Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 20°C | Anul XI Nr. 524

Știri

Senatorul Nicușor Cionoiu prezintă măsurile de sprijin pentru susținerea categoriilor vulnerabile, intrate în vigoare din 2023

Published

on

Creșterile de venituri și măsurile de sprijin pentru susținerea categoriilor vulnerabile au intrat în vigoare la începutul anului 2023, datorită acțiunii PSD în Coaliția de guvernare. Aceste creșteri de venituri ne arată că prezența PSD în acest Guvern este benefică pentru cetățeni!

✔️ 𝐂𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐬𝐚𝐥𝐚𝐫𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐦𝐢𝐧𝐢𝐦 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝟐.𝟓𝟓𝟎 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢 𝐥𝐚 𝟑.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢 (+𝟏𝟕,𝟔%).
Salariul minim net, în mână, crește de la 1.524 de lei la 1.863 de lei (+22,2%).
Total beneficiari (în special angajați din mediul privat): 2,2 mil. salariați.
✔️ 𝐂𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐬𝐚𝐥𝐚𝐫𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐦𝐢𝐧𝐢𝐦 𝐢̂𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭̦𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝟑.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢 𝐥𝐚 𝟒.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢.
Majorarea determină creșteri la toate salariile din acest domeniu, mai mici de 10.000 de lei, ca efect al unor facilități fiscale.
Total beneficiari: 570.000 salariați.
✔️ 𝐂𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐮𝐧𝐜𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐬𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝟏.𝟓𝟖𝟔 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢 𝐥𝐚 𝟏.𝟕𝟖𝟓 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢 (+𝟏𝟐,𝟓%).
Total beneficiari: 4,75 milioane de pensionari.
✔️ 𝐂𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐞𝐧𝐬𝐢𝐞𝐢 𝐦𝐢𝐧𝐢𝐦𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝟏.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢 𝐥𝐚 𝟏.𝟏𝟐𝟓 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢 (+𝟏𝟐,𝟓%).
Această creștere 𝐧𝐮 𝐬𝐞 𝐚𝐜𝐨𝐫𝐝𝐚̆ 𝐜𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐧-𝐚𝐮 𝐦𝐮𝐧𝐜𝐢𝐭, cum greșit se spune în legătură cu pensia minimă. Se acordă celor care au îndeplinit cel puțin stagiul minim de cotizare (la fel ca la celelalte pensii), care au îndeplinit vârsta de pensionare și care, din cauza unei legislații deficitare din perioada lor de activitate, li s-a calculat o pensie mai mică decât cea care ar fi trebuit să corespundă unui salariu minim pe economie.
Total beneficiari: aproape 1,15 milioane de pensionari.
✔️ 𝐒𝐩𝐫𝐢𝐣𝐢𝐧 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐞𝐧𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚𝐫𝐢𝐢 𝐜𝐮 𝐯𝐞𝐧𝐢𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐦𝐢𝐜𝐢:
• 1000 de lei anual pentru cei cu pensia sub 1.500 de lei;
• 800 de lei anual pentru cei cu pensia între 1.501 și 2.000 de lei;
• 600 de lei pentru cei cu pensia între 2.001 și 3.000 de lei.
Aceste ajutoare se dau în două tranșe egale, prima în ianuarie și a doua în octombrie.
Total beneficiari: 4,25 milioane de pensionari.
✔️ 𝐒𝐩𝐫𝐢𝐣𝐢𝐧 𝐝𝐞 𝟏.𝟒𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢 𝐚𝐧𝐮𝐚𝐥 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐞𝐧𝐞𝐫𝐠𝐢𝐞, 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐞𝐧𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚𝐫𝐢𝐢 𝐜𝐮 𝐩𝐞𝐧𝐬𝐢𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐢𝐜𝐚̆ 𝐝𝐞 𝟐.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢 𝐬̦𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐮 𝐝𝐢𝐳𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢 𝐜𝐮 𝐯𝐞𝐧𝐢𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐬𝐮𝐛 𝟐.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢.
Se acordă în două tranșe a câte 700 de lei: prima în februarie, iar a doua în septembrie.
Total beneficiari: 3,9 milioane de persoane.
✔️ 𝐂𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐞𝐫𝐢 𝐝𝐢𝐟𝐞𝐫𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚𝐭𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐞𝐧𝐬𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫𝐞.
Având în vedere că pensiile militare sunt pensii de serviciu, în afara sistemului de pensii pe contributivitate, este posibil să se introducă majorări diferențiate ale acestor pensii.
Majorarea este regresivă de la 12,5% la cei cu pensii sub 3.000 de lei, până la 3,5% pentru cei pensiile cele mai mari (pentru cei cu pensiile stabilite după ianuarie 2018, cotele regresive de indexare a pensiei variază între 3,8% la cei cu pensii sub 3.000 de lei și 1% la cei cu pensiile cele mai mari).
✔️ 𝐂𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐬𝐚𝐥𝐚𝐫𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐛𝐮𝐠𝐞𝐭𝐚𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐮 𝟏𝟎%, fără însă a se depăși valorile din grila din Legea salarizării (stabilită pentru 2022).
✔️ 𝐂𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐥𝐨𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢 𝐜𝐮 𝟓,𝟏%.
Pentru copiii între 2 și 18 ani (3,2 mil.) alocația crește de la 243 de lei la 256 de lei.
Pentru cei sub 2 ani sau cu handicap (394.000 de copii) crește de la 600 de lei la 631 de lei.
✔️ 𝐌𝐚𝐣𝐨𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐢𝐧𝐝𝐞𝐦𝐧𝐢𝐳𝐚𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐜𝐮 𝟏𝟐,𝟔% .
Indemnizația crește de la 1.314 lei la 1.480 lei.
Total beneficiari: 278.000 de copii.
✔️ 𝐌𝐚𝐣𝐨𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐮 𝟏𝟐,𝟔% 𝐚 𝐮𝐧𝐨𝐫 𝐚𝐥𝐨𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐢𝐧𝐝𝐞𝐦𝐧𝐢𝐳𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐚𝐭𝐞𝐠𝐨𝐫𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐯𝐮𝐥𝐧𝐞𝐫𝐚𝐛𝐢𝐥𝐞 :
• a alocațiilor pentru susținerea familiilor (130.000 de familii);
• a drepturilor pentru copiii luați în plasament (35.000 de copii);
• a ajutoarelor sociale (venitul minim garantat) (160.000 beneficiari).
✔️ 𝐑𝐢𝐝𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐚𝐠𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧𝐝 𝐯𝐞𝐧𝐢𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐞𝐧𝐬𝐢𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐞𝐧𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚𝐫𝐢𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐨𝐭 𝐛𝐞𝐧𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐞𝐧𝐬𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝟗𝟎% .
Prin HG-ul promovat de Ministerul Sănătății, pragul a fost ridicat de la 1.429 lei la 1.608 lei, astfel că se menține numărul de beneficiari (2,1 milioane) și după majorarea pensiei cu 12,5%.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași: „Serviciul farmaceutic de noapte este un serviciu public și ar trebui susținut de autorități”

Published

on

În urma publicării materialului despre lipsa farmaciilor de gardă din municipiul Călărași, redacția Călărași Press a primit un punct de vedere din partea farmacistului Postelnicu Doru, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași.

Reamintim că, în discuția avută cu redacția noastră, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a subliniat faptul că farmaciile nu își permit să asigure program non-stop doar din resurse proprii, iar gărzile de noapte ar trebui tratate drept un serviciu public, sprijinit financiar de autoritățile locale și de Ministerul Sănătății.

Exemplul Bulgariei: cum sprijină statul farmaciile

Pentru a identifica soluții concrete, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a solicitat informații oficiale de la Uniunea Farmaceutică din Bulgaria. Într-un document transmis de președintele acesteia, Dimitar Marinov, sunt prezentate măsuri aplicate peste Dunăre pentru a susține continuitatea serviciilor farmaceutice.

Advertisement

Printre acestea:

  • Sprijin financiar direct pentru farmaciile deschise 24/7 sau pentru cele aflate în zone izolate.
  • Plăți suplimentare pentru serviciile de eliberare a medicamentelor compensate, de până la 15% din valoarea produsului (nu mai mult de 12,50 euro).
  • Reguli clare de adaos comercial, diferențiate în funcție de prețul medicamentului, pentru a asigura un echilibru între sustenabilitate și accesibilitate.
  • Control digitalizat al medicamentelor, care a redus fraudele și concurența neloială.

„În Bulgaria, farmacistul care face gardă de noapte nu mai este lăsat singur să suporte costurile. Statul intervine și compensează financiar acest serviciu public. Este un model pe care și România ar trebui să îl ia în calcul”, a subliniat farmacistul Postelnicu Doru.

În timp ce la Călărași oamenii rămân fără acces la medicamente după ora 23:00, vecinii bulgari au găsit soluții concrete prin care să mențină farmacii deschise non-stop sau să sprijine unitățile aflate în zone greu accesibile.

Întrebarea care rămâne este: cine își va asuma în România rolul de a transforma serviciul farmaceutic de noapte într-un adevărat serviciu public, așa cum se întâmplă deja peste graniță?

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Femeia înjunghiată la Centrul Maternal din Călărași avea plângeri anterioare împotriva fostului concubin. Agresorul a fost arestat preventiv

Published

on

Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Călărași a transmis o precizare privind cazul femeii de 36 de ani, înjunghiată pe 17 august în incinta Centrului Maternal din municipiu, de către fostul său concubin.

Potrivit anchetatorilor, conflictul dintre cei doi a izbucnit spontan, iar bărbatul a agresat-o pe femeie cu un obiect tăietor-înțepător, după care a fugit. Victima a fost transportată de urgență la spital, fiind conștientă la momentul intervenției echipajelor medicale. În cauză s-a deschis dosar penal pentru tentativă de omor.

Polițiștii l-au identificat rapid pe agresor și, în urma probatoriului, acesta a fost prezentat procurorilor și apoi Tribunalului Călărași, care a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile.

Existau sesizări anterioare

Advertisement

IPJ Călărași a verificat și antecedentele conflictului. În octombrie 2024, victima a apelat 112 reclamând neînțelegeri cu fostul partener privind custodia copiilor. Incidentul nu a implicat violență fizică, fiind vorba despre o ceartă verbală.

Câteva zile mai târziu, femeia a depus o sesizare scrisă la poliție, solicitând emiterea unui ordin de protecție. În urma evaluării riscului, s-a concluzionat că nu exista un pericol iminent, iar documentul a fost semnat de victimă pe propria răspundere. Totuși, i s-a oferit formularul-tip pentru a cere ordin de protecție în instanță.

Ulterior, în decembrie 2024, a fost deschis un dosar penal pentru violență în familie și amenințare, înaintat unității de parchet competente.

IPJ: „Violența domestică, prioritate zero”

Poliția Călărași precizează că în prezent se desfășoară verificări interne privind modul de gestionare a cazului din 2024. „Reamintim faptul că infracțiunile de violență în familie sunt tratate cu responsabilitate de polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Călărași, fiind considerate prioritate zero”, se arată în comunicat.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Semnificația istorică a zilei de 20 august

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

917 – În bătălia de la Acheloos, țarul Simeon I al Bulgariei înfrânge decisiv o armată bizantină.

1000 – Sfântul Ștefan întemeiază statul maghiar. Ziua este sărbătorită ca zi națională în Ungaria.

1469 – Bătălia de la Lipnic, pe Nistru: Ștefan cel Mare a învins oastea tătară.

Advertisement

1741 – Exploratorul danez Jonas Vitus Behring, aflat in serviciul Rusiei, a descoperit Alaska.

1749 – A început domnia fanariotă a lui Constantin Racoviţă în Moldova.

1779 – S-a născut chimistul și mineralogul Jöns Jakob Berzelius, unul dintre creatorii chimiei moderne (m. 7 august 1848).

1839 – A fost înființată, de către studenții români aflați la studii la Paris, “Societatea pentru învățătură poporului român”, care a contribuit la dezvoltarea conștiinței naționale românești.

1833 – S-a născut Benjamin Harrison, a fost cel de-al douăzeci și treilea președinte al Statelor Unite ale Americii pentru un singur mandat între 1889 și 1893.

Advertisement

1864 – S-a născut Ionel I.C.Brătianu, președinte al Partidului Național Liberal, de mai multe ori ministru și prim-ministru (m. 1927), membru de onoare al Academiei Române; (m. 24 noiembrie 1927).

1866 – Președintele Andrew Johnson declară oficial Războiului Civil American încheiat.

1870 – S-a născut fiica regelui Carol I şi a Elisabetei, Maria, singurul copil al familiei regale; a încetat din viață de scarlatină la vârsta de 3 ani.

1872 – A încetat din viață scriitorul Dimitrie Bolintineanu, participant la revoluția de la 1848.

1873 – S-a născut medicul internist și balneolog Anibal Theohari; a pus bazele balneologiei moderne în țara noastră.

Advertisement

1902 – A avut loc primul meci de fotbal în România, la Timișoara, între echipele orașelor Timișoara și Lugoj.

1914 – Primul Război Mondial: Forțele germane ocupă Bruxellesul.

1917 – A murit Johann Friedrich Wilhelm Adolf von Baeyer, chimist german, laureat al Premiului Nobel.

1940 – Lev Troţki (Lev Davidovici Bronstein), figură proeminentă a revoluției din 1905 – 1907 și din 1917, creatorul Armatei Roșii și tovarăș al lui Lenin în revoluția bolșevică din Rusia.

1941 – Al Doilea Război Mondial: Începe asediul german asupra orașului Leningrad.

Advertisement

1944 – Al Doilea Război Mondial: Începe Bătălia pentru România cu o ofensivă majoră a Uniunii Sovietice.

1945 – S-a născut Cristian Gaţu, unul dintre cei mai mari handbaliști români … si o poveste.

1950 – S-a stins din viață, la Sighet, Constantin I. C. (Dinu) Brătianu. (n. 1866).

1968 – Invazia Cehoslovaciei – Forțe militare ale Tratatului de la Varşovia (cu exceptia Romaniei, respectiv Uniunea Sovietică, RDG, Polonia, Ungaria și Bulgaria) au invadat Cehoslovacia, punând capăt perioadei de liberalizare a regimului comunist din această țară, cunoscută sub numele de “Primăvara de la Praga”.

1968 – Pe poarta uzinei de la Colibași (Pitești) a ieșit primul autoturism românesc, Dacia 1100.

Advertisement

1970 – A avut loc vizita lui Nicolae Ceaușescu în URSS unde participă la Moscova la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor membre ale Tratatului de la Varșovia.

1977 – NASA a lansat sonda Voyager 2.

1981 – Intră în vigoare acordul de încetare a atacurilor irakiene împotriva Iranului. Conflictul s-a soldat cu 300.000 de morți în rândul irakienilor.

1991 – Parlamentul eston și-a proclamat independența de stat a Estoniei, independență care a fost recunoscută de URSS la 6.09.1991. Statul independent Estonia a fost cotropit de URSS la 6.08.1940 si transformat în republica sovietică.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading