La zi
Spitalul Județean Călărași face angajări! 20 de posturi disponibile pentru asistenți și infirmieri

La zi
Taxa rutieră 2026: România te face să plătești pentru poluare

Începând cu 1 ianuarie 2026, România implementează un sistem modern de taxare rutieră, aliniat standardelor europene, bazat pe principiul „poluatorul plătește”. Această reformă amplă va calcula tarifele în funcție de poluarea generată de fiecare vehicul și de categoria sa, promovând protecția mediului și modernizarea infrastructurii. Guvernul a adoptat schimbarea pentru a înlocui rovinietele actuale cu un model mai precis, care ține cont de distanțele parcurse și impactul ecologic, încurajând astfel trecerea la vehicule mai puțin poluante.
Toate vehiculele care circulă pe drumurile naționale, europene și autostrăzi vor plăti taxe de utilizare, iar veniturile vor finanța întreținerea și extinderea rețelei rutiere. Pentru autovehiculele sub 3,5 tone, rovinieta rămâne, dar va fi ajustată după norma de poluare, categoria vehiculului și durata de valabilitate – mașinile vechi și poluante vor costa mai mult. Vehiculele de mare tonaj vor trece la sistemul TollRo, un model electronic bazat pe kilometraj, similar cu cele din Germania sau Austria, folosind camere inteligente și senzori pentru detectarea automată a plăcuțelor de înmatriculare și distanțelor.
Un beneficiu major este flexibilitatea: șoferii pot achita această taxă până la miezul nopții zilei următoare utilizării drumurilor, reducând birocrația și amenzile pentru întârzieri mici. Totul va fi digital, eliminând nevoia de stickere fizice. Costurile vor crește: pentru un autoturism Euro 6, rovinieta anuală va fi de circa 39 de euro (față de 28 de euro acum), iar pentru vehicule Euro 4 sau mai vechi, sumele vor fi și mai mari, reflectând emisiile ridicate. Această schimbare nu doar că va îmbunătăți drumurile, dar va și stimula tranziția către un transport mai verde în România.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Cutremur de 3,3 zguduie Brăila la 3:35 : 19 seisme în octombrie!

Un cutremur superficial de magnitudine 3,3 a zguduit luni dimineața, la ora 3:35, regiunea Munteniei, în județul Brăila, conform datelor furnizate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Aflați mai multe
Seismul s-a înregistrat la o adâncime de doar 7,9 kilometri, în imediata apropiere a mai multor orașe importante: la 9 km nord-est de Brăila, 11 km sud de Galați, 63 km vest de Tulcea și Izmail, 77 km sud-est de Focșani, precum și 96 km est de Buzău. Din fericire, nu au fost raportate pagube sau victime.
19 cutremure în România, în octombrie
Luna aceasta, România a fost afectată de 19 cutremure, cu magnitudini variind între 2 și 4 pe scara Richter, menținând astfel o activitate seismică moderată.
Cele mai puternice seisme ale anului, ambele cu 4,4 pe Richter, s-au produs pe 13 februarie în județul
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
Kingfisherul cu Bandă: Regele râurilor tropicale!

Imaginează-ți o dimineață însorită pe malurile unui râu din jungla Bengală. Apa șoptește lin prin stufăriș, iar deodată, un fulger albastru taie aerul. Aterizează grațios pe o creangă aplecată, cu pieptul ridicat mândru. E kingfisherul cu bandă, regele pescarilor din Asia de Sud-Est, un spectacol viu al naturii care te lasă cu gura căscată.
Această pasăre mică, dar impresionantă, pare ieșită dintr-un vis. Penajul ei e un răsfăț pentru ochi: un albastru cobalt intens pe spate și cap, cu reflexe verzi metalice care scânteiază în soare ca un curcubeu lichid. Dar ce o face cu adevărat de neuitat e banda albă lată de pe gât – ca o coroană regală, încununând-o cu o eleganță sălbatică. Ciocul ei roșu-portocaliu, lung și ascuțit, e arma perfectă, iar ochii galbeni strălucesc cu o privire de vânător experimentat. Când zboară, e un torent de culori care face inima să bată mai tare.
Trăiește în colțurile cele mai verzi ale lumii: pe malurile râurilor din India, Bangladesh sau Thailanda, în mijlocul mangrovelor din Delta Mekongului. Aici, unde pădurea întâlnește apa, kingfisherul cu bandă își găsește casa. Îl vezi cocoțat pe crengi, nemișcat ca o statuie, cu privirea fixată pe suprafața apei. Așteaptă… așteaptă… și apoi, într-o fracțiune de secundă, se aruncă asemeni unei ca o săgeți! Scufundarea e magică – intră în apă fără un strop de zgomot și iese cu un pește mic argintiu în cioc. Îl lovește de creangă cu precizie, apoi îl înghite întreg, triumfând cu un tril cristalin care răsună prin junglă. E un dans al răbdării și al izbânzii, un spectacol pe care nu-l uiți niciodată.
Dar kingfisherul ăsta nu e doar vânător. E și un părinte devotat. Când vine musonul, cu ploi care transformă lumea în verde smarald, perechea sapă un tunel ascuns în malul râului. Acolo, în ascunzătoarea lor secretă, apar ouă sidefii, promisiuni de viață nouă. Puii eclozează orbi, dar sub grija părinților, învață repede să zboare, moștenind cerul și râurile strămoșilor.
În folclorul local, e un simbol al norocului și al răbdării – cine-l vede pescuind, spune că va avea o zi bună. Și are dreptate: să-l privești pe kingfisherul cu bandă înseamnă să înțelegi ritmul naturii, acel echilibru fragil între ape curate și păduri vii. Din păcate, râurile poluate și defrișările îi amenință teritoriul, dar unde e încă acasă, el ne amintește cât de frumoasă e sălbăticia.
Data viitoare când ajungi lângă un râu tropical, oprește-te. Ascultă trilul. Urmărește fulgerul albastru. Kingfisherul cu bandă nu e doar o pasăre – e o poveste care zboară.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.