Știri
Sprijin financiar pentru mamele tinere. Condițiile de acordare a bursei lunare și sumele disponibile
Mamele minore care își continuă studiile primesc o bursă lunară de 700 lei până la finalizarea învățământului obligatoriu. Acest sprijin financiar este acordat până la absolvirea clasei a XII-a, chiar și în cazul în care beneficiara împlinește 18 ani pe parcurs.
Bursa destinată mamelor minore este un sprijin acordat tinerelor pentru a încuraja continuarea studiilor, prevenirea abandonului școlar și reducerea riscului de eșec educațional.
Bursa este destinată elevelor din învățământul preuniversitar de stat care s-au reintegrat într-o unitate de învățământ, urmează cursurile de zi și au în îngrijire propriul copil. Conform metodologiei-cadru, „reintegrarea” se referă la reluarea studiilor după naștere, atât timp cât eleva rămâne minoră.
Tinerele mame care acumulează 60 sau mai multe absențe nemotivate într-o lună nu primesc bursa pentru luna respectivă.
Documentele necesare pentru acordarea bursei
Pentru a beneficia de bursa destinată mamelor minore, părinții sau reprezentanții legali trebuie să depună la unitatea de învățământ următoarele documente:
- o cerere semnată de părinte/reprezentantul legal
- certificatul de naștere al copilului aflat în îngrijirea elevei.
Această bursă poate fi cumulată cu alte tipuri de burse școlare, conform metodologiei-cadru în vigoare.
Sprijinul financiar este acordat pe durata cursurilor școlare, inclusiv în perioadele de pregătire și susținere a examenelor naționale, precum evaluarea națională, bacalaureatul (prima sesiune), certificarea calificării profesionale și stagiile de pregătire practică.
Potrivit unui raport publicat de Ministerul Educației în octombrie 2023, peste 700 de eleve au beneficiat de această bursă.
România, țara din UE cu cele mai multe mame minore
Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a mamelor minore din Uniunea Europeană, cu 8.024 de adolescente sub 18 ani devenite mame în 2021. Deși numărul acestora a scăzut ușor comparativ cu 2020, când se înregistrau 8.276 de cazuri, România se menține pe primul loc în acest clasament, depășind considerabil celelalte state membre ale UE.
Din cele 8.024 de mame minore înregistrate în România, majoritatea aveau 17 ani, însumând 3.446 de cazuri. Aproximativ 2.424 dintre ele aveau 16 ani, iar 1.409 erau în vârstă de 15 ani. Totodată, un număr alarmant de 745 de fete deveniseră mame la vârste cuprinse între 10 și 14 ani, înregistrându-se o ușoară creștere față de 2020, când acest număr era de 731.
La nivelul Uniunii Europene, numărul mamelor minore a înregistrat o ușoară scădere în 2021, ajungând la 27.845, comparativ cu 29.505 în 2020. Printre statele cu cele mai multe cazuri se numără Franța, cu 3.479 de mame minore, Bulgaria – 2.976 și Germania – 2.830. La polul opus, Luxemburg a raportat cel mai mic număr, cu doar 14 cazuri.
Aceste date evidențiază o problemă socială complexă, iar autoritățile din România depun eforturi pentru a reduce acest fenomen, implementând măsuri menite să sprijine și să protejeze tinerele mame.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cu ocazia Zilei Naționale a României, primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a transmis un mesaj public adresat comunității locale, subliniind importanța solidarității și a implicării civice în momentele care dau sens identității naționale.
Beștea a vorbit despre 1 Decembrie ca despre „o zi care ne aduce împreună”, indiferent de origini sau diferențe personale, insistând că semnificația sărbătorii depășește ritualul ceremoniilor oficiale. În mesajul său, acesta a subliniat că România este formată din oamenii care „pun umărul” și contribuie constant la construirea unui viitor mai bun.
„Ziua Națională nu înseamnă doar ceremonii sau steguri arborate, ci felul în care simțim, în suflet, că facem parte din aceeași familie, familia unei țări pe care o iubim cu bune, cu greutăți, cu speranțe”, a transmis viceprimarul.
Oficialul a vorbit și despre responsabilitatea generației de astăzi față de cei mici, subliniind dorința de a lăsa copiilor „un loc mai bun”.
Mesajul s-a încheiat cu o urare simplă, dar încărcată de emoție:
„La mulți ani, dragi oltenițeni! La mulți ani, România!”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Guvernul vrea să oprească voucherele de vacanță. Hotelierii, acuzați că au oferit servicii slabe și nu au investit în turism. Patronii avertizează: „Ne uităm spre faliment”
Voucherele de vacanță ar putea dispărea complet începând cu anul 2026. Ministrul Economiei susține că bugetul statului nu mai permite acordarea tichetelor, iar programul ar fi chiar unul dintre motivele pentru care calitatea serviciilor turistice din România a scăzut.
Potrivit oficialului, o parte dintre operatorii din turism „s-au bazat exclusiv pe vouchere, fără să facă investiții și au oferit servicii slabe, către clienți obligați practic să-și cheltuiască astfel banii”. Declarațiile au provocat reacții dure din partea reprezentanților industriei ospitalității, care avertizează că măsura ar avea efecte dramatice.
„Cu toții ne uităm către faliment. Cum poți să judeci o industrie întreagă pentru câteva excepții?”, a declarat, pentru Observator News, Anca Nedea, hotelier. Corina Martin, secretar general FPIOR, lansează un avertisment îngrijorător: „Dacă alungăm turiștii români către destinații externe, industria se prăbușește în 2026.”
În ultimul an, valoarea voucherelor a fost redusă de la 1.600 la 800 de lei, bugetarii fiind nevoiți să acopere restul de cheltuială. Rezultatul: în primele cinci luni ale acestui an, volumul tichetelor utilizate a scăzut cu peste 90%, potrivit datelor citate de reporterul Observator, Andreea Filip.
Pentru multe familii, în special cele cu venituri medii și copii, voucherele reprezentau singura șansă reală de a merge într-o vacanță. „A fost singura variantă de a ieși undeva”, spune un agent de turism.
Comparativ, Bulgaria ajunge anual la 13 milioane de turiști străini, Albania la 11 milioane. România atrage doar aproximativ 2,5 milioane, iar ministerul recunoaște că „nu există o strategie clară pentru turismul național, fiind abia în lucru un proiect”.
Voucherele, de la motor economic la factor de declin
- Statul nu mai alocă fonduri pentru program.
- Guvernul acuză lipsa investițiilor și servicii necorespunzătoare.
- Hotelierii resping acuzațiile și spun că decizia duce la falimente.
- Scădere de 90% a utilizării voucherelor în 2025.
- Turismul românesc riscă prăbușirea în 2026, dacă măsura intră în vigoare.
Decizia pune presiune pe un sector deja fragil, iar impactul va fi resimțit atât de operatorii din turism, cât și de familiile care nu își permit concedii fără sprijinul statului.
Rămâne întrebarea: cine pierde mai mult – hotelierii sau românii care renunță la vacanță?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Furt la Nicolae Bălcescu. Primărița reclamă că i-au fost sustrase toate decorațiunile de Crăciun din curte
Incident neobișnuit într-o comună din județul Călărași. Primărița localității Nicolae Bălcescu, Georgiana Teodorescu, a transmis public că decorurile pregătite pentru sărbătorile de iarnă au fost furate direct din curtea locuinței sale.
„Am constatat că toate au fost furate. Sunt șocată de nesimțirea acestor oameni. Dezamăgirea este și mai mare pentru că sunt oameni din comunitatea mea, pentru care eu lupt și încerc să îi ajut de fiecare dată, atât cât pot și cum pot”, a scris primărița într-o postare publică. „Când veți împodobi curtea și casa cu decorațiunile mele, sper să realizați cât de josnici sunteți. Eu aleg să merg mai departe cu demnitate și credință. Voi… rămâneți cu fapta voastră.”
Cazul a stârnit numeroase reacții în rândul cetățenilor, majoritatea condamnând gestul. Din comentarii se desprind poziții critice, surprindere și chiar solicitări de intervenție a autorităților.
• „Au intrat în curte și le-au furat? Mare atenție cui îi permiteți accesul, chiar dacă pare bine intenționat.”
• „Este o faptă care nu trebuie trecută cu vederea. Trebuie pedepsită.”
• „Tot cei care știu curtea dumneavoastră. Puneți camere, nu vă bazați pe bunătatea oamenilor.”
• „Este o faptă josnică ce intră într-o infracțiune din Codul Penal. Dacă dețineți camere de supraveghere video, puteți identifica acele persoane.”
• „Aici nu e vorba de hoți care să aibă ce mânca, ci de persoane care cunosc zona sau au dorit să se răzbune.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Deputatul PSD Ion Samoilă, mesaj de Ziua Națională: „Libertatea și demnitatea unui popor nu se negociază”
Palatul Prefecturii Călărași, iluminat oficial în culorile tricolorului de Ziua Națională. Iliuță și Dulce anunță finalizarea lucrărilor și transformarea clădirii în Palat Sociocultural
Senatorul Cristian Rusu, prezent la ceremoniile de 1 Decembrie din Călărași
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
