Federațiile sindicale din educație din România, reprezentând peste 250.000 de salariați, au demarat o campanie de strângere a 100.000 de semnături pentru a susține o inițiativă legislativă cetățenească menită să elimine măsurile considerate dăunătoare din Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea austerității” sau „Legea Bolojan”. Această lege, adoptată fără un studiu de impact, a stârnit proteste zilnice în fața Ministerului Educației, sindicaliștii avertizând că măsurile introduse aruncă sistemul educațional într-o criză profundă.

Contextul și nemulțumirile sindicaliștilor

Legea nr. 141/2025, publicată în Monitorul Oficial și intrată în vigoare, include măsuri fiscal-bugetare care afectează direct condițiile de muncă ale cadrelor didactice și calitatea educației. Principalele prevederi contestate sunt:

• Creșterea efectivelor de elevi, preșcolari și antepreșcolari în clase, care duce la scăderea calității actului educațional, dificultăți în gestionarea claselor și limitarea metodelor interactive de predare.

• Mărirea normei didactice de predare cu două ore, o măsură care suprasolicită profesorii, crește presiunea psihică și riscă să lase mulți profesori titulari și suplinitori fără locuri de muncă.

• Reducerea tarifului pentru plata cu ora cu peste 50%, ajungând la un nivel comparabil cu salariul unui muncitor necalificat, ceea ce descurajează ocuparea orelor suplimentare sau vacante.

• Modificarea degrevărilor pentru personalul didactic de conducere, îndrumare și control, ceea ce face practic imposibilă îndeplinirea responsabilităților administrative și de supraveghere.

• Eliminarea reducerii normei didactice pentru profesorii cu gradul I și peste 25 de ani vechime, o practică recunoscută în sistemele educaționale europene, dar anulată în România.

Sindicaliștii subliniază că aceste măsuri, adoptate fără consultarea specialiștilor din educație, agravează subfinanțarea cronică a sistemului și pun în pericol viitorul educației românești. „Nu se mai poate face învățământ european cu costuri dâmbovițene,” avertizează liderii sindicali, criticând lipsa de viziune și date științifice care să justifice aceste reforme.

Inițiativa legislativă cetățenească

Pentru a contracara efectele Legii nr. 141/2025, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” au constituit un comitet de inițiativă legislativă. Obiectivul este strângerea a minimum 100.000 de semnături de la cetățeni cu drept de vot din cel puțin un sfert din județele țării, conform articolului 74 din Constituția României. Proiectul de lege propus vizează:

Advertisement

1. Abrogarea măsurilor problematice din Legea nr. 141/2025, inclusiv cele legate de efectivele de elevi, norma didactică, plata cu ora și degrevările personalului de conducere.

2. Majorarea primei de instalare la echivalentul a trei salarii de bază, începând cu anul școlar 2026-2027, pentru cadrele didactice titularizate în zone rurale, defavorizate sau izolate, ca un stimulent pentru atragerea profesorilor în aceste regiuni.

După obținerea avizului Consiliului Legislativ și publicarea în Monitorul Oficial, federațiile vor avea la dispoziție maximum șase luni pentru a colecta semnăturile necesare și a depune proiectul la Camera Deputaților. Sindicaliștii consideră această inițiativă un test pentru clasa politică, care declară educația drept „prioritate națională”, dar nu a susținut-o corespunzător.

Sindicatele fac apel la societatea civilă, părinți, elevi majori și studenți să se alăture demersului prin semnarea petiției. Aceștia avertizează că măsurile de austeritate riscă să ducă la concedieri masive, comasarea unităților de învățământ și o scădere drastică a calității educației. „Școala românească a fost tratată ca o cenușăreasă a bugetului, iar profesorii sacrificați de fiecare dată când s-au tăiat bani la stat,” declară liderii sindicali.

Protestele zilnice în fața Ministerului Educației continuă, iar sindicaliștii cer demisia ministrului Daniel David, acuzat că a susținut măsurile fără a evalua impactul asupra sistemului. În paralel, federațiile au solicitat președintelui Nicușor Dan să intervină pentru blocarea acestor prevederi, însă legea a fost deja promulgată.

Conform sindicaliștilor, măsurile din Legea nr. 141/2025 ar putea duce la dispariția a cel puțin 15.000 de posturi didactice, afectând atât cadrele didactice, cât și personalul auxiliar și administrativ. Comasarea școlilor, creșterea numărului de elevi pe clasă și mărirea normei didactice vor reduce timpul alocat fiecărui elev, limitând posibilitățile de individualizare a educației și crescând stresul profesorilor.

Fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, a criticat lipsa de fundamentare științifică a măsurilor, avertizând că România se confruntă deja cu un deficit de profesori tineri, doar 9% dintre cadrele didactice având sub 30 de ani. Sindicaliștii subliniază că noile reglementări vor descuraja și mai mult tinerii să urmeze o carieră în educație.

Advertisement

Inițiativa legislativă cetățenească lansată de sindicatele din educație reprezintă un răspuns ferm la măsurile de austeritate care amenință stabilitatea sistemului educațional românesc. Prin strângerea de semnături și implicarea societății civile, sindicaliștii speră să oblige clasa politică să reconsidere aceste prevederi și să prioritizeze investițiile în educație. „Ieșirea României din criză nu se poate realiza prin sacrificarea personalului din învățământ,” afirmă aceștia, lansând o provocare pentru un viitor mai bun al educației românești.