La zi
Serviciul Județean de Ambulanță Călărași, prima reacție în cazul copilului de 12 ani decedat după o criză de astm în comuna Vâlcelele
O intervenție contra-cronometru s-a desfășurat joi dimineață în comuna Vâlcelele, unde un copil de 12 ani s-a confruntat cu o criză severă de astm. Deși echipajele medicale au ajuns rapid la fața locului și au încercat timp de o oră să-l salveze, băiatul nu a mai putut fi resuscitat. Reprezentanții Serviciului Județean de Ambulanță (SAJ) Călărași au oferit primele explicații despre această situație dramatică și au detaliat modul în care s-a desfășurat intervenția.
Cronologia intervenției: minute critice pentru salvarea copilului
În dimineața zilei de 27 februarie, la ora 09:44, dispeceratul 112 a primit un apel din comuna Vâlcelele, prin care era solicitată o ambulanță pentru un copil de 12 ani care se confrunta cu o criză de astm de la orele serii precedente. Copilul era conștient, dar prezenta dispnee (dificultăți de respirație), ceea ce impunea o intervenție de urgență.
La ora 09:45, echipajul SMURD Dragalina a fost trimis către domiciliul pacientului, ajungând la fața locului la ora 10:04. Paramedicii au constatat că băiatul era conștient, un puls de 136 bătăi pe minut și o saturație de oxigen de doar 80%, fără administrare de oxigen. Pentru a-i stabiliza funcțiile respiratorii, echipajul a montat imediat o mască de oxigen cu debit înalt și a decis transportul de urgență către Spitalul Județean de Urgență Călărași. La ora 10:11, echipajul a părăsit domiciliul copilului.
În timpul transportului, starea copilului s-a agravat brusc
După aproximativ 10 minute de la plecare, la ora 10:21, copilul a început să manifeste o criză convulsivă, însoțită de cianoză – o colorație albastră a extremităților cauzată de lipsa oxigenului în sânge. În acel moment, pacientul a devenit inconștient, dar încă avea puls. Văzând deteriorarea rapidă a stării acestuia, echipajul SMURD a solicitat sprijinul unui echipaj superior, dotat cu medic.
La aceeași oră, 10:21, un echipaj de tip C2, format din medic specialist în medicină de urgență, asistenți și ambulanțieri, a plecat de la stația centrală SAJ Călărași, având ca obiectiv interceptarea ambulanței cu pacientul și preluarea intervenției.
La ora 10:30, cele două echipaje au făcut joncțiunea în zona Canton. Copilul a fost preluat de echipajul cu medic, însă, la scurt timp după aceasta, a intrat în stop cardiorespirator. S-au inițiat de urgență manevrele de resuscitare, inclusiv intubarea pacientului pentru o ventilație mai eficientă, administrarea tratamentelor specifice și masaj cardiac.
O oră de luptă pentru viața copilului
În ciuda tuturor eforturilor echipajului medical, care a efectuat resuscitarea timp de aproape o oră, copilul nu a răspuns la intervențiile medicale. La ora 11:30, medicii au fost nevoiți să declare decesul.
„Am făcut tot ce era posibil pentru a salva acest copil. Din păcate, starea lui s-a deteriorat rapid, iar în ciuda tuturor manevrelor aplicate, nu a răspuns la resuscitare”, a declarat Vlad Sârzea, purtătorul de cuvânt al Serviciului Județean de Ambulanță Călărași.
SAJ Călărași: „Intervenția a fost promptă, dar situația a fost critică”
Autoritățile urmează să analizeze circumstanțele exacte ale acestui caz, iar medicii legiști vor stabili cauza oficială a decesului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În dimineața zilei de 18 septembrie 2025, liniștea aparentă a administrației publice din Brașov a fost tulburată de o amplă operațiune a Direcției Naționale Anticorupție. Procurorii anticorupție au efectuat 12 percheziții simultane în județele Brașov și Galați, vizând sediul Companiei de Apă Brașov, Consiliul Județean și mai multe adrese private. Ancheta vizează suspiciuni grave de corupție: dare și luare de mită, precum și trafic de influență.
În centrul investigației se află Liviu Cocoș, directorul general al Companiei de Apă Brașov și prim-vicepreședinte al filialei locale PNL. Alături de el, Șerban Constantin Todorică, vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov și secretar general al PNL Brașov, este de asemenea vizat. Potrivit surselor judiciare, rețeaua investigată ar include șase suspecți, printre care un consilier județean, membri ai conducerii companiei și ai administrației locale.
Operațiunea DNA vine pe fondul unor controverse mai vechi legate de remunerațiile exorbitante din cadrul Companiei de Apă Brașov. Fostul director general ar fi beneficiat de un salariu lunar de peste 70.000 de lei brut, iar contractul său includea o clauză de despăgubire de 400.000 de lei în caz de reziliere abuzivă. Aceste cifre au stârnit indignare publică și au alimentat suspiciuni privind gestionarea fondurilor publice.
Ancheta în desfășurare ridică semne de întrebare asupra modului în care funcțiile publice au fost folosite pentru obținerea de foloase necuvenite. DNA investighează dacă întreaga structură administrativă a fost infiltrată de interese politice și economice, într-un mecanism de influență și recompensă care a afectat transparența și integritatea instituțiilor locale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Schema de evaziune fiscală de 67 milioane de lei din transportul alternativ din România, demascată de DNA
Cinci oameni de afaceri au fost reținuți și trimiși în judecată într-un dosar de evaziune fiscală care a generat un prejudiciu de 67.493.417 lei bugetului de stat, în perioada mai 2022 – ianuarie 2025. Aceștia sunt acuzați că au coordonat un sistem complex de societăți comerciale de transport alternativ, prin care au eludat plata taxelor și contribuțiilor fiscale.
Potrivit rechizitoriului întocmit de Direcția Națională Anticorupție (DNA), inculpații au gestionat 14 societăți comerciale care nu au fost înregistrate în evidențele contabile și nu au declarat veniturile impozabile către autoritățile fiscale. În plus, aceștia ar fi evitat încheierea contractelor de muncă, plătind salariile șoferilor „la negru”. Sistemul a implicat peste 1.000 de șoferi colaboratori, atrași de veniturile mai mari obținute fără contribuții legale.
Modul de operare era bine pus la punct: șoferii încheiau contracte de comodat, transferând gratuit autoturismele personale către societățile controlate de inculpați, care obțineau autorizațiile necesare de la Autoritatea Rutieră Română (ARR) și înscrierea pe platformele de ride-sharing. Din sumele încasate de la clienți, platformele rețineau un comision de 25%, iar inculpații opreau între 8 și 12%, restul fiind virat șoferilor. Sumele rămase erau retrase în numerar de la bancomate, în special de inculpații G.N.M. și T.A.C., și folosite pentru achiziționarea de imobile, autoturisme de lux, un restaurant și un service auto.
DNA mai precizează că, pentru a ascunde originea ilicită a banilor, între martie 2023 și octombrie 2024, inculpații G.N.M. și C.A.V. au efectuat operațiuni financiare, inclusiv creditarea unor societăți și achiziții de autoturisme. În plus, inculpații aveau legături cu angajați ai platformelor de ride-sharing, care, contra unor sume de bani (112.000 lei și 7.500 lei), ofereau sprijin pentru înregistrarea șoferilor sau deblocarea conturilor acestora.
În iulie 2024, inculpata C.I.N., angajată a unei platforme, l-a avertizat pe G.N.M. despre o anchetă a DNA, acesta transferând rapid majoritatea șoferilor către firmele controlate de T.A.C. Doi dintre inculpați, angajați ai unei firme de ride-sharing, au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției pentru luare de mită și favorizarea infractorului, cooperând cu procurorii și oferind detalii esențiale pentru clarificarea cazului. Tribunalul București a dispus pentru unul dintre aceștia o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu amânarea executării, iar pentru celălalt o amendă penală de 25.500 lei.
Pentru recuperarea prejudiciului, au fost instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor și sumelor de bani ale inculpaților. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București, cu propunerea de menținere a acestor măsuri.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În orașul Ulm din Germania, o inițiativă remarcabilă a luat naștere pentru a veni în sprijinul persoanelor fără adăpost în fața iernilor aspre. Inginerii și designerii locali au dezvoltat „Ulmer Nests” – capsule de dormit inovatoare, alimentate cu energie solară, care oferă un refugiu sigur și călduros celor care trăiesc pe străzi.
Aceste capsule, concepute cu un design minimalist și funcțional, sunt construite din materiale rezistente la intemperii și izolate termic, protejând utilizatorii de frig, vânt și umezeală. Fiecare „Ulmer Nest” este echipat cu panouri solare care alimentează un sistem de încălzire intern, asigurând o temperatură confortabilă chiar și în nopțile geroase. În plus, capsulele sunt dotate cu senzori care monitorizează calitatea aerului și alertează autoritățile în caz de urgență, oferind astfel un nivel suplimentar de siguranță.
Proiectul, lansat ca un răspuns la criza locuințelor și la condițiile dure din timpul iernii, a fost bine primit atât de comunitate, cât și de organizațiile care sprijină persoanele fără adăpost. „Ulmer Nests” nu doar că oferă un adăpost temporar, ci și demnitate și speranță celor care au nevoie de ele, reprezentând un exemplu de inovație socială care combină tehnologia cu empatia.
Inițiativa a atras atenția internațională, inspirând alte orașe să ia în considerare soluții similare. Cu toate că „Ulmer Nests” nu rezolvă complet problema lipsei de adăpost, ele reprezintă un pas important către crearea unui mediu mai sigur și mai uman pentru cei vulnerabili.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
DNA zguduie Compania de Apă Brașov și administrația județeană
Schema de evaziune fiscală de 67 milioane de lei din transportul alternativ din România, demascată de DNA
Ulmer Nests: Capsule solare care salvează vieți în iernile geroase din Germania
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
