Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 541

Știri

Sprijin financiar pentru mamele tinere. Condițiile de acordare a bursei lunare și sumele disponibile

Published

on

Mamele minore care își continuă studiile primesc o bursă lunară de 700 lei până la finalizarea învățământului obligatoriu. Acest sprijin financiar este acordat până la absolvirea clasei a XII-a, chiar și în cazul în care beneficiara împlinește 18 ani pe parcurs.

Bursa destinată mamelor minore este un sprijin acordat tinerelor pentru a încuraja continuarea studiilor, prevenirea abandonului școlar și reducerea riscului de eșec educațional.

Bursa este destinată elevelor din învățământul preuniversitar de stat care s-au reintegrat într-o unitate de învățământ, urmează cursurile de zi și au în îngrijire propriul copil. Conform metodologiei-cadru, „reintegrarea” se referă la reluarea studiilor după naștere, atât timp cât eleva rămâne minoră.

Tinerele mame care acumulează 60 sau mai multe absențe nemotivate într-o lună nu primesc bursa pentru luna respectivă.

Advertisement

Documentele necesare pentru acordarea bursei

Pentru a beneficia de bursa destinată mamelor minore, părinții sau reprezentanții legali trebuie să depună la unitatea de învățământ următoarele documente:

  • o cerere semnată de părinte/reprezentantul legal
  • certificatul de naștere al copilului aflat în îngrijirea elevei.

Această bursă poate fi cumulată cu alte tipuri de burse școlare, conform metodologiei-cadru în vigoare.

Sprijinul financiar este acordat pe durata cursurilor școlare, inclusiv în perioadele de pregătire și susținere a examenelor naționale, precum evaluarea națională, bacalaureatul (prima sesiune), certificarea calificării profesionale și stagiile de pregătire practică.

Potrivit unui raport publicat de Ministerul Educației în octombrie 2023, peste 700 de eleve au beneficiat de această bursă.

România, țara din UE cu cele mai multe mame minore

Advertisement

Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a mamelor minore din Uniunea Europeană, cu 8.024 de adolescente sub 18 ani devenite mame în 2021. Deși numărul acestora a scăzut ușor comparativ cu 2020, când se înregistrau 8.276 de cazuri, România se menține pe primul loc în acest clasament, depășind considerabil celelalte state membre ale UE.

Din cele 8.024 de mame minore înregistrate în România, majoritatea aveau 17 ani, însumând 3.446 de cazuri. Aproximativ 2.424 dintre ele aveau 16 ani, iar 1.409 erau în vârstă de 15 ani. Totodată, un număr alarmant de 745 de fete deveniseră mame la vârste cuprinse între 10 și 14 ani, înregistrându-se o ușoară creștere față de 2020, când acest număr era de 731.

La nivelul Uniunii Europene, numărul mamelor minore a înregistrat o ușoară scădere în 2021, ajungând la 27.845, comparativ cu 29.505 în 2020. Printre statele cu cele mai multe cazuri se numără Franța, cu 3.479 de mame minore, Bulgaria – 2.976 și Germania – 2.830. La polul opus, Luxemburg a raportat cel mai mic număr, cu doar 14 cazuri.

Aceste date evidențiază o problemă socială complexă, iar autoritățile din România depun eforturi pentru a reduce acest fenomen, implementând măsuri menite să sprijine și să protejeze tinerele mame.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Lifestyle și Timp Liber

Revelion 2026: bilete de avion de la 50€ dus-întors

Published

on

Pentru cei care încă nu s-au hotărât cu privire la locația exactă în care să petreacă noapte dintre ani, marile companii aeriene care operează zboruri din România se întrec în oferte.

Dacă majoritatea persoanelor își planifică cu mult timp înainte programul pentru revelion, există și persoane “întârziate” care lasă totul pe ultima sută de metri.

Agențiile de turism din România au lansat un număr impresionant de oferte atât pentru sejururi interne, cât și pentru sejururi din străinătate. Totuși, majoritatea românilor preferă, din diferite motive, să petreacă noapte dintre ani în afara țării.

Companiile low-cost care operează zboruri spre și dinspre marile orașe din România au lansat oferte de neratat pentru doritorii care încă nu au planuri stabilite. Astfel, pe site-urile Wizz Air și Ryanair, principalele companii aeriene de pe teritoriul țării noastre, se regăsesc zboruri cu prețuri reduse.

Advertisement

Pentru românii care au un buget redus, varianta unui city-break de doar o noapte este varianta potrivită. În cazul acesta, turiștii vor elimina costurile de cazare, care, în Europa vorbind, sunt considerabile.

Perioada 31 decembrie – 1 ianuarie 

– Bucuresti – Edinburgh (decolare: 20:40 – aterizare: 22:15) 25,99 € – 31 decembrie

– Edinburgh – Bucuresti (decolare: 15:30 – aterizare: 21:05) 25 € – 1 ianuarie

– București – Manchester (decolare: 12:30 – aterizare: 13:55) 39,31 € – 31 decembrie

Advertisement

– Manchester – București (decolare: 13:30 – aterizare: 18:55) 22,99 € – 1 ianuarie

– București – Veneția (decolare: 19:55 – aterizare: 21:00) 42,50 € – 31 decembrie

– Veneția – București (decolare: 13:30 – aterizare: 16:35) 21,99 € – 1 ianuarie

– București – Copenhaga (decolare: 18:45 – aterizare: 20:40) 53,04 € – 31 decembrie

– Copenhaga – Bucuresti (decolare: 21:10 – aterizare: 00:45) 46,37 € – 31 decembrie

Advertisement

 

– București – Viena (decolare: 13:50 – aterizare: 14:30) 83,99 € – 31 decembrie

– Viena – București (decolare: 10:25 – aterizare: 13:05) 21,99 € – 31 decembrie

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Politică

Șefia MApN, decisă de USR. Radu Miruță va ocupa funcția de ministru al Apărării

Published

on

În cursul zilei de vineri, 19 decembrie a.c., șefia Ministerului Apărării Naționale va fi disputată în cadrul unei ședințe politice. Numirea unui nou lider al instituției vine după ce Ionuț Moșteanu, fost ministru al Apărării, și-a dat demisia în luna noiembrie.

Potrivit surselor, USR va decide în vineri, 19 decembrie a.c., cine va prelua funcția de ministru al Apărării, după scandalul izbucnit luna trecută.

Dominic Fritz, președintele USR, a convocat joi, 18 decembrie a.c., Comitetul Politic al partidului politic pe care îl conduce pentru ședința din 19 decembrie, dedicată șefiei MApN.

Fritz îl va supune la vot pe actualul ministru al Economiei, Radu Miruță, pentru funcția de ministru al Apărării, acesta urmând să ocupe și poziția de vicepremier după votul membrilor Comitetului Politic al USR.

Advertisement

În schimb, conducerea Ministerului Economiei va fi preluată de senatorul Irineu Darău.

CV-ul lui Radu Miruță arată că a terminat în anul 2004, cu media 9.80, Colegiul Național Tudor Vladimirescu din Târgu Jiu, profilul matematică-informatică.

Ulterior, în același an, s-a înscris la două facultăți, dintre care una susține că a absolvit-o ca „hobby”. Prima este Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației, pe care Miruță arată că a terminat-o cu media 9.65. Facultatea „hobby” este Facultatea de Drept din cadrul Universității Constantin Brâncuși din Târgu Jiu.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Semnificația istorică a zilei de 18 decembrie

Published

on

18 decembrie este o dată cu profundă semnificație în România, fiind dedicată Zilei Minorităților Naționale, instituită prin lege în 2017 și sărbătorită anual pentru a onora contribuția celor 20 de minorități etnice recunoscute oficial la bogăția culturală, socială și istorică a țării. Această zi subliniază modelul românesc de conviețuire interetnică armonioasă, promovând toleranța și dialogul într-o societate multiculturală. Pe plan internațional, data evocă momente majore precum abolirea sclaviei în Statele Unite prin al 13-lea Amendament (1865) sau alte evenimente din istoria mondială, dar în context românesc rămâne un prilej de reflexie asupra unității în diversitate.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1271 – Conducătorul mongol Kublai Han s-a proclamat împărat al Chinei, punând bazele dinastiei Yuan.

1622 – Forțele portugheze înving în bătălia de la Mbumbi o armată a regatului Kongo, în actuala Angola.

Advertisement

1737 – A murit Antonio Stradivari, celebru lutier italian, ale cărui viori sunt considerate pana in ziua de azi cele mai bune din lume: (n. 1644).

1787 – New Jersey devine al treilea stat care a ratificat Constituția SUA.

1835 – Împăratul Rusiei aprobă decizia Senatului de a întemeia pe lângă cele 6 județe existente în Basarabia țaristă (Hotin, Iași, Orhei, Bender, Leova şi Akkerman) încă două: Orhei și Soroca (din părți ale județelor Hotin, Iași și Orhei, celui din urmă schimbându-i-se denumirea în Chişinău).

1865 – Scalvia a fost abolită o dată cu intrarea în vigoare a celui de-al 13-lea amendament din Constituția SUA, in care se preciza ca pe teritoriul statului nu mai pot să existe sclavi.

1865 – Se încheie la București in România, Convenția româno-sârbă privind reglementarea serviciului telegrafic.

Advertisement

1870 – În România, începe să guverneze intre 18 decembrie 1870 – 11 martie 1871, cabinetul liberal prezidat de Ion Ghica.

1874 – S-a născut Radu D. Rosetti, poet și epigramist român, fiul publicistului Dimitrie R. Rosetti; (d.1964).

1878 – S-a născut Iosif Vissarionovici Stalin ( Djugasvili), revoluționar bolșevic și conducător politic sovietic, unul dintre cei mai mari criminali din istoria omenirii.

1892 – Baletul Spărgătorul de nuci, de Piotr Ilici Ceaikovski, după o povestire de E.T.A. Hoffmann a avut premiera la teatrul “Mariinsky Theatre” din Sankt Petersburg, Rusia.

1916 – Primul război mondial – Se sfârșește Bătălia de la Verdun, dintre trupele germane și cele franceze.

Advertisement

1917 – La Tiraspol s-a desfășurat Primul Congres al Moldovenilor din stânga Nistrului.

1918 – În România, la București, se creează Partidul Țărănesc sub conducerea învățătorului Ion Mihalache (din Topoveni, jud.Argeș).

1923 – Muzeul Militar Național, creat în aprilie 1914 ca secție militară a Muzeului Național al României, a fost transformat în instituție de sine stătătoare.

1925 – S-a născut Vasile Veselovski, compozitor roman de muzică ușoară; (d. 04.01.1998).

926 – Turcia adoptă calendarul gregorian.

Advertisement

1940 – În România se desființează breslele de lucrători, funcționari și meseriași, înființate în timpul dictaturii regale.

1944 – Al doilea război mondial: Armata a IV-a româna intră pe teritoriul Cehoslovaciei pentru a participa la operațiunile militare desfășurate împotriva armatei germane.

1944 – A părut primul număr din cotidianul „Le monde”, sub direcția lui Hubert Beuve–Mery.

1946 – S-a născut Steven Spielberg, regizor american de film. Născut în Cincinnati, statul american Ohio, Spielberg a fost cel mai tânăr regizor de la studiourile Universal.

1956 – Japonia se alătură Organizației Națiunilor Unite.

Advertisement

1966—Richard L. Walker descopera satelitul Epimetheus al planetei Saturn.

1973 – Adunarea Generala a ONU adoptă limba arabă ca limbă oficială a sa.

1979 – Adunarea Generala a ONU a adoptat Convenția pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (politic, economic, social și cultural).

1987 – Larry Wall a lansat prima versiune a limbajului de programare Perl. Perl este un limbaj de programare dinamic, procedural, creat de Lary Wall în 1987.

1989 – Ca urmare a protestelor izbucnite la Timișoara, România a închis frontierele cu Iugoslavia, Ungaria, URSS si Bulgaria.

Advertisement

1990 – S-a semnat, la Strasbourg, actul prin care România a aderat la Convenția Culturală Europeană.

1991 – Federația Rusă a recunoscut independenta Republicii Moldova, Boris Eltin declarând ca Rusia este gata sa stabilească relații diplomatice cu această țară.

1991 – S-a înființat Partidul Umanist din România (PUR), avându-l ca președinte – fondator pe Dan Voiculescu. Ulterior acest partid si-a transformat denumirea in Partidul Conservator.

1991 – La Strasbourg, România a semnat actul de aderare la Convenția Culturala Europeana.

1992 – Guvernul României a recunoscut republicile Ceha si Slovaca in calitate de subiecte distincte de drept internațional, cu efect juridic, începând de la 1 ianuarie 1993.

Advertisement

2005 – România câștigă titlul de vicecampioană mondială la handbal feminin la Campionatul Mondial de Handbal din Rusia, fiind învinsă în actul final de țara gazdă, scor 28 – 23.

2005 – Războiul civil din Ciad începe atunci când grupurile rebele, susținute de Sudanul vecin, lansează un atac în Adré.

2006 – În Emiratele Arabe Unite se desfășoară primele alegeri.

2015 – „Kellingley Colliery”, ultima mină de cărbune în subteran din Marea Britanie, se închide.

 2017 – Trenul de pasageri Amtrak Cascades 501 deraiază lângă DuPont, Washington, un oraș din Statele Unite, lângă Olympia, Washington, ucigând șase persoane și rănind alte 70.

Advertisement

2019 – Camera Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii a decis adoptarea articolelor prin care președintele Donald Trump este acuzat pentru abuz de putere și obstrucție a Congresului.

2022 – Echipa Naționala de fotbal a Argentinei a câștiga, în fața echipei Franței, Finala Campionatului Mondial de Fotbal 2022.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading