La zi
Semnificația istorică a zilei de 9 septembrie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1493 – Are loc Bătălia de la Krbavska bitka, in sudul Croației, între o armată croată vasală Regatului Ungariei și forțele Imperiului Otoman.
1543 – Maria Stuart, în vârstă de nouă luni, este încoronată oficial “Regină a Scoției” în orașul Stirling.
1585 – S-a născut Armand Jean du Plessis , cardinal Richelieu, om politic francez, reprezentant de seamă al absolutismului în Franța.
1743 – Rescriptul împărătesei Maria Terezia prin care s-a dat dreptul copiilor de iobagi români din Transilvania de a frecventa școala.
1791 – Capitala Statelor Unite, este numită Washington D.C , după președintele american George Washington.
1804 – Curtea Domnească și o bună parte a orașului București au fost distruse de un incendiu violent.
1828 – S-a născut genialul scriitor rus Lev Nicolaevici Tolstoi, unul dintre marii romancieri ai literaturii universale (“Anna Karenina”, “Război și pace”) (m. 20 noiembrie 1910).
1850 – Ca parte a compromisului din 1850, California a devenit cel de-al 31-lea stat american.
1878 – Pe baza propunerii Consiliului de Miniștri, domnitorul Carol I a adoptat titlul de “Alteța regala”, titulatura recunoscuta ulterior pe plan internațional.
1886 – Se adopta, la Berna, prima Convenție internațională pentru protecția operelor literare si artistice (intra in vigoare in România la 5/17 decembrie 1887).
1896 – A încetat din viață Matei Millo, actor și cântăreț, autor de texte dramatice, unul dintre pionierii teatrului românesc (“Baba Hârca”, piesă reprezentată pentru prima dată la Iași, la 27 ianuarie 1849, în care a jucat rolul principal) (n. 24/25 noiembrie 1814).
1898 – Stephane Mallarme, poet și eseist francez, s-a stins din viata la vârsta de 56 de ani.
1908 – S-a născut scriitorul italian Cesare Pavese (jurnalul “Meseria de a trăi”);
1911 – A fost efectuată prima cursă poștală cu avionul în Europa.
1912 – A fost dezvelit bustul generalului dr. Carol Davila, lucrare a lui Constantin Brâncuși, si primul monument al lui Brâncuși din București.
1914 – Prima Bătălie de pe Marna (5 septembrie – 14 septembrie 1914) ia sfârșit, trupele germane fiind oprite sa înainteze spre Paris.
1918 – Constituirea, din inițiativa lui C. I. Parhon, a Societății de neurologie, psihiatrie și psihologie din Iași (din 1921 și de endocrinologie).
1948 – Dictatorul comunist Kim Ir Sen proclamă Republica Populara Democrata Coreeana in partea de nord a Peninsulei Coreea.
1956 – Elvis Presley apare pentru prima dată în emisiunea The Ed Sullivan Show. Elvis a interpretat piesele Don’t Be Cruel și Hound Dog.
1969 – În Canada este votată legea ( La Loi sur les langues officielles), prin care limba franceză devine limba oficială, egala cu limba engleză pe întreg teritoriul țării
1973 – Peștera Eberstadt, descoperită în 1971 cu ocazia unor lucrări cu exploziv la cariera de calcar, și apreciată că ar avea o vârstă de circa 2 milioane de ani, este deschisă pentru public. Peștera Eberstadt se află în apropiere de Buchen care aparține de Eberstadt Baden-Württemberg, Germania.
1976 – Mao Zedong, președinte al Republicii Populare Chineze si fondator al Partidului Comunist Chinez, a murit la vârsta de 82 de ani din cauza bolii Parkinson.
1989 – Între 9 septembrie și 17 noiembrie 1989, s-a desfășurat primul și cel mai rapid înconjur al lumii cu automobilul. A fost efectuat de indienii Mohammed Salahuddin Choudhury și de soția sa Neena, în 69 de zile, 19 ore și 15 minute, având ca punct de plecare și sosire capitala Indiei, Delhi.
1997 – Kim Jong Il fiul și moștenitorul desemnat al fostului lider nord-coreean Kim Ir Sen ,a fost numit oficial președinte al RPD Coreene, după 3 ani de doliu păstrat în memoria tatălui său.
1999 – Navele aflate sub pavilion iugoslav care staționau in portul Constanta au fost blocate printr-un ordin al ministrului Transporturilor ca răspuns la comportamentul autorităților iugoslave fata de flota fluviala româneasca.
2002 – Canalul de televiziune Al-Jazeera a difuzat o banda sonora în care Osama Ben Laden revendică, pentru prima data explicit, atentatele de la 11 septembrie 2001 din SUA.
2004 – A fost lansată prima rachetă ecologică, un vehicul construit de 12 specialiști români, pentru competiția internațională lansată de Fundația Americană „X-Prize” din St. Louis. Denumită „Demonstrator 2B”, racheta folosește drept combustibil apă și oxigen, fiind considerată ecologică în proporție de 100%. Acest prim zbor a durat 42 de secunde.
2015 – Regina Elisabeta a II-a a devenit monarhul britanic cu cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii (63 de ani și șapte luni), surclasând-o pe regina Victoria, stră-străbunica sa.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Primăria comunei Independența reamintește cetățenilor că, potrivit Legii nr. 260/2008, toate locuințele din România trebuie să fie asigurate obligatoriu împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor.
Anunțul vine în contextul intensificării fenomenelor meteo extreme din ultimii ani, care au provocat pagube majore în mai multe localități, inclusiv în județul Constanța.
Reprezentanții administrației locale atrag atenția că nerespectarea acestei obligații poate atrage sancțiuni contravenționale. În plus, conform Hotărârii de Guvern nr. 663/2025, ajutoarele de urgență în caz de calamități vor fi acordate diferențiat, în funcție de existența poliței PAD. Proprietarii care nu au locuința asigurată nu vor putea primi compensații integrale.
Primăria recomandă tuturor locuitorilor să verifice valabilitatea polițelor existente și, dacă este cazul, să reînnoiască polița PAD cât mai curând. Aceasta asigură protecția financiară în caz de dezastre naturale și evitarea sancțiunilor legale.
O poliță PAD are un cost anual accesibil, de 20 sau 10 euro, în funcție de tipul locuinței, și oferă despăgubiri de până la 20.000 de euro în cazul producerii unor riscuri asigurate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În pădurile dese ale Americii de Nord, unde lumina soarelui abia pătrunde prin coronamentul copacilor seculari, se ascunde o legendă vie care a captivat imaginația a generații întregi: Bigfoot, cunoscut și sub numele de Sasquatch. Această creatură uriașă, descrisă ca un hominid acoperit cu blană groasă, înalt de peste doi metri și cântărind sute de kilograme, nu este doar un mit inventat la foc de tabără. Ea se bazează pe sute de mărturii oculare reale, urme de picioare uriașe descoperite în noroi și zăpadă, și chiar înregistrări audio cu urlete ciudate care răsună noaptea prin munți.
Povestea începe în anii 1800, când triburile native americane din Pacificul de Nord-Vest vorbeau deja despre “Sasquatch” – un spirit al pădurii, un uriaș blănos care trăia în armonie cu natura, dar care putea deveni agresiv dacă era deranjat. Aceste relatări indigene, transmise oral de secole, descriu o ființă inteligentă, capabilă să evite contactul uman, care lăsa în urmă urme de picioare de până la 43 de centimetri lungime, cu degete distincte și fără urme de gheare – un detaliu care sugerează o creatură bipedă, asemănătoare omului, dar mult mai primitivă.
Prima observație modernă documentată a avut loc în 1811, când exploratorul britanic David Thompson a descoperit urme uriașe în zăpada din Munții Stâncoși, în ceea ce este acum statul Idaho. Acestea măsurau 35 de centimetri și păreau să aparțină unui picior uman, dar de proporții imposibile. De atunci, rapoartele s-au înmulțit. În 1924, minerul Albert Ostman a susținut că a fost răpit de o familie de Bigfoot în British Columbia, Canada – o poveste detaliată, cu descrieri vii ale creaturilor care miroseau a animale sălbatice și comunicau prin sunete guturale.
Cel mai faimos incident rămâne cel din 1958, în Bluff Creek, California, unde muncitorul Jerry Crew a găsit urme masive în noroiul șantierului forestier. Aceste amprente, turnate în ipsos și fotografiate, au declanșat o adevărată isterie media. Ziarele au botezat creatura “Bigfoot”, iar mii de oameni au început să caute dovezi. În 1967, Roger Patterson și Bob Gimlin au filmat un clip de 59 de secunde în aceeași zonă: o femelă Bigfoot traversând un pârâu, privind direct în cameră, cu mișcări fluide și musculatură vizibilă sub blana maronie. Analizele moderne, inclusiv cele cu tehnologie digitală, arată că filmul nu a fost falsificat ușor – mersul creaturii respectă anatomia unui primat mare, cu un centru de greutate imposibil de reprodus de un om în costum la acea vreme.
De-a lungul deceniilor, organizații precum Bigfoot Field Researchers Organization (BFRO) au colectat peste 5.000 de rapoarte credibile din SUA și Canada. Martori din toate categoriile – polițiști, rangeri, vânători – descriu întâlniri similare: un miros puternic de mosc, crengi rupte la înălțime mare, pietre aruncate ca avertisment și urlete care seamănă cu un amestec între urlet de lup și strigăt uman. În 2008, un exemplar presupus de Bigfoot a fost prezentat presei în Georgia, dar s-a dovedit a fi un costum – un hoax care a întărit scepticismul, dar nu a șters miile de alte dovezi.
Știința rămâne divizată. Biologi precum Jeffrey Meldrum de la Universitatea de Stat Idaho analizează urmele și susțin că ar putea aparține unei specii necunoscute, poate un descendent al Gigantopithecus, un urangutan uriaș dispărut acum 100.000 de ani în Asia. ADN-ul din probe de păr colectate nu a dat rezultate conclusive – uneori uman, alteori de urs sau cerb. Totuși, lipsa unui corp sau schelet complet ridică întrebări: oare Bigfoot îngroapă morții, așa cum fac elefanții?
Astăzi, legenda trăiește în parcuri naționale precum Olympic sau Yosemite, unde turiști și cercetători continuă vânătoarea. Bigfoot nu este doar o creatură; este un simbol al misterului naturii sălbatice, al frontierelor neexplorate ale lumii noastre. Poate că într-o zi vom găsi dovada finală – un corp, un cuib, o fotografie clară. Până atunci, pădurile șoptesc: el este acolo, ascuns în umbre, păzind secretele străvechi ale pământului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Rachetă cu Coada de Rachetă (Coracias spatulatus), cunoscută și sub numele de Rachetă cu Coada Spatula, este o pasăre spectaculoasă din familia Coraciidae, înrudită îndeaproape cu alte specii de râchetă precum racheta europeană. Această specie este endemică în Africa subsahariană, fiind întâlnită în principal în regiuni deschise precum savane, păduri ușoare de miombo și zone riverane din țări ca Angola, Botswana, Republica Democrată Congo, Malawi, Mozambic, Namibia, Zambia și Tanzania. Preferă habitate cu copaci înalți izolați, unde poate vâna de pe un punct de observație ridicat.
Cu o lungime de aproximativ 35-40 cm (incluzând coada prelungită), pasărea adultă cântărește între 120 și 160 de grame. Penajul său este un amestec vibrant de culori: capul, gâtul și partea inferioară sunt de un albastru deschis, iar spatele și aripile prezintă nuanțe de verde-turcoaz și albastru intens. Cea mai distinctivă trăsătură este coada lungă și modificată, cu două pene centrale prelungite în formă de rachetă sau spatulă, de unde și numele științific “spatulatus”. Aceste pene exterioare sunt negre cu vârfuri albastre, creând un efect vizual dramatic în zbor. Ciocul este robust, negru, adaptat pentru capturarea prăzii, iar picioarele sunt galbene.
Comportamentul său este tipic pentru rachete: este o pasăre teritorială și acrobatică, executând zboruri spectaculoase cu rostogoliri și picaje pentru a atrage partenerul sau a apăra teritoriul în sezonul de împerechere (care variază regional, dar adesea coincide cu sezonul ploios, între septembrie și martie). Se hrănește predominant cu insecte mari – lăcuste, gândaci, termite – dar și cu șopârle, broaște și ocazional fructe. Vânează prin pândă de pe crengi înalte, lansându-se în picaj rapid asupra prăzii.
Reproducerea implică și cuiburile din în cavități naturale de copaci sau în găuri de ciocănitori abandonate, la înălțimi de 5-10 metri. Femela depune 2-4 ouă albe, pe care le clocește timp de 18-20 de zile, în timp ce masculul asigură hrana. Puii părăsesc cuibul după circa 25-30 de zile, dar rămân dependenți de părinți câteva săptămâni.
Deși nu este considerată amenințată global (statut IUCN: Least Concern), populațiile locale pot fi afectate de pierderea habitatului prin defrișări și agricultură intensivă. Totuși, adaptabilitatea sa la medii modificate o face rezilientă în multe zone protejate, precum parcurile naționale din Zambia sau Botswana.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Scandal la Roseți. Polițiștii au tras focuri de avertisment pentru a calma doi frați recalcitranți
Primăria Independența amintește proprietarilor despre obligativitatea asigurării locuințelor
HALLOWEEN MAGIC LA BIBLIOTECĂ: OLTENIȚENII, INVITAȚI LA UN EVENIMENT PLIN DE CREATIVITATE ȘI DISTRACȚIE
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
