterior scos la concurs de IPJ Argeș, după plecarea sa din funcție, fapt consemnat în presa locală de la acea vreme.

Numirea sa la conducerea IPJ Călărași vine într-un moment în care inspectoratul se află într-o etapă de reorganizare managerială, iar așteptările sunt ridicate în ceea ce privește combaterea infracționalității și relația Poliției cu comunitatea.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Deputatul AUR de Călărași, Dragoș Coman, critică sancțiunile aplicate după manifestațiile de Ziua Unirii: „Libertatea de exprimare nu trebuie penalizată”

Published

on

Deputatul AUR de Călărași, Dragoș Coman, a reacționat public, printr-o postare pe rețelele sociale, față de amenzile și sesizările penale aplicate unor participanți la manifestațiile organizate de Ziua Unirii Principatelor Române, la Iași și Focșani. Parlamentarul ridică semne de întrebare cu privire la modul în care autoritățile gestionează exprimarea nemulțumirilor civice și avertizează asupra riscului de a limita drepturi fundamentale.

În mesajul său, Dragoș Coman susține că dreptul la liberă exprimare și la protest pașnic reprezintă „o piatră de temelie a democrației” și trebuie protejat, chiar și atunci când opiniile exprimate sunt critice la adresa liderilor politici sau a instituțiilor statului. Potrivit deputatului, critica sau exprimarea nemulțumirii nu pot fi asimilate automat unor acte de violență.

Deputatul AUR atrage atenția că sancțiunile aplicate pentru huiduieli sau proteste pot avea efecte contrare, descurajând participarea publică și alimentând polarizarea socială. „În loc să ne unim, devenim din ce în ce mai divizați”, transmite acesta, subliniind că dialogul și respectul reciproc sunt esențiale pentru coeziunea socială.

În finalul postării, Dragoș Coman face apel la respectarea opiniilor diferite și la construirea schimbărilor prin dialog, nu prin constrângere sau forță, considerând că doar astfel pot fi obținute rezultate durabile în societate.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading