Știri
Senatoarea Evdochia Aelenei despre Alternativa Dreaptă de la Călărași
Noua structură politică de la Călărași, înființată oficial pe 16 octombrie 2022, condusă de liderul Mihai Toader, a reușit să aducă la aceeaşi masă mai multe persoane importante din zona parlamentară care s-au reorientat politic. Vorbim despre trei parlamentari AUR care s-au hotărât să părăsească barca lui George Simion, pentru a se alătura partidului cu ideologii conservatoare.
Lansarea organizației județene a partidului Alternativa Dreaptă de la Călărași a stârnit un val de nesiguranță pentru formațiunile politice aflate în lupta pentru afirmare, unele dintre ele fiind în stare de vegetație.
Am profitat de ocazie și am discutat cu un parlamentar ex-AUR care ne-a împărtășit experiența politică pe care a preferat să o lase în spate pentru o nouă ideologie politică.
Evdochia Aelenei este senator de Constanța, locuiește în Năvodari și spune că a intrat în politică pentru a schimba ceva în viața oamenilor. Fără să ezite, senatoarea l-a criticat pe Călin Balabasciuc (AUR), deputatul de Botoșani care a reușit să obțină un mandat de parlamentar în urma redistribuirii voturilor. Nu este cunoscut de călărășeni și nu are un sediu permanent unde să fie găsit.
https://calarasipress.ro/un-singur-parlamentar-din-calarasi-a-reactionat-dupa-scandalul-sangeros-restul-dezinteresati/
Foștii colegi de partid din Călărași spun că nu avea bani să-și plătească chiria, mutandu-se în vreo 3 – 4 locați în doar câteva luni ale anului 2022. Nici despre municipiul și județul Călărași, demnitarul din Constanța nu a avut cuvinte de laudă prea mari.
Evdochia Aelenei: Alternativa Dreaptă este un partid de dreapta. Eu sunt din Constanța, un tânăr, ne-a spus că a venit la noi, s-a înscris la Alternativa Dreaptă Constanța, pentru că oamenii, așa s-a exprimat, sunt dornici de o dreaptă adevărată. Dreaptă adevărată înseamnă familie tradițională, înseamnă păstrarea tradițiilor, integrarea într-o Europă normală, cu drepturi egale. Înseamnă să nu ne fie rușine să declarăm că suntem bărbat și femeie, că suntem o familie tradițională, că suntem mamă și tată, că ne păstrăm valorile. Până la urmă, că suntem normali. Este un partid de creștini, de oameni drepți, de oameni normali.
Legat de activitatea parlamentară, aveți un coleg aici, Călin Balabasciuc, care este deputat din partea AUR. Vă rog să evaluați activitatea colegului parlamentar la nivelul județului Călărași.
Evdochia Aelenei: Cred că nu este un secret că Balabasciuc are o evoluție nu lentă, o evoluție așa ca de melc în jud. Călărași. Eu nu pot să spun că Balabasciuc este un copil rău, probabil că s-a luat o decizie la nivel de partid să candidezi, tu fiind din Botoșani, să candidezi la Călărași, să lucrezi din București, și să ai un defect de vorbire, pentru că este clar – băiatul este extrem de emotiv și nu poate vorbi în public. Apoi, la 24-25 de ani, nu știu exact ce vârstă are acel copil, el nu are însăși experiență pentru familia lui, apoi să vină să vorbească. Ați văzut astăzi, noi am dat exemple de viață, am vorbit de-ale vieții, am vorbit ca niște oameni maturi, ori nu pot să ceri maturitate de la un copil de 24 de ani cu probleme de exprimare. Deci, Balabasciuc a avut inițiative legislative la nivel parlamentar, dar el nu are experiența vieții.
Dumneavoastră ați făcut parte din AUR?
Da.
Cu ce s-a făcut remarcat acest partid în structura din Constanța și Călărași?
Evdochia Aelenei: Așa cum a pornit-o partidul AUR, pentru mine a fost o plăcere să fac parte din partidul AUR. A fost așa ca și copilul pe care nu l-am avut. Noi am pornit cu sufletul deschis, respectând cei patru piloni – credință, libertate, familie, națiune, și așa am câștigat alegerile. Toată lumea spunea spunea în presă că iacătă ce surpriză, a intrat AUR în parlament. Nu a fost o surpriză. AUR a intrat în parlament pentru că o mână de oameni inimoși au crezut în pilonii aceia și au muncit efectiv ca să intre în parlament. Dumnezeu te adulează, nu te lasă pe de-alături. AUR a intrat în parlament datorită muncii noastre. Noi, în Constanța, chiar ne putem mândri că am scos 14,5%. Au intrat 2 senatori, 2 deputați. Eu am fost la senat pe locul 2. Nu am avut nici cea mai mică speranță când m-am trecut acolo pe liste, m-a trecut o prietenă, nici măcar nu pot să spun că m-am trecut eu. N-am avut nici cea mai vagă speranță că o să ajung în parlament, senator AUR pe locul 2. Iată că Dumnezeu a răsplătit munca, și atunci când îți dorești ceva tot universul lucrează pentru tine.
Vorbiți-mi vă rog dacă există puncte forte pe care Alternativa Dreaptă și le-a propus pentru a atrage oameni în partid și a aduce o schimbare.
Evdochia Aelenei: Cel mai forte punct este normalitatea și conservatorismul. Eu, pentru asta am intrat în Alternativa Dreaptă. Am fost dezamăgită în AUR, pentru că din momentul în care am intrat în parlament parcă totul s-a năruit și totul a început să meargă invers de cum am pornit. A devenit un partid de lider și măcar dacă liderul era ok, dar nu. Nu știu ce i-a luat mințile.
Aici, în Alternativa Dreaptă, punctul forte este normalitatea și respectul reciproc. De la ultimul membru până la președintele partidului, noi suntem frați și luăm hotărârile împreună. Totul este de o maximă transparență. Nimeni nu este mai presus de celălalt. Eu cred, încă o dată, mi s-au întâmplat câteva treburi bune în viață, când mi-am dorit ceva în viață foarte tare am reușit. Acum îmi doresc foarte tare ca Alternativa Dreaptă, cu mine sau fără mine în parlament, că nici nu știu dacă mai vreau un mandat sau nu, dar Alternativa Dreaptă cu siguranță va fi în Parlament.
Care sunt prioritățile dumneavoastră ca parlamentar în sprijinul oferit organizației politice din județul Călărași? Cum veți fi alături de călărășeni?
Evdochia Aelenei: Am văzut că sunt multe probleme în Călărași, de fapt cum sunt în toată țară, și am mai observat ceva. Oamenii nu cunosc legile, cetățenii de rând nu-și cunosc drepturile, nu îndrăznesc să-și ceară drepturile chiar dacă și le cunosc. Pornim de jos, de la chestiile mărunte. De la instituții care iau banii și nu asfaltează, de exemplu, o stradă. Este foarte simplu – întrebăm primăria câți bani a alocat pentru repararea acelei străzi, declarată ca și reparată, și vedem foarte clar dacă s-a făcut sau nu pentru strada aceea. Restul, justiția își face treaba. Nu trebuie noi să le rezolvăm pe toate.
Voiam să vă întreb cum vedeți administrația din județul Călărași și municipiu?
Evdochia Aelenei: Sincer acum, eu nu știu chiar tot. Îi cred pe oameni, dar trebuie să mă duc să văd și eu pe teren. De exemplu, s-a ridicat astăzi o problemă că oamenii de rând plătesc impozitele și marii patroni nu. Hai să verificăm, chiar firmele mari nu-și plătesc impozitele? Nu se colectează impozitele la nivel de județ? Știți că acum a crescut salariul pentru primar, vice-primar și salariații din primărie. Știm, totodată, că s-a votat o lege nesimțită cu mărirea impozitelor, mai ales pe clădiri, se măresc impozitele cu 50%, toate lăsate la latitudinea primăriilor, a UAT-urilor. Nu era logic că urmează această mârșavă lege? A ieșit un coleg de-al meu senator care a vorbit circa 10 minute și nu a spus nimic despre această lege, dumnealui fiind unul dintre inițiatori. Am zis că nu este posibil așa ceva. Era predictibil că va veni legea aceasta, pentru că de unde să crească salariile primarilor. Poate că cetățenii nu știu. Primarul nostru din Năvodari, să zic, are 13.000 de lei salariu, plus încă 20% sporuri. Nu e posibil așa ceva. De unde? Nu mărind impozitele o să-și poată achita aceste nesimțite salarii? Despre asta.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
18 ore de iad alb: cum au supraviețuit 340 de români înghețați în tren, încălzindu-se unul pe altul
Da, povestea asta cu Acceleratul 407 București–Suceava blocat 18 ore în viscol în februarie 1985 este una dintre cele mai cunoscute și dramatice episoade din iernile cumplite ale anilor ’80 în România.
Iarna 1984–1985 (și mai ales ianuarie–februarie 1985) a fost una dintre cele mai grele din ultimele decenii, cu geruri crâncene (minime frecvent sub –20 °C, uneori și –30 °C în zonele joase), viscole puternice și ninsori abundente care au paralizat țara. Contextul era și mai dureros: regimul Ceaușescu impusese măsuri extreme de economisire a energiei (încălzire raționalizată, pene de curent frecvente, iluminat redus), așa că multe case și blocuri erau deja foarte reci, iar trenurile CFR (majoritatea cu vagoane vechi, fără izolație bună și cu sisteme de încălzire defectuoase) deveneau adevărate capcane de gheață atunci când rămâneau blocate.
În cazul acceleratului 407 (un tren rapid/clasic pe ruta București–Suceava, care trecea prin zone expuse precum cele din Moldova), garnitura a rămas blocată în câmp, între două stații, probabil în zona Bacău–Roman–Pașcani (tronson foarte predispus la acumulări de zăpadă și viscol). Au fost aproximativ 340 de pasageri (numărul variază ușor în relatări, între 300–350).
Situația a fost extrem de grea:
- Fără electricitate → fără lumină și fără căldură în vagoane (majoritatea încălzirii era pe bază de abur de la locomotivă, care nu mai funcționa eficient când trenul stătea nemișcat).
- Temperaturi foarte scăzute afară (probabil sub –15…–20 °C cu vânt puternic).
- Pasagerii au supraviețuit în principal datorită solidarității: s-au înghesuit cu toții în puținele vagoane care mai păstrau un pic de căldură reziduală, s-au învelit în tot ce aveau (haine, pături, bagaje), s-au strâns unii în brațe pentru a împărtăși căldura corporală și au împărțit puțina mâncare și apă pe care o aveau.
După aproape 18 ore (unele relatări spun chiar mai mult până la eliberarea completă), echipele CFR și armata au reușit să degajeze linia și să evacueze oamenii – mulți au ajuns cu degerături ușoare, epuizare și hipotermie, dar nimeni nu a murit în mod direct în acel tren (ceea ce a fost considerat un mic miracol).
Episodul ăsta a rămas în memoria colectivă ca un exemplu clasic de „solidaritate românească” în condiții extreme, dar și ca simbol al neputinței sistemului feroviar și al austerității din acea perioadă. Mulți oameni care au trecut prin așa ceva în anii ’80–’90 încă mai povestesc cu un soi de mândră resemnare: „Ne-am încălzit unii pe alții, că altceva nu era…”
Azi, când auzim de viscole și trenuri blocate, pare puțin, dar în contextul anilor ’80 era o chestie foarte serioasă. Ai prins și tu vreo iarnă așa de grea sau cunoști pe cineva care a fost în trenul ăla?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Știați cu cât au crescut impozitele în 2026? Românii plătesc mai mult, în timp ce veniturile rămân inegale
Anul 2026 a început cu majorări semnificative de taxe și impozite pentru populație, într-un context economic în care diferențele de venit dintre români rămân considerabile. De la locuințe și autoturisme, până la dividende și produse de larg consum, povara fiscală resimțită de cetățeni este vizibil mai mare față de anul precedent.
Una dintre cele mai importante creșteri vizează impozitul pe locuințe, care a crescut în multe cazuri cu 70–80%, ca urmare a majorării valorii impozabile stabilite de autoritățile locale.
De asemenea, impozitul auto a fost majorat, în medie, cu aproximativ 50%, nivelul exact depinzând de capacitatea cilindrică a vehiculului și de hotărârile adoptate la nivel local.
Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%, măsură care afectează în special antreprenorii și investitorii români, dar care are impact indirect și asupra mediului economic în ansamblu.
Creșterile de taxe se reflectă și în prețurile produselor de zi cu zi:
-
Carburanții s-au scumpit printr-o acciză mai mare cu 35 de bani pe litru;
-
Alcoolul este taxat suplimentar, cu o creștere de 10%;
-
Țigările sunt mai scumpe cu 3,8 lei pe pachet;
-
Pentru coletele mici din Uniunea Europeană a fost introdusă o taxă de 25 de lei per colet.
În acest context fiscal mai apăsător, veniturile populației rămân profund inegale. Salariul minim net pe economie este de 2.574 lei, în timp ce salariul mediu net se situează la aproximativ 5.400 lei.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică:
-
2,6 milioane de români câștigă salariul minim net sau puțin peste acesta (maximum 2.900 lei);
-
Aproximativ 860.000 de români câștigă salariul mediu net, cu o variație de ±200 lei;
-
Circa 1,6 milioane de români au venituri mult peste salariul mediu pe economie;
-
În același timp, aproximativ 9.000 de persoane plătite din bani publici înregistrează venituri de peste 5.000 de euro lunar, dintre care 465 câștigă 10.000 de euro pe lună sau mai mult.
Creșterea taxelor și impozitelor, coroborată cu nivelul veniturilor pentru o mare parte a populației, ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea nivelului de trai pentru milioane de români.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrație Locală
Ștefan Stan, numit director al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Călărași
Începând cu data de 1 ianuarie a.c., Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Călărași are un nou director. În urma ordinului emis de președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Ștefan Stan a fost numit în această funcție de conducere.
Noul director al CJAS Călărași este licențiat în științe juridice și deține, totodată, o diplomă de master în dreptul afacerilor. De-a lungul carierei sale, acesta a acumulat experiență atât în mediul privat, cât și în administrația publică.
Pe rând, acesta a fost consilier în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și consilier superior în compartimentul de formare profesională al Direcției pentru Agricultură Județeană Călărași.
În ultima perioadă, înainte de numirea la conducerea CJAS Călărași, Ștefan Stan a făcut parte din Direcția Generală de Control și Antifraudă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, unde a contribuit la activități specifice de verificare și monitorizare a sistemului de asigurări de sănătate.
Numirea sa la conducerea CJAS Călărași vine într-un context în care eficientizarea activității instituției și asigurarea unui management transparent și performant reprezintă obiective importante pentru sistemul de sănătate la nivel județean.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Groenlanda îi răspunde tranșant lui Trump: „Nu poți lua pur și simplu ce vrei!”
Atenție, români! Noile impozite îți pot lua casa din 2027 – avertisment șocant de la Adrian Negrescu
Remedii naturale împotriva durerilor de spate
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
