Connect with us

Știri

Sistemele antigrindină ar fi salvat fermierii – 2025

Grindina a lovit din nou cu furie culturile agricole din România, iar furtunile din 26 mai 2025 au lăsat în urmă pagube de milioane de lei. Livezi distruse, câmpuri de cereale devastate și sere avariate – acesta este bilanțul pentru fermierii din sudul și estul țării. Sistemele antigrindină ar fi putut preveni dezastrul, dar, din păcate, România a pierdut mare parte din această infrastructură din cauza refuzului unora dintre fermieri.

Aceste sisteme, care folosesc rachete sau generatoare de unde pentru a dispersa norii de grindină, au fost eficiente în trecut, protejând culturile și reducând pierderile. Însă, în ultimii ani, programul național antigrindină s-a confruntat cu opoziție. Unii fermieri, sceptici față de eficiența tehnologiei sau îngrijorați de costuri și impactul asupra mediului, au refuzat instalarea stațiilor pe terenurile lor sau au cerut oprirea programului. Lipsa consensului a dus la dezactivarea multor stații, lăsând zone extinse vulnerabile.

„Am pierdut 80% din recolta de mere. Dacă sistemele antigrindină mai funcționau, poate aș fi salvat ceva,” spune Maria T., o fermieră din Argeș. În timp ce țări precum Franța sau Italia investesc masiv în astfel de tehnologii, România se confruntă cu o lipsă acută de stații funcționale, programul fiind subfinanțat și fragmentat.

Schimbările climatice aduc furtuni tot mai violente, iar grindina devine o amenințare constantă. Fermierii care au refuzat sistemele antigrindină regretă acum decizia, dar pagubele sunt ireversibile. Autoritățile promit reluarea și extinderea programului, însă fără cooperarea comunităților agricole, progresul rămâne lent.

Advertisement

Pe 26 mai 2025, fermierii numără pierderile și privesc cerul cu teamă. Sistemele antigrindină ar fi putut fi scutul lor, dar lipsa unității i-a lăsat expuși. Viitorul agriculturii depinde de investiții în tehnologie și de solidaritate – lecții pe care natura le predă cu duritate.

Știri

Pompierii ISU “Barbu Știrbei” Călărași: 99 de misiuni în 3 zile — incendiile de vegetație și accidentele rutiere, principalele provocări

În ultimele trei zile, pompierii militari din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) „Barbu Știrbei” Călărași au răspuns prompt la 99 de situații de urgență la nivelul județului.

Intervenții SMURD: 66 de cazuri de urgență medicală și accidente rutiere 🚑

Echipajele SMURD au gestionat 66 dintre aceste misiuni, acordând prim ajutor calificat și transportând persoane la spital. De asemenea, au participat la:

  • stingerea unor incendii

  • prezența la trei accidente rutiere pe DN 31 (Cuza Vodă – Canton), Dor Mărunt și A2 (la km 116, în zona Dragalina).
    În urma acestor incidente, cinci persoane au fost asistate medical și transportate la unități spitalicești pentru tratament suplimentar.

Incendii la clădiri și instalații feroviare

Pompierii au intervenit în cinci situații de incendii localizate astfel:

  • 2 incendii de locuințe

  • 2 incendii la anexe gospodărești

  • 1 interventie la compartimentul motor al unei locomotive

Incendii de vegetație și culturi agricole: 25 de intervenții

Un număr semnificativ de intervenții — 25 — au vizat mirişti, culturi agricole, vegetație uscată și resturi menajere. Aceste incendii au provocat pagube materiale serioase, afectând mai multe suprafețe cultivate cu cereale în județul Călărași.

Advertisement

Continue Reading

Știri

Recomandare de carte – „Zăpadă” de John Banville

„Zăpadă” (titlu original: Snow), scrisă de John Banville sub pseudonimul Benjamin Black, este un roman care împletește cu măiestrie misterul unui roman polițist cu profunzimea literaturii de caracter, plasat în decorul hibernal al Irlandei anilor 1950. Publicată în 2020, această carte marchează revenirea lui Banville la genul noir, dar păstrează amprenta sa stilistică distinctă, caracterizată prin proză elegantă și o atenție minuțioasă pentru detalii.

Acțiunea se desfășoară în comitatul Wexford, unde detectivul St. John Strafford, un protestant într-o țară predominant catolică, este chemat să investigheze uciderea brutală a unui preot catolic, părintele Tom Lawless, găsit mort în conacul familiei Osborne. Crima, aparent imposibilă, are loc într-o casă izolată, acoperită de zăpadă, ceea ce creează o atmosferă claustrofobică, reminiscentă a romanelor clasice de tip „whodunit” ale Agathei Christie. Însă Banville transcende formula tradițională a genului, aducând în prim-plan teme precum tensiunile religioase, secretele de familie și ipocrizia socială.

Personajul principal, Strafford, este un detectiv melancolic și introspectiv, care se confruntă nu doar cu enigma crimei, ci și cu propriile dileme existențiale. Spre deosebire de detectivii tipici, el nu este un erou infailibil, ci un om marcat de nesiguranță și de sentimentul de a fi un outsider. Banville construiește cu finețe portretele psihologice ale personajelor, de la membrii disfuncționali ai familiei Osborne până la figurile secundare, fiecare ascunzând propriile umbre.

Proza lui Banville este, ca de obicei, un punct forte. Descrierile peisajului înzăpezit sunt de o frumusețe aproape poetică, creând un contrast tulburător cu violența crimei. Ritmul narativ este lent, dar deliberat, permițând cititorului să se afunde în atmosfera apăsătoare și în detaliile subtile ale intrigii. Dialogurile sunt ascuțite, iar observațiile sociale – în special legate de influența Bisericii Catolice în Irlanda – sunt tăioase, dar niciodată forțate.

Advertisement

Cu toate acestea, cei care caută un roman polițist clasic, cu răsturnări de situație spectaculoase, ar putea găsi ritmul prea contemplativ. Banville prioritizează atmosfera și profunzimea psihologică în detrimentul unei rezolvări rapide a misterului. Totuși, această abordare este ceea ce face „Zăpadă” să iasă în evidență în peisajul literaturii de gen.

În concluzie, „Zăpadă” este o poveste captivantă despre crimă, credință și adevăruri ascunse, scrisă cu eleganța și subtilitatea care definesc opera lui John Banville. Este o lectură ideală pentru cei care apreciază romanele polițiste cu o dimensiune literară profundă, dar și pentru cei fascinați de complexitatea naturii umane. Recomand cartea cu căldură, mai ales pentru serile de iarnă, când zăpada de afară poate amplifica atmosfera creată de Banville.

Continue Reading

Știri

Guvernul vrea ca primăriile să decidă unde pot funcționa jocurile de noroc. Ilie Bolojan: „Sunt invadate toate orașele noastre”

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, în cadrul conferinței de presă de vineri, că în cadrul reformei administrației locale, Guvernul va propune o măsură de descentralizare a autorizării jocurilor de noroc. Astfel, autorizațiile nu vor mai fi acordate la nivel central, ci fiecare primărie va putea decide, pe baza unei taxe speciale, dacă și unde vor funcționa aceste afaceri.

„E nevoie ca primăria să stabilească o zonă unde, pe baza unei taxe speciale, să stabilească intensitatea”, a declarat șeful Guvernului.

Ilie Bolojan a explicat că primăriile trebuie să poată delimita clar spațiile în care astfel de activități sunt permise. Zona poate fi întreg orașul, un cartier, o singură stradă sau deloc – exemplificând cu situația din municipiul Constanța sau stațiunea Mamaia. „Vom veni cu o prevedere care va descentraliza autorizarea jocurilor de noroc. Nu e suficient să te autorizezi la nivel de țară”, a subliniat Bolojan.

Acesta a explicat că în prezent orașele nu au niciun control asupra fenomenului și sunt „invadate de aceste puncte de lucru”. Noua măsură ar permite comunităților locale să decidă dacă au sau nu nevoie de jocuri de noroc în zonele lor și câte să accepte – fie unul, fie o sută.

Advertisement

Totodată, premierul a precizat că modificările propuse de Guvern au fost concepute pentru a reduce deficitul, fără a favoriza pe cineva sau a crea blocaje. El a răspuns și unei declarații recente a liderului interimar PSD, Sorin Grindeanu, care a calificat măsurile drept „dubioase”. Bolojan a replicat că schimbările au fost făcute „pur și simplu pentru a nu genera fenomene care ar fi însemnat blocaje în anumite activități”.

Continue Reading