Sistemele antigrindină ar fi salvat fermierii – 2025

Grindina a lovit din nou cu furie culturile agricole din România, iar furtunile din 26 mai 2025 au lăsat în urmă pagube de milioane de lei. Livezi distruse, câmpuri de cereale devastate și sere avariate – acesta este bilanțul pentru fermierii din sudul și estul țării. Sistemele antigrindină ar fi putut preveni dezastrul, dar, din păcate, România a pierdut mare parte din această infrastructură din cauza refuzului unora dintre fermieri.

Aceste sisteme, care folosesc rachete sau generatoare de unde pentru a dispersa norii de grindină, au fost eficiente în trecut, protejând culturile și reducând pierderile. Însă, în ultimii ani, programul național antigrindină s-a confruntat cu opoziție. Unii fermieri, sceptici față de eficiența tehnologiei sau îngrijorați de costuri și impactul asupra mediului, au refuzat instalarea stațiilor pe terenurile lor sau au cerut oprirea programului. Lipsa consensului a dus la dezactivarea multor stații, lăsând zone extinse vulnerabile.

„Am pierdut 80% din recolta de mere. Dacă sistemele antigrindină mai funcționau, poate aș fi salvat ceva,” spune Maria T., o fermieră din Argeș. În timp ce țări precum Franța sau Italia investesc masiv în astfel de tehnologii, România se confruntă cu o lipsă acută de stații funcționale, programul fiind subfinanțat și fragmentat.

Schimbările climatice aduc furtuni tot mai violente, iar grindina devine o amenințare constantă. Fermierii care au refuzat sistemele antigrindină regretă acum decizia, dar pagubele sunt ireversibile. Autoritățile promit reluarea și extinderea programului, însă fără cooperarea comunităților agricole, progresul rămâne lent.

Advertisement

Pe 26 mai 2025, fermierii numără pierderile și privesc cerul cu teamă. Sistemele antigrindină ar fi putut fi scutul lor, dar lipsa unității i-a lăsat expuși. Viitorul agriculturii depinde de investiții în tehnologie și de solidaritate – lecții pe care natura le predă cu duritate.