Curiozități și Istorie
Sommarøy – insula unde timpul a fost dat afară din sat
Curiozități și Istorie
Kalij Pheasant – Misterul împodobit al pădurilor din Himalaia
Ascuns printre pădurile de foioase și conifere ale zonelor muntoase din sudul și vestul Himalayei, Kalij Pheasant (Lophura leucomelanos) își trăiește viața cu demnitatea unei ființe alese de natură pentru eleganță și rezistență. Masculul acestei specii se remarcă printr-un penaj predominant negru, strălucind în lumina soarelui cu nuanțe profunde de violet, albastru și verde, în funcție de unghiul privirii. Coada sa lungă, ușor curbată, și craniul acoperit parțial de o mică creastă albă sau gri, conferă un aer regal, aproape misterios.
Femela, mai discretă, poartă un penaj brun-deschis sau cenușiu, cu dungi subtile care o ajută să se camufleze printre frunzele uscate în timpul cuibăritului. Această pasăre terestră preferă zonele cu vegetație densă, unde se hrănește cu semințe, fructe căzute, rădăcini, insecte și mici nevertebrate. Este o specie relativ timidă, care evită contactul cu oamenii, dar poate deveni zgomotoasă în perioada împerecherii, când masculii își anunță prezența prin glasuri guturale și repetitive.
Kalij Pheasant trăiește în grupuri mici sau în perechi, iar cuibul său este de obicei ascuns la sol, între rădăcini sau sub tufișuri. Cu o răspândire largă în țări precum India, Nepal, Pakistan, dar și în unele părți ale Myanmarului, această pasăre este considerată de multe culturi locală un simbol al grădinilor muntoase și al echilibrului natural.
Deși nu este în pericol imediat de dispariție, habitatul său este amenințat de defrișări și activitatea umană, ceea ce face protejarea acestor păduri esențială pentru supraviețuirea speciei. Kalij Pheasant rămâne astfel nu doar o comoară a biodiversității himalayene, ci și o mărturie vie a frumuseții discrete a lumii sălbatice.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 6 ianuarie
Data de 6 ianuarie a jucat de-a lungul secolelor un rol important în istoria lumii, fiind asociată atât cu evenimente religioase profunde, cât și cu răsturnări politice, descoperiri științifice sau acte care au schimbat cursul istoriei. De la Botezul lui Hristos până la crize constituționale moderne, această zi rămâne una dintre cele mai simbolice din calendar.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1205 – Filip, ducele Suabiei a fost încoronat cu mare pompă rege al Germaniei la Aachen.
1355 – La Milano, Carol al IV-lea al Boemiei a fost încoronat cu Coroana de Fier a Lombardiei ca rege al Italiei.
1395 – Domnitorul Moldovei Stefan I a încheiat la Suceava un tratat de alianță cu Polonia. Ștefan I (n. aprox. 1364 – d. înainte de 28 noiembrie 1399), a domnit în Moldova în perioada decembrie 1394 – înainte de 28 noiembrie 1399.
1412 – S-a născut Ioana d’Arc, eroină naţională a Franţei, supranumită “Fecioara din Orleans”; (m. 1431)
1449 – A fost încoronat la Mistras și a început domnia, Contantin al XI-lea Dragases Paleologul, ultimului împărat bizantin.
1540 – Regele Henric al VIII-lea al Angliei s-a însurat cu cea de-a patra lui soţie, Anne de Cleves.
1714 – Inginerul englez Henry Mill a patentat mașina de scris.
1745 – S-a născut inventatorul Jacques Etienne Montgolfier, pionier al aviaţiei.
1760 – S-a născut scriitorul, filozoful şi istoricul Ion Budai Deleanu (“Ţiganiada” ”Trei viteji”, “Scrieri lingvistice”); (d.24.08.1820).
1802 – S-a născut, la Târgovişte, Ion Heliade Rădulescu, scriitor, lingvist şi om politic român; întemeietorul presei scrise în Ţara Românească (“Curierul românesc”, 1829);(m. 27 aprilie 1872).
1825 – Se inaugurează, la Moscova, Bolchoi Petrovski Teatr, construit de arhitectul Ossip Ivanovitch Bove; arhitectura constructiei îmbină elemente “vechi rusești” cu forme clasice; scena este la fel de mare ca și sala.
1838 – Samuel Morse a efectuat prima demonstraţie a sistemului său de telegrafie în oraşul Morristown, New Jersey.
1852 – A murit Louis Braille, pedagog francez, inventatorul alfabetului pentru nevăzători care îi poartă numele; (n.04.01.1809).
1870 – Inaugurarea Musikverein-ului din Viena, Austria.
1881 – S-a născut Ion Minulescu, poet simbolist roman; (m. 11 aprilie 1944).
1897 – S-a născut la Iaşi scriitorul Ionel Teodoreanu; (d. 1954)
1900 – S-a născut Maria de România, Regina Iugoslaviei, fiica regelui Ferdinand al României și soția regelui Alexandru I al Iugoslaviei (d. 1961)
1905 – S-a născut Matei Balș, medic român (d. 1989)
1907 – S-a născut Ion I. Agârbiceanu, fizician român, membru corespondent al Academiei Române, conducătorul lucrărilor care au dus la realizarea primului laser românesc în 1962, membru corepondent al Academiei Române;
1907 – Educatoarea italiană Maria Montessori a deschis prima sa școală și grădiniță pentru copiii muncitorilor la Roma.
1912 – New Mexico a devenit cel de-al 47-lea stat al SUA.
1918 – Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 – Parte a Participarii României la Primul Război Mondial (Intervenția Armatei Române în Basarabia în 1918)
1919 – A avut loc la Sibiu, România, Congresul Partidului Social-Democrat Român din Ardeal şi Banat, care adoptă programul partidului; (6-7 ianuarie 1919).
1919 – A murit Theodore Roosevelt,al 26-lea preşedinte american în perioada 1901–1909, laureat in 1906, al premiului Nobel pentru Pace; (n.27 octombrie 1858).
1926 – A fost înființată compania aeriana germană “Lufthansa” (Deutsche Luft Hansa – D.L.H.; din 1953, Deutsche Lufthansa A.G.).
1929 – Alexandru I Karagheorghevici – rege al Serbiei, Croaţiei şi Sloveniei (1921-1929), rege al Iugoslaviei (1929-1934) – a abolit Constituţia, a dizolvat guvernul şi a instaurat un regim de dictatură.
1929 – Maica Tereza ajunge pe mare la Calcutta, India, pentru a-și începe munca printre cei mai săraci și bolnavi din India.
1929 – Ferma Sheffield din New York a introdus ambalajul din carton, înlocuind clasica sticlă de lapte.
1932 – A încetat din viaţă Iacob Negruzzi, scriitor român, membru al Academiei Române (n. 1842)
1950 – Prin Decretul nr.6/6 ianuarie 1950, promulgat de Prezidiul Marii Adunari Naționale, la 13 ianuarie 1950, se hotăra înfiinţarea în Republica Populara Română a coloniilor (lagărelor) de muncă.
1960 – Zborul 2511 al companiei National Airlines a fost distrus în aer de o bombă, în timp ce se afla pe drum din New York spre Miami.
1977 – În Cehoslovacia a fost redactat documentul manifest, Carta 77.
1990 – A fost reînfiinţat oficial Partidul Naţional Liberal din România.
1992 – Președintele Georgiei, Zviad Gamsakhurdia, a fugit din țară ca urmare a loviturii de stat militare.
2003 – Începe procesul intentat lui Zacarias Moussaoui, singura persoană pusă sub acuzaţie până în prezent pentru Atentatele de la 11 septembrie 2001 de la New York.
2004 – A început construcția la Burj Khalifa. A fost terminată la 2 decembrie 2009 si inaugurată la 4 ianuarie 2010.
2007 – La Bâlea Lac, judeţul Sibiu s-a inaugurat prima biserică de gheaţă din România.
2012 – 26 de persoane sunt ucise și 63 sunt rănite când un atacator sinucigaș se aruncă în aer la o secție de poliție din Damasc.
2019 – 40 de oameni sunt uciși într-o mină de aur prăbușită în provincia Badakhshan, în nordul Afganistanului.
2021 – Susținătorii președintelui american Donald Trump atacă Capitoliul Statelor Unite pentru a perturba certificarea alegerilor prezidențiale din 2020, atac soldat cu cinci morți și evacuarea Congresului SUA.
2025 – Globurile de Aur 2025: Sebastian Stan a devenit primul actor român câștigător al Premiului Globul de Aur pentru cel mai bun actor (muzical/comedie); Filmul ”Emilia Perez” şi serialul TV ”Shogun”, marii câştigători ai galei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Jay-ul albastru: Împăratul cerului cu aripi de azur
Jay-ul albastru este o pasăre de mărime medie, cu un aspect regal și o prezență care îți captează privirea. Penajul său este o explozie de culori: albastru electric pe spate, aripi și coadă, contrastat cu alb pe piept și gri pe față. Ochii săi sunt mici, negri și plini de curiozitate, iar ciocul, ascuțit și puternic, îi permite să se hrănească cu nuci, semințe și chiar cu ouăle altor păsări.
Este o pasăre inteligentă, cunoscută pentru comportamentul său social și vocalizările variate. Se mișcă cu grație prin copaci, zburând cu aripi larg deschise, ca un dans aerian. Își construiește cuibul în ramurile înalte ale arborilor, adesea în păduri de conifere sau mixte.
Jay albastru este un simbol al libertății și al vremii bune, fiind adesea asociat cu soarele și cu natura nealterată. Este o prezență constantă în mitologia și arta locală din zonele unde trăiește, admirat pentru frumusețea sa și pentru inteligența sa.
În zbor, devine o pictură vie – un spectacol de albastru în mișcare, o melodie vizuală care îți amintește că natura este cea mai mare artistă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.



