Ministerul Apărării Naționale (MApN) intenționează să adopte până la finalul anului un proiect de lege care modifică legislația privind pregătirea populației pentru apărare. Proiectul introduce un stagiu voluntar de pregătire militară de patru luni pentru tinerii între 18 și 35 de ani, cu scopul de a întineri armata operațională, care în prezent are o medie de vârstă ridicată.

Cine se poate înscrie?

Tinerii, femei și bărbați, cu vârste între 18 și 35 de ani, sunt invitați să se înscrie voluntar la centrele militare județene sau de sector. Pentru a fi admiși, aceștia trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

• Cetățenie română și domiciliu stabil în țară;

• Fără condamnări penale;

• Aptitudine fizică și psihologică.

Beneficii pentru voluntari

Pe durata stagiului de patru luni, participanții vor beneficia de:

• Solda lunară echivalentă cu cea a unui militar;

• Cazare și masă în unitatea militară unde se desfășoară pregătirea;

• La finalul stagiului, o indemnizație totală de trei salarii medii brute, echivalentă cu aproximativ 27.000 RON (bazat pe salariul mediu brut estimat pentru 2025).

Scopul programului

Colonelul Corneliu Pavel, purtătorul de cuvânt al MApN, a declarat: „După eliminarea serviciului militar obligatoriu, a fost necesară modificarea legislației pentru a crea o rezervă operațională eficientă.” Programul urmărește creșterea numărului de rezerviști voluntari și întinerirea armatei operaționale, care în prezent numără aproximativ 65.000 de soldați și ofițeri, plus 10.000 de angajați contractuali, față de ținta strategică de 120.000 de cadre.

Advertisement

Contextul rezervei militare

În prezent, România are o rezervă de mobilizare voluntară de circa 4.700 de persoane, care participă anual timp de două săptămâni la antrenamente și exerciții militare, primind 30% din solda corespunzătoare gradului lor până la vârsta de 63 de ani. Rezerva națională include populația generală fără pregătire militară și rezerva operațională formată din soldați rezerviști, cadre militare în rezervă și recruți fără instruire anterioară, dar înregistrați ca rezerviști voluntari. Noul program de „militar voluntar în termen” își propune să consolideze această rezervă operațională.

Jacana cu coadă de fazan: Pasărea chirurg a apelor

Jacana cu coadă de fazan (Hydrophasianus chirurgus), cunoscută și sub numele de „pasărea chirurg” datorită preciziei și grației mișcărilor sale, este o specie fascinantă de pasăre acvatică din familia Jacanidae. Găsită în regiuni tropicale și subtropicale din Asia de Sud și Sud-Est, această pasăre uimește prin aspectul său elegant și comportamentul unic, fiind un adevărat spectacol al naturii.

Caracteristici fizice

Jacana cu coadă de fazan este o pasăre de dimensiuni medii, măsurând între 31 și 58 cm lungime, incluzând coada sa lungă și spectaculoasă, care poate ajunge până la 35 cm în sezonul de reproducere. Culoarea penajului variază în funcție de sezon: în perioada de reproducere, capul, gâtul și pieptul sunt de un căprui-închis lucios, cu o pată albă distinctivă pe față și o nuanță aurie pe gât, în timp ce spatele și aripile sunt de un maroniu cald. În afara sezonului, penajul devine mai tern, cu tonuri de maro-oliv și alb. Picioarele lungi, cu degete extrem de alungite și unghii subțiri, sunt adaptate pentru a „merge pe apă”, distribuind greutatea păsării pe suprafața frunzelor de nufăr sau a altor plante acvatice.

Habitat și răspândire

Această specie preferă zonele umede, cum ar fi mlaștinile, lacurile și iazurile cu vegetație acvatică densă, din țări precum India, Sri Lanka, Thailanda, Indonezia și Filipine. Jacana cu coadă de fazan este adesea observată plutind grațios pe suprafața apelor acoperite de vegetație, unde își caută hrana.

Comportament și dietă

Jacana cu coadă de fazan este renumită pentru abilitatea sa de a „merge pe apă”, grație degetelor lungi care distribuie greutatea corpului pe suprafețe mari. Dieta sa constă în principal din insecte, moluște, semințe și alte materii vegetale găsite în mediul acvatic. Pasărea folosește ciocul subțire pentru a culege prada cu o precizie care amintește de un chirurg, de unde și numele său.

Advertisement

Un aspect fascinant al speciei este sistemul său de reproducere poliamoros. Femelele sunt mai mari și mai dominante, împerechindu-se cu mai mulți masculi și depunând ouăle în cuiburile construite de aceștia. Masculii sunt responsabili de clocirea ouălor și îngrijirea puilor, un comportament rar în lumea păsărilor.

Conservare

Deși jacana cu coadă de fazan nu este considerată o specie amenințată în prezent, pierderea habitatului datorată drenării zonelor umede și poluării apelor reprezintă o preocupare. Conservarea zonelor umede este esențială pentru supraviețuirea acestei specii și a altor viețuitoare acvatice.

Curiozități

• Coada lungă și elegantă a masculilor în sezonul de reproducere este folosită pentru a atrage femelele, fiind un adevărat simbol al grației.

• Numele „chirurgus” reflectă precizia mișcărilor păsării, asemănătoare unui chirurg care operează cu finețe.

• Jacanele sunt adesea numite „păsări Isus” în alte regiuni, datorită aparentei lor capacități de a „merge pe apă”.

Jacana cu coadă de fazan este o dovadă vie a ingeniozității naturii, combinând frumusețea, adaptabilitatea și comportamente sociale neobișnuite. Observarea acestei păsări în habitatul său natural este o experiență care îți taie respirația, un reminder al diversității uimitoare a vieții sălbatice.

Advertisement

Fostul candidat la Președinția României, Călin Georgescu, este așteptat la Judecătoria Sectorului 1 pentru primul termen al procesului în care este acuzat de promovarea publică a cultului persoanelor vinovate de infracțiuni de genocid, crime contra umanității și crime de război, precum și de răspândirea ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată.

Procurorii susțin că Georgescu a comis aceste fapte în perioada 2020-2025, în datele de 16 iunie 2020, septembrie 2020, 2 octombrie 2021, 1 septembrie 2024 și 16 mai 2025, promovând în mod repetat, prin diverse mijloace, idei și doctrine fasciste, legionare și xenofobe. Printre acuzațiile aduse se numără „glorificarea excesivă a trecutului istoric, ultranaționalismul populist și cultul mareșalului Ion Antonescu”.

Din 26 februarie, Călin Georgescu se află sub control judiciar, având interdicția de a părăsi țara fără acordul autorităților și de a posta pe rețelele de socializare conținut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist sau xenofob.

Pe lângă acest dosar, Georgescu este judecat și pentru complicitate la acțiuni împotriva ordinii constituționale, alături de Horațiu Potra și complicii săi. Potra, împreună cu fiul său, Dorian, și nepotul Alexandru, a fugit în Emiratele Arabe Unite, unde au fost arestați și așteaptă extrădarea.

Advertisement