Știri
Sprijin financiar pentru mamele tinere. Condițiile de acordare a bursei lunare și sumele disponibile
Mamele minore care își continuă studiile primesc o bursă lunară de 700 lei până la finalizarea învățământului obligatoriu. Acest sprijin financiar este acordat până la absolvirea clasei a XII-a, chiar și în cazul în care beneficiara împlinește 18 ani pe parcurs.
Bursa destinată mamelor minore este un sprijin acordat tinerelor pentru a încuraja continuarea studiilor, prevenirea abandonului școlar și reducerea riscului de eșec educațional.
Bursa este destinată elevelor din învățământul preuniversitar de stat care s-au reintegrat într-o unitate de învățământ, urmează cursurile de zi și au în îngrijire propriul copil. Conform metodologiei-cadru, „reintegrarea” se referă la reluarea studiilor după naștere, atât timp cât eleva rămâne minoră.
Tinerele mame care acumulează 60 sau mai multe absențe nemotivate într-o lună nu primesc bursa pentru luna respectivă.
Documentele necesare pentru acordarea bursei
Pentru a beneficia de bursa destinată mamelor minore, părinții sau reprezentanții legali trebuie să depună la unitatea de învățământ următoarele documente:
- o cerere semnată de părinte/reprezentantul legal
- certificatul de naștere al copilului aflat în îngrijirea elevei.
Această bursă poate fi cumulată cu alte tipuri de burse școlare, conform metodologiei-cadru în vigoare.
Sprijinul financiar este acordat pe durata cursurilor școlare, inclusiv în perioadele de pregătire și susținere a examenelor naționale, precum evaluarea națională, bacalaureatul (prima sesiune), certificarea calificării profesionale și stagiile de pregătire practică.
Potrivit unui raport publicat de Ministerul Educației în octombrie 2023, peste 700 de eleve au beneficiat de această bursă.
România, țara din UE cu cele mai multe mame minore
Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a mamelor minore din Uniunea Europeană, cu 8.024 de adolescente sub 18 ani devenite mame în 2021. Deși numărul acestora a scăzut ușor comparativ cu 2020, când se înregistrau 8.276 de cazuri, România se menține pe primul loc în acest clasament, depășind considerabil celelalte state membre ale UE.
Din cele 8.024 de mame minore înregistrate în România, majoritatea aveau 17 ani, însumând 3.446 de cazuri. Aproximativ 2.424 dintre ele aveau 16 ani, iar 1.409 erau în vârstă de 15 ani. Totodată, un număr alarmant de 745 de fete deveniseră mame la vârste cuprinse între 10 și 14 ani, înregistrându-se o ușoară creștere față de 2020, când acest număr era de 731.
La nivelul Uniunii Europene, numărul mamelor minore a înregistrat o ușoară scădere în 2021, ajungând la 27.845, comparativ cu 29.505 în 2020. Printre statele cu cele mai multe cazuri se numără Franța, cu 3.479 de mame minore, Bulgaria – 2.976 și Germania – 2.830. La polul opus, Luxemburg a raportat cel mai mic număr, cu doar 14 cazuri.
Aceste date evidențiază o problemă socială complexă, iar autoritățile din România depun eforturi pentru a reduce acest fenomen, implementând măsuri menite să sprijine și să protejeze tinerele mame.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.
„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.
Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.
Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.
Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.
„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.
Încasări mai mari la bugetul de stat
La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:
-
Impozit pe profit – 123,43 milioane lei
-
Impozit pe venit – 271,16 milioane lei
-
TVA – 161,19 milioane lei
-
Accize – 1,53 milioane lei
-
Alte venituri – 164,74 milioane lei
Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:
-
Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei
Restituiri de TVA către contribuabili
În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.
Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.
Dacă vrei, pot genera și variante de titluri
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Dunărea Călărași, făcută praf de FCSB II! 6–1 și încă o palmă dureroasă pentru echipa finanțată cu milioane din bani publici
AFC Dunărea Călărași mai bifează o înfrângere usturătoare în Liga 3, Seria 3. De această dată, echipa călărășeană a fost spulberată de FCSB II, care s-a impus cu 6–1, într-un meci fără istoric și fără replică din partea Dunării.
În timp ce adversarii au defilat pe teren, Dunărea arăta din nou ca nu poate evolua — deși beneficiază de unele dintre cele mai consistente finanțări publice din România la nivelul Ligii a III-a.
Finanțări de milioane, rezultate rușinoase
În ultimii doi ani, Consiliul Județean Călărași a turnat în club aproximativ 8 milioane lei:
- 4,4 milioane lei în 2024
- 3,375 milioane lei pentru 2025
Cu aceste sume, Dunărea ar trebui să fie o forță în Liga 3, poate chiar o candidată serioasă la promovare.
În teren însă, realitatea este rușinoasă:
șase goluri primite de la o echipă de copii.
O întrebare simplă: Unde se duc banii?
Clubul postează sec: „Victorie categorică pentru gazde”. Da, categorică…
Mesajul oficial postat de AFC Dunărea Călărași pe Facebook este un model de minimalism și evitare a responsabilității:
„Victorie categorică pentru gazde în etapa de astăzi. Scor final: FCSB II – Dunărea Călărași (6–1).”
Atât. Nicio explicație. Nicio analiză. Nicio asumare.
În schimb, suporterii au reacționat: nemulțumiți, frustrați, ironic resemnați.
Reacții din mediul public: „Să te bată copiii de la FCSB… cine răspunde?”
Dezastru sportiv, lux financiar
Dunărea Călărași este, probabil, singura echipă de Liga 3 care:
- primește milioane de lei anual
- are salarii, mese, cazări, utilități și transport plătite din bani publici
- afișează o Academie cu echipamente premium, sponsori noi și imagine lustruită
- dar în teren… se prăbușește etapă de etapă
Înfrângerea cu 6–1 nu este un accident.
Este încă un episod într-un sezon care confirmă prăbușirea unei echipe cândva respectate.
Dunărea Călărași marchează încă o înfrângere — pe teren și în fața contribuabililor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Bufnița Stygiană: Păzitoarea tainică a nopții
Copila salvată cu ajutorul legii pentru animale: povestea care a născut protecția copilului
Semnificația istorică a zilei de 10 decembrie
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
