Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024, Călin Georgescu, și liderul paramilitar Horațiu Potra au fost trimiși în judecată într-un dosar penal exploziv, finalizat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la 15 septembrie 2025. Cei doi, împreună cu alte 20 de persoane, sunt acuzați de tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, precum și alte infracțiuni grave, care au pus în pericol securitatea națională a României.
Contextul dosarului și acuzațiile
Rechizitoriul, întocmit în dosarul 6720/284/P/2024, detaliază un plan subversiv pus la cale în contextul anulării alegerilor prezidențiale din 2024 de către Curtea Constituțională, prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024. În dimineața zilei de 7 decembrie 2024, Georgescu și Potra s-au întâlnit în secret la Centrul de Echitație Jbara Horses din Ciolpani, Ilfov, pentru a discuta organizarea unor proteste violente în București. Scopul era de a deturna manifestațiile pașnice în acțiuni violente, menite să submineze ordinea constituțională și să împiedice exercitarea puterii de stat, profitând de tensiunile sociale generate de anularea scrutinului.
Potrivit procurorilor, Georgescu a avut un rol activ în orchestrarea planului, contactând lideri ai unor organizații radicale, precum Dan Ciprian Grăjdeanu de la Frăția Ortodoxă, și promovând mesaje alarmiste și instigatoare la violență. Aceste mesaje au fost diseminate prin emisiuni TV, cum ar fi „Culisele statului paralel” de pe Realitatea Plus, și prin platforme de socializare precum Facebook și TikTok, unde propaganda extremistă, antieuropeană și pro-rusă a fost amplificată masiv.
Gruparea paramilitară condusă de Potra
Horațiu Potra, considerat liderul grupului paramilitar, a organizat o rețea de 21 de persoane care împărtășeau convingeri radicale și erau pregătite pentru acțiuni violente. În seara zilei de 7 decembrie 2024, grupul s-a reunit la cafeneaua ART CAFFE din Mediaș, județul Sibiu, unde a planificat deplasarea spre București cu șapte autoturisme. Membrii grupului erau dotați cu un arsenal impresionant, incluzând cuțite, bastoane telescopice, boxuri, spray-uri iritante, topoare, două pistoale și 65 de articole pirotehnice periculoase din categoria F4. În plus, la locuința lui Potra din Mediaș, anchetatorii au descoperit un depozit de armament: trei aruncătoare portative de grenade, cinci pistoale-mitralieră, 18 pistoale semiautomate, aproape 3.000 de cartușe, peste 40 de grenade de mână, proiectile pentru lansatoare și peste 1 kg de material exploziv echivalent trotil.
Rolul lui Călin Georgescu
Procurorii susțin că Georgescu a contribuit la plan prin coordonarea propagandei online și prin mobilizarea susținătorilor săi pentru a amplifica tensiunile sociale. Acțiunile sale au inclus transmiterea de informații false și îndemnuri la continuarea votului, în ciuda anulării alegerilor, precum și contactarea unor figuri radicale pentru a organiza proteste. Aceste demersuri au fost menite să creeze un climat de instabilitate, favorabil deturnării ordinii constituționale.
Impactul și consecințele
Acest dosar reprezintă o lovitură majoră pentru Călin Georgescu, care mai este judecat și într-un alt caz pentru propagandă legionară. Acuzațiile actuale, care includ tentativă de subminare a ordinii constituționale și nerespectarea regimului armelor, pot atrage pedepse severe, inclusiv ani de închisoare. Procesul, aflat acum în faza de cameră preliminară, este de natură să influențeze profund percepția publică asupra extremismului politic și a riscurilor pe care le reprezintă pentru democrația românească.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.