Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 27°C | Anul XI Nr. 524

Știri

Sprijin financiar pentru mamele tinere. Condițiile de acordare a bursei lunare și sumele disponibile

Published

on

Mamele minore care își continuă studiile primesc o bursă lunară de 700 lei până la finalizarea învățământului obligatoriu. Acest sprijin financiar este acordat până la absolvirea clasei a XII-a, chiar și în cazul în care beneficiara împlinește 18 ani pe parcurs.

Bursa destinată mamelor minore este un sprijin acordat tinerelor pentru a încuraja continuarea studiilor, prevenirea abandonului școlar și reducerea riscului de eșec educațional.

Bursa este destinată elevelor din învățământul preuniversitar de stat care s-au reintegrat într-o unitate de învățământ, urmează cursurile de zi și au în îngrijire propriul copil. Conform metodologiei-cadru, „reintegrarea” se referă la reluarea studiilor după naștere, atât timp cât eleva rămâne minoră.

Tinerele mame care acumulează 60 sau mai multe absențe nemotivate într-o lună nu primesc bursa pentru luna respectivă.

Advertisement

Documentele necesare pentru acordarea bursei

Pentru a beneficia de bursa destinată mamelor minore, părinții sau reprezentanții legali trebuie să depună la unitatea de învățământ următoarele documente:

  • o cerere semnată de părinte/reprezentantul legal
  • certificatul de naștere al copilului aflat în îngrijirea elevei.

Această bursă poate fi cumulată cu alte tipuri de burse școlare, conform metodologiei-cadru în vigoare.

Sprijinul financiar este acordat pe durata cursurilor școlare, inclusiv în perioadele de pregătire și susținere a examenelor naționale, precum evaluarea națională, bacalaureatul (prima sesiune), certificarea calificării profesionale și stagiile de pregătire practică.

Potrivit unui raport publicat de Ministerul Educației în octombrie 2023, peste 700 de eleve au beneficiat de această bursă.

România, țara din UE cu cele mai multe mame minore

Advertisement

Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a mamelor minore din Uniunea Europeană, cu 8.024 de adolescente sub 18 ani devenite mame în 2021. Deși numărul acestora a scăzut ușor comparativ cu 2020, când se înregistrau 8.276 de cazuri, România se menține pe primul loc în acest clasament, depășind considerabil celelalte state membre ale UE.

Din cele 8.024 de mame minore înregistrate în România, majoritatea aveau 17 ani, însumând 3.446 de cazuri. Aproximativ 2.424 dintre ele aveau 16 ani, iar 1.409 erau în vârstă de 15 ani. Totodată, un număr alarmant de 745 de fete deveniseră mame la vârste cuprinse între 10 și 14 ani, înregistrându-se o ușoară creștere față de 2020, când acest număr era de 731.

La nivelul Uniunii Europene, numărul mamelor minore a înregistrat o ușoară scădere în 2021, ajungând la 27.845, comparativ cu 29.505 în 2020. Printre statele cu cele mai multe cazuri se numără Franța, cu 3.479 de mame minore, Bulgaria – 2.976 și Germania – 2.830. La polul opus, Luxemburg a raportat cel mai mic număr, cu doar 14 cazuri.

Aceste date evidențiază o problemă socială complexă, iar autoritățile din România depun eforturi pentru a reduce acest fenomen, implementând măsuri menite să sprijine și să protejeze tinerele mame.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Vlad Pascu a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare în dosarul 2 Mai

Published

on

Vlad Pascu a fost condamnat definitiv la zece ani de închisoare, după ce Curtea de Apel Constanța a menținut decizia primei instanțe. Pe 19 august s-au împlinit doi ani de la accidentul prin care a omorât doi tineri și a rănit alți trei. 

„Dosarul 2 Mai a ajuns la final. Totul a ramas cum știți. 10 ani de închisoare pentru Vlad Pascu. O poveste tristă,tristă”, a transmis avocatul, printr-o postare pe Facebook. Continuarea, aici.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Jandarmii din Călărași, în acțiune pe Canalul Siderurgic pentru prevenirea braconajului piscicol

Published

on

Inspectoratul de Jandarmi Județean (IJJ) Călărași a desfășurat miercuri, 20 august, o acțiune de prevenire și combatere a pescuitului ilegal pe Canalul Siderurgic.

Pe parcursul activității, jandarmii au verificat zonele frecventate de pescari și au purtat discuții cu aceștia pentru a le reaminti prevederile legale care reglementează pescuitul sportiv și comercial.

🔹 În cadrul acțiunii:

  • au fost legitimate 10 persoane;
  • au fost controlate uneltele de pescuit utilizate;
  • nu au fost constatate fapte de natură penală și nu s-au aplicat sancțiuni contravenționale conform O.U.G. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

Reprezentanții Jandarmeriei Călărași transmit că astfel de controale vor continua, atât independent, cât și în colaborare cu alte instituții, pentru protejarea resurselor acvatice și prevenirea activităților ilegale din zonă.

Cetățenii sunt încurajați să semnaleze orice situație de braconaj piscicol la numărul unic de urgență 112.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași: „Serviciul farmaceutic de noapte este un serviciu public și ar trebui susținut de autorități”

Published

on

În urma publicării materialului despre lipsa farmaciilor de gardă din municipiul Călărași, redacția Călărași Press a primit un punct de vedere din partea farmacistului Postelnicu Doru, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași.

Reamintim că, în discuția avută cu redacția noastră, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a subliniat faptul că farmaciile nu își permit să asigure program non-stop doar din resurse proprii, iar gărzile de noapte ar trebui tratate drept un serviciu public, sprijinit financiar de autoritățile locale și de Ministerul Sănătății.

Exemplul Bulgariei: cum sprijină statul farmaciile

Pentru a identifica soluții concrete, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a solicitat informații oficiale de la Uniunea Farmaceutică din Bulgaria. Într-un document transmis de președintele acesteia, Dimitar Marinov, sunt prezentate măsuri aplicate peste Dunăre pentru a susține continuitatea serviciilor farmaceutice.

Advertisement

Printre acestea:

  • Sprijin financiar direct pentru farmaciile deschise 24/7 sau pentru cele aflate în zone izolate.
  • Plăți suplimentare pentru serviciile de eliberare a medicamentelor compensate, de până la 15% din valoarea produsului (nu mai mult de 12,50 euro).
  • Reguli clare de adaos comercial, diferențiate în funcție de prețul medicamentului, pentru a asigura un echilibru între sustenabilitate și accesibilitate.
  • Control digitalizat al medicamentelor, care a redus fraudele și concurența neloială.

„În Bulgaria, farmacistul care face gardă de noapte nu mai este lăsat singur să suporte costurile. Statul intervine și compensează financiar acest serviciu public. Este un model pe care și România ar trebui să îl ia în calcul”, a subliniat farmacistul Postelnicu Doru.

În timp ce la Călărași oamenii rămân fără acces la medicamente după ora 23:00, vecinii bulgari au găsit soluții concrete prin care să mențină farmacii deschise non-stop sau să sprijine unitățile aflate în zone greu accesibile.

Întrebarea care rămâne este: cine își va asuma în România rolul de a transforma serviciul farmaceutic de noapte într-un adevărat serviciu public, așa cum se întâmplă deja peste graniță?

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading