Știri
Șoferii agresivi în trafic vor fi sancționați! Ce trebuie să conțină sesizarea transmisă în portalul MAI
Șoferii care conduc agresiv pot fi reclamați, începând de astăzi, printr-o aplicație a Ministerului Afacerilor Interne. Portalul include o secțiune specială unde se pot încărca imagini și videoclipuri sau se poate face o simplă sesizare pentru șoferii care încalcă legea.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a lansat duminică, 27 octombrie, o nouă platformă pe HUB-ul de servicii al ministerului, prin care participanții la trafic pot transmite informații despre comportamentul agresiv al șoferilor pe drumurile publice.
„Începând cu data de 27 octombrie 2024, pe aplicația M.A.I., hub.mai.gov.ro, la secțiunea E-SAR (sesizări abateri rutiere) se vor putea transmite informații despre comportamentul agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice”, transmite Poliția Română.
Ce abateri de la regimul circulației pe drumurile publice pot fi raportate de cetățeni
Conducătorii de vehicule au interdicția de a manifesta un comportament agresiv pe drumurile publice. Comportamentul agresiv include, dar nu se limitează la, următoarele manevre efectuate de șofer:
– Schimbarea repetată a benzilor de circulație sau a rândurilor, alternând din stânga în dreapta, cu scopul de a depăși un șir de vehicule care circulă în aceeași direcție.
– Întoarcerea vehiculului prin utilizarea frânei de ajutor.
– Pornirea vehiculului de pe loc cu o patinare excesivă a roților motrice.
– Circulația la o distanță foarte mică față de un alt vehicul, atât înainte, cât și în spatele acestuia sau lateral, precum și reducerea bruscă a vitezei fără un motiv întemeiat, având ca efect intimidarea altor șoferi.
– Utilizarea repetată a semnalelor sonore și/sau luminoase, obligând fără justificare conducătorul vehiculului din față să cedeze banda de circulație.
– Conducerea mopedului sau motocicletei cu un singur contact al roții cu partea carosabilă.
– Mersul cu spatele al vehiculului pentru a intimida ceilalți participanți la trafic care circulă în spatele său.
– Realizarea intenționată a unui derapaj controlat pentru întoarcerea sau rotirea vehiculului.
– Accelerarea repetată a motorului unui vehicul în mod intenționat, cu scopul de a deranja persoanele aflate în apropierea drumului public.
Sancțiunea pentru comportamentul agresiv la volan pe drumurile publice este stipulată în articolul 100/3/i din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Aceasta constă în 4-5 puncte de amendă (660-825 de lei) și include, de asemenea, măsura complementară de reținere a permisului de conducere pentru o perioadă de 30 de zile.
Sursa: automarket.ro
Cum operează platforma și ce informații trebuie să includă sesizarea
Conform instituției, platforma permite oricărui cetățean să depună online o reclamație împotriva șoferilor care manifestă comportamente agresive în trafic.
Aceasta include acțiuni precum schimbările bruște de bandă fără semnalizare, frânarea bruscă și nejustificată, intimidarea altor conducători auto sau depășirile periculoase.
Sesizarea trebuie să conțină, obligatoriu:
– datele de identificare ale reclamantului (nume, prenume și codul numeric personal sau, după caz, codul de identificare),
– informații de contact,
– numărul de telefon și adresa de corespondență,
– o declarație pe propria răspundere referitoare la veridicitatea aspectelor sesizate și a înregistrărilor audio-video sau video,
– data, ora, locul și orice alte detalii care să ajute la identificarea locației unde a avut loc posibila contravenție, precum și semnătura.
După depunerea sesizării, aceasta va fi evaluată de poliția rutieră, iar șoferii care sunt găsiți responsabili pot fi sancționați, cu amenzi, puncte de penalizare sau chiar suspendarea permisului de conducere, în funcție de gravitatea infracțiunii.
Platforma contribuie la crearea unui mediu mai sigur pe drumuri, facilitând implicarea cetățenilor în raportarea abaterilor și ajutând autoritățile să reacționeze mai eficient împotriva comportamentelor agresive, conform comunicării Poliției Române.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cu ocazia Zilei Naționale a României, primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a transmis un mesaj public adresat comunității locale, subliniind importanța solidarității și a implicării civice în momentele care dau sens identității naționale.
Beștea a vorbit despre 1 Decembrie ca despre „o zi care ne aduce împreună”, indiferent de origini sau diferențe personale, insistând că semnificația sărbătorii depășește ritualul ceremoniilor oficiale. În mesajul său, acesta a subliniat că România este formată din oamenii care „pun umărul” și contribuie constant la construirea unui viitor mai bun.
„Ziua Națională nu înseamnă doar ceremonii sau steguri arborate, ci felul în care simțim, în suflet, că facem parte din aceeași familie, familia unei țări pe care o iubim cu bune, cu greutăți, cu speranțe”, a transmis viceprimarul.
Oficialul a vorbit și despre responsabilitatea generației de astăzi față de cei mici, subliniind dorința de a lăsa copiilor „un loc mai bun”.
Mesajul s-a încheiat cu o urare simplă, dar încărcată de emoție:
„La mulți ani, dragi oltenițeni! La mulți ani, România!”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Guvernul vrea să oprească voucherele de vacanță. Hotelierii, acuzați că au oferit servicii slabe și nu au investit în turism. Patronii avertizează: „Ne uităm spre faliment”
Voucherele de vacanță ar putea dispărea complet începând cu anul 2026. Ministrul Economiei susține că bugetul statului nu mai permite acordarea tichetelor, iar programul ar fi chiar unul dintre motivele pentru care calitatea serviciilor turistice din România a scăzut.
Potrivit oficialului, o parte dintre operatorii din turism „s-au bazat exclusiv pe vouchere, fără să facă investiții și au oferit servicii slabe, către clienți obligați practic să-și cheltuiască astfel banii”. Declarațiile au provocat reacții dure din partea reprezentanților industriei ospitalității, care avertizează că măsura ar avea efecte dramatice.
„Cu toții ne uităm către faliment. Cum poți să judeci o industrie întreagă pentru câteva excepții?”, a declarat, pentru Observator News, Anca Nedea, hotelier. Corina Martin, secretar general FPIOR, lansează un avertisment îngrijorător: „Dacă alungăm turiștii români către destinații externe, industria se prăbușește în 2026.”
În ultimul an, valoarea voucherelor a fost redusă de la 1.600 la 800 de lei, bugetarii fiind nevoiți să acopere restul de cheltuială. Rezultatul: în primele cinci luni ale acestui an, volumul tichetelor utilizate a scăzut cu peste 90%, potrivit datelor citate de reporterul Observator, Andreea Filip.
Pentru multe familii, în special cele cu venituri medii și copii, voucherele reprezentau singura șansă reală de a merge într-o vacanță. „A fost singura variantă de a ieși undeva”, spune un agent de turism.
Comparativ, Bulgaria ajunge anual la 13 milioane de turiști străini, Albania la 11 milioane. România atrage doar aproximativ 2,5 milioane, iar ministerul recunoaște că „nu există o strategie clară pentru turismul național, fiind abia în lucru un proiect”.
Voucherele, de la motor economic la factor de declin
- Statul nu mai alocă fonduri pentru program.
- Guvernul acuză lipsa investițiilor și servicii necorespunzătoare.
- Hotelierii resping acuzațiile și spun că decizia duce la falimente.
- Scădere de 90% a utilizării voucherelor în 2025.
- Turismul românesc riscă prăbușirea în 2026, dacă măsura intră în vigoare.
Decizia pune presiune pe un sector deja fragil, iar impactul va fi resimțit atât de operatorii din turism, cât și de familiile care nu își permit concedii fără sprijinul statului.
Rămâne întrebarea: cine pierde mai mult – hotelierii sau românii care renunță la vacanță?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Furt la Nicolae Bălcescu. Primărița reclamă că i-au fost sustrase toate decorațiunile de Crăciun din curte
Incident neobișnuit într-o comună din județul Călărași. Primărița localității Nicolae Bălcescu, Georgiana Teodorescu, a transmis public că decorurile pregătite pentru sărbătorile de iarnă au fost furate direct din curtea locuinței sale.
„Am constatat că toate au fost furate. Sunt șocată de nesimțirea acestor oameni. Dezamăgirea este și mai mare pentru că sunt oameni din comunitatea mea, pentru care eu lupt și încerc să îi ajut de fiecare dată, atât cât pot și cum pot”, a scris primărița într-o postare publică. „Când veți împodobi curtea și casa cu decorațiunile mele, sper să realizați cât de josnici sunteți. Eu aleg să merg mai departe cu demnitate și credință. Voi… rămâneți cu fapta voastră.”
Cazul a stârnit numeroase reacții în rândul cetățenilor, majoritatea condamnând gestul. Din comentarii se desprind poziții critice, surprindere și chiar solicitări de intervenție a autorităților.
• „Au intrat în curte și le-au furat? Mare atenție cui îi permiteți accesul, chiar dacă pare bine intenționat.”
• „Este o faptă care nu trebuie trecută cu vederea. Trebuie pedepsită.”
• „Tot cei care știu curtea dumneavoastră. Puneți camere, nu vă bazați pe bunătatea oamenilor.”
• „Este o faptă josnică ce intră într-o infracțiune din Codul Penal. Dacă dețineți camere de supraveghere video, puteți identifica acele persoane.”
• „Aici nu e vorba de hoți care să aibă ce mânca, ci de persoane care cunosc zona sau au dorit să se răzbune.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cum transformăm pasiunea pentru creație în ajutor pentru animale
Recomandare de carte -„Pătimiri și iluminări din captivitatea sovietică” de Radu Mărculescu
Apă caldă cu lămâie: băutura-minune care îți curăță ficatul și topește grăsimea
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
