Sorin Grindeanu, fost prim-ministru al României și una dintre figurile proeminente ale Partidului Social Democrat (PSD), a fost surprins de amploarea entuziasmului manifestat de colegii săi de partid în legătură cu perspectiva intrării la guvernare. Conform unor surse din interiorul formațiunii, Grindeanu nu se aștepta ca un număr atât de mare (71,5%) dintre membri să își exprime dorința fermă de a susține participarea PSD la formarea unui nou executiv, mai ales în contextul politic complex al anului 2025. În ultimele săptămâni, pe fondul negocierilor intense pentru conturarea unei majorități parlamentare, discuțiile din interiorul partidului au scos la iveală o determinare neașteptată a multor lideri și membri de a ocupa poziții cheie în viitorul guvern.

Acesta a anunțat că echipa care va reprezenta partidul în viitorul guvern va fi desemnată duminică după-amiază, în cadrul unui Comitet Politic Național. „Mâine după-masă vom vota componența echipei PSD pentru guvern, care va include un vicepremier și șase miniștri. Colegii interesați să facă parte din această echipă se pot înscrie la secretariat până mâine, la ora 12:00”, a precizat Grindeanu sâmbătă. Liderul PSD a fost surprins de entuziasmul colegilor, care au manifestat o dorință neașteptat de mare pentru a participa la guvernare, generând o competiție intensă în interiorul partidului. Această efervescență a complicat strategia inițială a PSD, forțându-l pe Grindeanu să gestioneze cu atenție ambițiile membrilor în contextul negocierilor politice din 2025.

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Călărași derulează în prezent nu mai puțin de zece proiecte menite să sprijine integrarea pe piața muncii a persoanelor vulnerabile, tinerilor, șomerilor și angajatorilor din județ. Anunțul a fost făcut în cadrul conferinței organizate la sediul Instituției Prefectului – Județul Călărași, de către directoarea instituției, Doinița Nicolae.

„Avem proiecte pe economie socială, pe formare profesională, pe subvenții și pe sprijinirea tinerilor. Este o abordare completă, care vizează toate categoriile cu dificultăți de integrare în muncă. Ne mândrim cu aceste inițiative și, mai ales, cu rezultatele lor concrete”, a declarat Doinița Nicolae.

🔹 Sprijin pentru persoane vulnerabile și economie socială

Două dintre proiectele aflate în derulare sunt dedicate economiei sociale și se adresează persoanelor din familii vulnerabile, tinerilor care ies din centre de plasament, fostelor persoane private de libertate sau familiilor monoparentale. Prin aceste inițiative, beneficiarii pot fi integrați în activități economice care contribuie la reinserția socială și profesională.

🔹 Proiecte START și formare pentru tineri și adulți

Pentru segmentul de vârstă activă, AJOFM implementează două proiecte distincte:

• START – destinat tinerilor cu vârsta de până în 30 de ani
• Proiect formativ pentru persoanele între 30 și 65 de ani, aflate aproape de vârsta de pensionare

Ambele inițiative oferă sprijin în calificare, reconversie profesională și facilitarea angajării pe termen lung.

🔹 Colaborare cu ONG-uri și autorități locale

Două alte proiecte vizează formarea profesională în parteneriat cu ONG-ul condus de Gabriela Bădică, o colaborare cu rezultate constante în sprijinul grupurilor defavorizate. În plus, AJOFM lucrează împreună cu Consiliul Județean Călărași și Centrul de copii de la Perișoru la un proiect transfrontalier pentru dezvoltarea competențelor de autonomie și integrare comunitară.

Advertisement

🔹 Subvenții pentru angajatori: 2.250 lei pentru fiecare angajare

Angajatorii care preiau persoane din evidența AJOFM pot primi o subvenție de 2.250 de lei lunar, timp de un an, cu condiția menținerii angajatului cel puțin șase luni după încheierea perioadei subvenționate.

„Avem două proiecte de subvenții care se adresează direct angajatorilor, încurajându-i să ofere o șansă celor care își caută loc de muncă. Este un sprijin real atât pentru angajat, cât și pentru angajator”, a subliniat directoarea AJOFM.

🔹 Centrul de Tineret – un model de bună practică

Unul dintre proiectele emblematice ale instituției este Centrul de Tineret al AJOFM Călărași, un spațiu dedicat consilierii, orientării și formării tinerilor. „Această inițiativă, realizată împreună cu Agenția Națională, a ajuns la 1.600 de tineri. Este minunea noastră și o investiție în viitorul județului”, a adăugat Doinița Nicolae.

Al zecelea proiect, gata de lansare

Cel de-al zecelea proiect, deja scris și depus, urmează să fie implementat imediat ce va fi semnat contractul de finanțare, în valoare de 304 euro per beneficiar.

Advertisement

Tribul Bodi, cunoscut și sub numele de Me’en, trăiește în Valea Omo din sud-vestul Etiopiei, o regiune izolată și bogată în tradiții ancestrale. Printre practicile lor culturale unice se numără festivalul anual Ka’el, o celebrare a Noului An lunar al tribului, care are loc în luna iunie, la patru zile după prima lună plină. În cadrul acestui eveniment, bărbații tineri și necăsătoriți concurează pentru titlul de „grasul anului”, un simbol al prestigiului și al atractivității în cultura Bodi.

Pregătirea pentru Ka’el

Concursul începe cu șase luni înainte de festival, când fiecare familie sau clan din cele 14 care alcătuiesc tribul alege un reprezentant. Bărbații selectați intră într-o perioadă de izolare, în care nu au voie să facă efort fizic sau să întrețină relații intime. Dieta lor constă exclusiv dintr-un amestec de lapte proaspăt și sânge de vacă, o combinație bogată în calorii, menită să îi ajute să câștige cât mai multă greutate. Vacile, considerate sacre de către Bodi, nu sunt sacrificate; sângele este obținut prin perforarea unei vene cu o lance, iar rana este apoi sigilată cu argilă.

În fiecare dimineață, femeile din sat le aduc concurenților vase cu 1-2 litri de amestec, pe care aceștia trebuie să îl consume rapid, înainte ca sângele să se coaguleze. Pentru unii, această dietă extremă este greu de suportat, ducând la episoade de vărsături. Totuși, bărbații perseverează, deoarece un abdomen cât mai proeminent este considerat un semn de frumusețe și forță, fiind atractiv pentru femei și aducând respectul comunității.

Ceremonia Ka’el

În ziua festivalului, concurenții se pregătesc cu mare grijă: își acoperă trupurile cu argilă albă și cenușă și poartă podoabe elaborate, inclusiv coliere din mărgele și coifuri decorate cu pene și scoici. Apoi, merg – uneori cu dificultate din cauza greutății acumulate – spre un copac sacru, în jurul căruia defilează ore în șir, dansând și demonstrându-și vitalitatea sub privirile bătrânilor tribului și ale altor membri. Femeile joacă un rol esențial, oferind apă și băuturi alcoolice pentru a-i susține pe concurenți în timpul ceremoniei epuizante.

Advertisement

După ore de dans și paradă, bătrânii tribului aleg câștigătorul, bazându-se pe dimensiunea abdomenului și fermitatea trupului. Ceremonia se încheie cu sacrificarea unei vaci sacre, al cărei sânge este folosit de bătrâni pentru a prezice viitorul comunității.

Semnificația culturală

Spre deosebire de percepțiile occidentale, unde obezitatea este adesea stigmatizată, în cultura Bodi, un corp voluminos este sinonim cu statutul, frumusețea și onoarea. Câștigătorul concursului nu primește premii materiale, dar este celebrat ca un erou pentru tot restul vieții, devenind un model pentru tinerii din trib. După festival, bărbații revin la o dietă normală, pierzând rapid greutatea acumulată, iar ciclul se reia cu o nouă generație de concurenți.

Amenințări la adresa tradiției

Deși Ka’el rămâne o tradiție profund înrădăcinată, stilul de viață al tribului Bodi este amenințat de planurile guvernului etiopian de a reloca aproximativ 300.000 de oameni în regiunea lor. Aceste schimbări ar putea pune în pericol practicile culturale ale tribului, inclusiv festivalul Ka’el, care reprezintă o expresie unică a identității lor.

Festivalul Ka’el al tribului Bodi este o dovadă fascinantă a diversității culturale a Africii, ilustrând cum percepțiile despre frumusețe și prestigiu variază de la o societate la alta. Pentru Bodi, concursul „grasul anului” nu este doar o competiție, ci o celebrare a abundenței, a comunității și a tradiției. Deși provocările moderne amenință continuitatea acestui ritual, el rămâne o parte esențială a identității tribului, admirată și respectată de toți membrii săi.

Advertisement