La zi
Senatorul Cristian Rusu (SOS Călărași), mereu aproape de cetățeni: „Fiecare problemă merită ascultată și căutată o rezolvare”
Senatorul Cristian Rusu, reprezentantul județului Călărași din partea partidului SOS România, continuă să demonstreze că legătura directă cu cetățenii nu este doar o promisiune de campanie, ci o realitate zilnică. În cadrul audiențelor organizate constant, parlamentarul își face timp să asculte problemele călărășenilor, să le noteze cu atenție în agenda sa și să caute soluții concrete, în limita competențelor sale.
„Fiecare om care vine în fața mea cu o problemă are nevoie, în primul rând, de cineva care să-l asculte. Apoi, împreună, căutăm cea mai bună cale pentru rezolvare. Nu pot promite că le pot rezolva pe toate, dar pot promite că niciuna nu va fi ignorată”, a declarat senatorul Cristian Rusu.
Prin această abordare deschisă și implicată, senatorul SOS reușește să rămână conectat la realitățile locale și să transmită mai departe, în Parlamentul României, vocea celor pe care îi reprezintă.
Agenda sa de lucru include, pe lângă activitatea parlamentară, audiențe regulate în județ, vizite în teren și dialog permanent cu comunitățile locale. Cristian Rusu afirmă că doar prin implicare autentică și dialog real cu oamenii se poate construi o politică responsabilă, în slujba cetățeanului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1500 – Ștefan cel Mare, domnul Moldovei (1457–1504), a dăruit Mănăstirii Putna, marea dveră a Răstignirii, broderie monumentală de o valoare deosebită.
1519 – Cele cinci corăbii aflate sub comanda lui Fernando Magellan pornesc din Sevilla, în prima călătorie în jurul lumii. Subcomandantul basc Juan Sebastián Elcano va finaliza expediția după moartea lui Magellan în Filipine.
1534 – A început înălțarea bisericii “Sf. Dumitru” din Suceava, ctitorie a domnitorului Petru Rareș.
1539 – Francisc I al Franței semnează Ordonanța de la Villers-Cotterêts, prin care limba franceză este introdusă în locul latinei în documentele oficiale.
1675 – La Greenwich, Londra, s-a pus piatra de temelie a Observatorului Regal Greenwich, care astăzi este reperul pentru meridianul zero.
1792 – Revoluția franceză – Poporul cucerește Palatul Tuileries. La prânz, castelul a fost luat cu asalt. Insurecționiștii parizieni au pătruns în palatul Tuileries și l-au arestat pe regele Ludovic al XVI-lea și pe membrii familiei sale.
1793 – A fost deschis oficial la Paris, Muzeul Louvre, unul dintre cele mai mari muzee ale lumii din zilele noastre.
1809 – Proclamarea independenței statului Ecuador. Sărbătoare națională.
1821 – Missouri devine al 24-lea stat al SUA.
1864 – Guvernul român a contractat cu casa britanică “Stern Brothers” primul împrumut extern al României (916.000 de lire sterline, din care statul a primit 679.244 de lire, cu o dobândă de 7%) garantat cu veniturile vămilor.
1875 – A fost pusă piatra fundamentală a castelului Peleș din Sinaia (10/22 august).
1884 – S-a născut Panait Istrati (Gherasim Istrate), scriitor român afirmat în Franța: “Chira Chiralina”, “Cum am devenit scriitor”, “Ciulinii Bărăganului”, “Codin”, “Moş Anghel”, “Spovedania unui învins” (d. 16 aprilie 1935, București).
1897 – Chimistul german Felix Hoffmann descoperă un mod îmbunătățit de sinteză a acidului acetilsalicilic (aspirina).
1913 – Are loc Pacea de la București, care consfințește sfârșitul războiului și înfrângerea Bulgariei. Grecia și Serbia își împart Macedonia, iar România anexează Cadrilaterul.
1919 – În cadrul adunării de la Timișoara a șvabilor din Banat, aceștia își dau acordul pentru unirea proclamată la Alba Iulia.
1920 – Tratatul de la Sèvres – S–a semnat, la Sèvres, Tratatul de pace dintre Antanta și Imperiul otoman. Marele Imperiu Otoman dispare. Prin semnarea Tratatului de la Sèvres pierde patru cincimi din teritoriul său. Se recunoșteau inclusiv noile granițe ale României.
1945 – Japonia cere pace și capitulează peste 4 zile, punând astfel capăt celui de-Al Doilea Război Mondial.
1951 – S-a înregistrat cea mai ridicată temperatură din România: +44,5° C în județul Brăila în comuna Ion Sion.
1961 – Armata americana folosește pentru prima data in timpul luptelor defoliantul numit Agentul Orange, distrugând suprafețe întinse din jungla care servea de adăpost gherilelor comuniste.
1974 – A fost inaugurată Sala Polivalentă din București.
1995 – A fost semnat acordul parțial israeliano–palestinian privind extinderea autonomiei în Cisiordania (Taba; 10–11 august).
2001 – În timpul Războiului Civil din Angola, forțele UNITA provoacă deraierea unui tren care circula intre localitățile Zenza si Dondo cu o mina antitanc, după care mitraliază pasagerii. În urma acestui atac criminal au fost 252 de morți din cei 500 de pasageri care se aflau in tren.
2003 – Cosmonautul rus Iuri Malenchenko aflat pe Stația Spațială Internațională, în spațiu, se căsătorește cu Ekaterina Dmitrieva aflată în Texas.
2018 – Protestul Diasporei – Pe 10 august toți românii vin la București! #diasporaacasa – Intervenție în forță a jandarmilor la un miting antiguvernamental în Piața Victoriei din București, după ce unii protestatari au forțat gardurile și au aruncat cu pietre, sticle și alte obiecte către jandarmi.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 10 august 2018, Piața Victoriei din București a devenit scena unuia dintre cele mai semnificative proteste din istoria recentă a României, cunoscut drept „Protestul Diasporei”. Zeci de mii de români, atât din țară, cât și din diaspora, s-au adunat în fața sediului Guvernului pentru a-și exprima nemulțumirea față de corupția sistemică, modificările controversate aduse legilor justiției și politicile guvernului PSD condus de Viorica Dăncilă. Ceea ce a început ca o manifestație pașnică a degenerat în violențe, marcând un moment de cotitură în percepția publică asupra intervenției forțelor de ordine.
Protestul a fost organizat în principal de români din diaspora, care au călătorit din țări precum Italia, Spania, Germania și Marea Britanie, motivați de frustrarea acumulată față de corupție, salariile mici și lipsa oportunităților în România. Evenimentul, promovat intens pe rețelele de socializare, a atras aproximativ 100.000 de participanți în punctul său culminant, conform estimărilor. Scopul principal era de a cere demisia guvernului și organizarea de alegeri anticipate, pe fondul nemulțumirilor legate de asaltul asupra independenței justiției.
Protestul a început în dimineața zilei de 10 august, primii manifestanți adunându-se în Piața Victoriei încă de la primele ore. Până la prânz, câteva sute de persoane erau prezente, iar până la ora 16:30, numărul acestora a crescut la aproximativ 1.500. Tensiunile au început să escaladeze când unii protestatari au încercat să forțeze gardurile instalate în fața sediului Guvernului, moment în care jandarmii au răspuns cu gaze lacrimogene.
Pe parcursul serii, situația s-a agravat. Grupuri izolate de huligani, inclusiv membri ai galeriilor de fotbal, au aruncat cu pietre, sticle, bucăți de asfalt și alte obiecte către forțele de ordine. Jandarmeria a ripostat cu o intervenție în forță, utilizând un arsenal impresionant: 63 de grenade de mână cu efect acustic, 489 de grenade cu efect lacrimogen, 316 cartușe de calibru 38 mm și 40 mm, 8 pulverizatoare de capacitate mărită și 168 de pulverizatoare de mână. În jurul orei 23:00, Piața Victoriei a fost evacuată forțat, cu tunuri de apă și gaze lacrimogene, afectând atât protestatarii violenți, cât și pe cei pașnici, inclusiv femei, copii și jurnaliști.
Bilanțul protestului a fost dramatic: 452 de persoane, inclusiv 33 de jandarmi, au avut nevoie de îngrijiri medicale, iar 70 au fost internate, dintre care 9 au rămas în spital cel puțin 24 de ore. Printre victime s-a numărat și Ilie Gâzea, care a murit la câteva zile după protest, din cauza intoxicației cu gaze lacrimogene. Doi jandarmi, inclusiv o femeie, au fost bătuți de un grup restrâns de protestatari, dar au fost protejați de alți manifestanți care au făcut scut în jurul lor.
Intervenția jandarmilor a fost aspru criticată. Președintele Klaus Iohannis a condamnat ferm acțiunile forțelor de ordine, considerându-le „puternic disproporționate” și cerând explicații urgente din partea ministrului de interne, Carmen Dan. Presa internațională, inclusiv Associated Press, The New York Times și Le Monde, a relatat pe larg despre violențe, comparând scenele cu momentele tensionate din timpul căderii comunismului în 1989.
Protestul a generat o undă de șoc în societatea românească, ducând la deschiderea a patru dosare penale. Anchetele au vizat atât violențele nejustificate ale jandarmilor, cât și acuzațiile de ultraj și tentativa de lovitură de stat, sugerată de liderul PSD de atunci, Liviu Dragnea. Dosarul principal, cunoscut ca „Dosarul 10 August”, a fost tergiversat ani la rând.
2020, DIICOT a clasat parțial dosarul, dar în 2022, ancheta a fost redeschisă. În 2023, 15 jandarmi, inclusiv foști șefi, au fost trimiși în judecată pentru abuz în serviciu, fals intelectual și purtare abuzivă. În 2024, Curtea Militară de Apel București a decis că dosarul poate fi judecat pe fond, dar prescripția faptelor este așteptată în 2026, dacă nu se va face dreptate până atunci.
Protestul din 10 august 2018 a rămas un simbol al luptei împotriva corupției și al rezistenței civice în România. Organizații precum „Corupția Ucide” au continuat să organizeze manifestații anuale în Piața Victoriei, cerând dreptate pentru victime și pedepsirea celor responsabili. Evenimentul a evidențiat tensiunile dintre cetățeni și autorități, dar și solidaritatea românilor din diaspora cu cei rămași în țară.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Între anii 1920 și 1950, orășelul Bennington din statul american Vermont a devenit scena unor dispariții neelucidate care au intrigat generații întregi. Această zonă, cunoscută sub numele de „Triunghiul Bennington”, a fost numită astfel de autorul Joseph A. Citro în 1992, datorită numărului neobișnuit de cazuri misterioase concentrate în jurul muntelui Glastenbury și a localităților învecinate, precum Woodford, Shaftsbury și Somerset.
Primul caz notabil a avut loc pe 12 noiembrie 1945, când Middie Rivers, un ghid de vânătoare în vârstă de 74 de ani, bine familiarizat cu regiunea, a dispărut în timp ce conducea un grup de vânători pe Long Trail. După ce s-a îndepărtat puțin de grup, nu a mai fost văzut vreodată, lăsând în urmă doar un cartuș de pușcă găsit într-un râu. Trei ani mai târziu, pe 1 decembrie 1946, Paula Jean Welden, o studentă de 18 ani de la Colegiul Bennington, a dispărut în timp ce făcea o plimbare pe același traseu. Căutările extinse, care au implicat sute de voluntari și chiar crearea Poliției de Stat din Vermont, nu au găsit nicio urmă a ei.
Seria de dispariții a continuat în 1950. Pe 12 octombrie, Paul Jepson, un băiat de 8 ani, a dispărut din camionul familiei sale în timp ce mama sa lucra la o fermă din zonă. Doar 16 zile mai târziu, pe 28 octombrie, Frieda Langer, o femeie de 53 de ani, a dispărut în timp ce se întorcea la tabăra familiei după ce căzuse într-un pârâu. Deși corpul ei a fost găsit șapte luni mai târziu, starea avansată de descompunere a împiedicat stabilirea cauzei morții. Un alt caz ciudat este cel al lui James Tedford, un veteran de război de 68 de ani, care a dispărut din autobuzul care îl ducea spre Bennington pe 1 decembrie 1949, lăsând în urmă bagajele intacte.
Zona a fost asociată de-a lungul timpului cu legende locale, inclusiv credința nativilor americani că muntele Glastenbury ar fi blestemat, din cauza întâlnirii celor patru vânturi și a unei pietre magice care ar înghiți oamenii. Teoriile variază de la fenomene naturale extreme, la activitate paranormală sau portaluri interdimensionale, dar niciuna nu a oferit o explicație definitivă. Astăzi, Triunghiul Bennington rămâne un simbol al necunoscutului, atrăgând curioși și cercetători în căutarea adevărului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Semnificația istorică a zilei de 10 august
10 August 2018: Când Piața Victoriei a devenit simbolul rezistenței românești
Avertizare meteo: Cod Galben de caniculă în județul Călărași
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
