Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 548

La zi

Semnificația istorică a zilei de 5 septembrie

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1450 – A început Bătălia de la Crasna (5 – 6 septembrie 1450), între domnul Moldovei, Bogdan II (1449 – 1451) și oastea polonă venită în sprijinul pretendentului Alexăndrel (1448 – 1449, 1452 – 1454, 1455)

1487 – Prima atestare documentară a localității Horezu.

1638 – S-a născut Ludovic al XIV-lea al Franței. supranumit „Regele Soare”; (D. 1715).

Advertisement

1661 – Nicolas Fouquet, ministrul de finanțe al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței, a fost arestat la Nantes de D’Artagnan, căpitan al muschetarilor regelui.

1666 – S-a terminat Marele incendiu din Londra (2-5 septembrie 1666) 10.000 clădiri inclusiv Catedrala Saint Paul din Londra sunt distruse, însă numai 6 oameni au murit.

1704 – S-a născut pictorul francez Maurice Quentin de la Tour; (d 17 februarie 1788). Printre portretele sale celebre se numără cele ale unor personalități ale timpului ca Voltaire,Jean Jaques Rousseau, Ludovic al XV-lea,,madame Pompadour, D’Alembert si alții.

1795 – S-a înființat un Consulat general francez la București. Primul consul al Franței a fost Claude Emile Gaudin, secretarul ambasadei franceze de la Constantinopol. El nu a avut titlul de consul general niciodată, purtând titlul de agent confidențial pe lângă Prințul Munteniei, dar s-a comportat ca un veritabil consul, având un secretar și subalterni.

1842 – S-a născut Ilarion Pușcariu, pedagog și istoric român, membru de onoare al Academiei Române.

Advertisement

1858 – S-a născut scriitorul roman Alexandru Vlahuţă.

1905 – Sub medierea președintelui SUA Theodore Roosevelt, războiul ruso-japonez a luat sfârșit prin semnarea Tratatului de la Portsmouth.

1914 – Primul Război Mondial – A început Prima Bătălie de pe Marna (5 septembrie – 14 septembrie 1914), în care au murit 550.000 de soldați, după ce armata franceză a atacat armata germană care avansa spre Paris.

1916 – A început Bătălia de la Bazargic/Dobrici (5 – 7 septembrie 1916). a fost o bătălie din timpul Primului Război Mondial, parte a campaniei armatei romane, care s-a încheiat cu victoria trupelor bulgare și retragerea trupelor ruso-române spre Cobadin, pe linia Oltina – kara Omer – Mangalia În ciuda efectivelor reduse Armata a treia bulgara a ieșit victorioasă.

1916 – Trupele române au intrat în Orșova în timpul Primului Război Mondial. După ce au atacat în dimineața zilei de 15/28 august 1916 la Porțile de Fier, trupele române aflate sub comanda generalului Dragalina au reușit, la 19 august/1 septembrie, să ocupe culmile muntoase Alion, Ozoina și Dranic, eliberând în 23 august/5 septembrie orașul Orșova.

Advertisement

1918 – S-a constituit, la Chișinău, Partidul Țărănesc din Basarabia.

1920 – A intrat în vigoare Legea privind reglementarea conflictelor colective de muncă. Primul act normativ modern care reglementa conflictele colective de muncă, cunoscută ca Legea Trancu–Iași, (numele inițiatorului) și a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 122/5 septembrie 1920. Legea reglementa: libertatea muncii, încetarea colectivă a lucrului, procedura împăciuirii, arbitrajul, dispoziții de procedură. Limita dreptul la grevă, adoptarea provocând manifestații și întruniri de protest în București și în multe alte orașe din țară.

1930 – S-a născut Mircea Dobrescu, pugilist român.

1939 – Al Doilea Război Mondial: Japonia și Statele Unite își declară neutralitatea în “războiul european”.

1940 – Regele Carol al II-lea a suspendat Constituția din februarie 1938 și i-a cedat generalului Ion Antonescu principalele prerogative regal.

Advertisement

1941 – Teritoriul Estoniei a fost ocupat de Germania nazistă.

1944 – Armata a IV-a română a oprit ofensiva germano – ungară din centrul Transilvaniei.

1944 – A început Masacrul de la Luduș (5 – 13 septembrie 1944). Între 5-13 septembrie 1944, localitățile de frontieră Luduș și Sărmașu, situate în Transilvania de Nord, au fost ocupate de unități ale armatei și jandarmeriei ungare.

1946 – Tratatul Gruber-De Gasperi: Italia recunoaște limba germană, alături de limba italiană, ca limbă oficială în Trentino-Tirolul de Sud. Locuitorilor le este permis în mod expres să revină la vechile nume, de dinaintea italienizării forțate practicate de regimul Mussolini.

1946 – S-a născut Freddie Mercury, liderul popularului grup pop- rock britanic „Queen” (m. 1991).

Advertisement

1953 – A încetat din viață, la Paris, dr. Constantin Levaditi, microbiolog, virusolog și imunolog, considerat unul din fondatorii virusologiei pe plan mondial.

1972 – Masacrul de la München (5 – 6 septembrie). JO de la München: Opt teroriști arabi, reprezentând grupul militant “Septembrie Negru“, au pătruns în Satul Olimpic, au ucis 2 membri ai delegației Israelului și i-au luat ostateci pe alți 9. În timpul operațiunii de salvare au murit ostaticii, 5 teroriști și un polițist.

1973- A început vizita oficială a lui Nicolae Ceaușescu în Venezuela (5-10 septembrie 1973).

1980 – A fost inaugurat tunelul St. Gotthard din Elveția; cel mai lung tunel de autostradă din lume (16,22 km) și se întinde de la Goschenen la Airolo.

1988 – A început vizita oficială de prietenie a lui Nicolae Ceaușescu în Kenya (5-7 septembrie 1988).

Advertisement

1997 – A încetat din viață, în urma unui atac de cord, Maica Tereza.

2004 – A decedat renumitul matematician român Grigore Gheba;

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Viitură în creștere la Buzău – Cod roșu de inundații

Published

on

În județul Buzău este în vigoare un cod roșu de inundații, iar situația evoluează de la o oră la alta. Ploile abundente din ultimele zile au umflat brusc cursurile de apă, provocând viituri rapide care au surprins comunitățile din mai multe localități. Autoritățile au transmis mesaje RO‑ALERT, avertizând populația să evite zonele joase și să se pregătească pentru eventuale evacuări.

Localități afectate și primele consecințe

În zone precum Vernești, Tisău, Mierea, Viperești și Săhăteni, apa a pătruns în gospodării, a blocat drumuri comunale și a izolat temporar unele familii. Râul Nișcov, cunoscut pentru reacțiile rapide la precipitații, a depășit cotele de pericol, generând viituri care au adus aluviuni și au destabilizat malurile.

Pompierii intervin continuu pentru evacuarea apei, sprijinirea persoanelor vulnerabile și degajarea drumurilor. În unele zone, utilajele au fost chemate pentru a îndepărta trunchiuri și resturi aduse de torenți.

O situație în dinamică

Nivelul apelor rămâne ridicat, iar meteorologii avertizează că precipitațiile pot continua. În astfel de condiții, riscul de noi viituri este ridicat, iar autoritățile locale monitorizează permanent cursurile de apă. Deocamdată nu au fost raportate victime, însă pagubele materiale sunt semnificative.

Advertisement

Recomandări pentru populație

  • Evitarea deplasărilor în zonele inundate.
  • Ocolirea drumurilor acoperite de apă, chiar dacă nivelul pare mic.
  • Pregătirea actelor și a obiectelor esențiale în cazul unei evacuări.
  • Urmărirea mesajelor oficiale și respectarea instrucțiunilor autorităților.

Un județ obișnuit cu riscurile, dar pus din nou la încercare

Buzăul se confruntă frecvent cu episoade de inundații, însă intensitatea actuală a viiturilor arată cât de vulnerabile rămân comunitățile din zonele de deal și de câmpie. Intervențiile sunt în desfășurare, iar următoarele ore sunt decisive pentru stabilizarea situației.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Caii de la Letea – între libertate, supraviețuire și indiferență oficială

Published

on

În nordul Deltei Dunării, acolo unde dunele de nisip se prelungesc în pădurea cu stejari seculari, trăiesc caii de la Letea – o prezență care fascinează, dar care ascunde o realitate dură. Deși sunt priviți ca simboluri ale libertății, viața lor este marcată de lipsuri, de lupta permanentă cu un habitat dificil și de absența unei protecții reale din partea autorităților.

Un habitat spectaculos, dar neiertător

Caii de la Letea sunt descendenți ai unor animale lăsate libere de comunitățile locale în urmă cu multe decenii. În timp, au format herghelii stabile și s-au adaptat la un teritoriu care nu oferă resurse suficiente pentru o populație numeroasă. Pădurea Letea, cu lianele ei rare și solul nisipos, este un decor impresionant, dar nu un loc generos.

Vegetatia este limitată, iar resursele de apă sunt puține. În anii secetoși, aceste limite devin dramatice.

Vara – anotimpul setei care ucide

În lunile toride, temperaturile cresc până la niveluri care usucă orice urmă de iarbă. Ochiurile de apă seacă, iar caii sunt nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru a găsi o sursă de hidratare. Mânjii sunt cei mai vulnerabili, iar în perioadele cele mai grele, unele animale nu reușesc să supraviețuiască drumului.

Advertisement

Setea devine o amenințare constantă. Deși există voluntari care aduc apă în puncte accesibile, eforturile lor nu pot înlocui o strategie oficială. Autoritățile intervin rar, iar vara rămâne anotimpul în care caii mor, pur și simplu, de sete.

Iarna – anotimpul foamei care macină

Dacă vara îi aduce în pragul deshidratării, iarna îi împinge spre foame. Vegetația dispare aproape complet sub îngheț, iar solul nisipos nu ascunde nimic comestibil. Caii scormonesc zăpada sau nisipul înghețat în căutarea unor fire rătăcite de iarbă, însă hrana este insuficientă.

Hergheliile se strâng în grupuri compacte pentru a-și conserva căldura. Vântul dinspre mare taie până la os, iar nopțile devin neiertătoare. Animalele pierd mult din greutate, iar exemplarele mai slabe nu reușesc să treacă de lunile cele mai reci. Apa îngheață, iar singura soluție rămâne zăpada, care nu le poate acoperi nevoile reale.

Conflictele dintre protejarea pădurii și prezența cailor

Unul dintre cele mai delicate subiecte este relația dintre cai și pădurea Letea. Autoritățile susțin adesea că animalele afectează ecosistemul, consumând vegetația tânără și împiedicând regenerarea naturală a pădurii. Pe de altă parte, localnicii și organizațiile de protecție a animalelor consideră că pădurea a supraviețuit secole întregi în prezența cailor și că problemele reale vin din lipsa unei gestionări coerente.

Această tensiune a dus, în trecut, la controverse privind capturarea sau relocarea unor exemplare. Fără un plan clar, discuțiile se repetă an de an, iar caii rămân prinși între două viziuni care nu reușesc să se întâlnească.

Advertisement

Indiferența autorităților – o problemă veche, niciodată rezolvată

Statutul juridic al cailor rămâne neclar. Nu sunt considerați animale sălbatice protejate, dar nici nu aparțin oficial cuiva. Această ambiguitate permite autorităților să evite responsabilitatea directă. Intervențiile sunt rare, întârziate sau inexistente, iar caii sunt lăsați să supraviețuiască aproape exclusiv prin forțe proprii.

Un simbol fragil, care are nevoie de mai mult decât admirație

Caii de la Letea nu sunt doar o atracție turistică. Ei sunt martorii unei istorii locale, ai unei relații complicate dintre om și natură, ai unui loc în care tradiția și sălbăticia coexistă. Dar fără o abordare responsabilă, fără implicare reală și fără o strategie pe termen lung, acest simbol riscă să se degradeze treptat.

Imaginea lor alergând printre dune rămâne una dintre cele mai puternice imagini ale Deltei. Dar în spatele acestei frumuseți se ascunde o luptă continuă pentru apă, hrană și supraviețuire – o luptă pe care nu ar trebui să o ducă singuri.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Percheziții la Primăria Sectorului 5 într‑un dosar privind suspiciuni de corupție

Published

on

Percheziții ample au avut loc la Primăria Sectorului 5, într‑un dosar care vizează suspiciuni de corupție și posibile nereguli în modul de emitere a unor documentații de urbanism. Anchetatorii au descins atât la sediul instituției, cât și la locuințele unor persoane suspectate că ar fi fost implicate în aprobarea nelegală a unor proiecte imobiliare.

Potrivit informațiilor din anchetă, verificările se concentrează asupra unor funcționari cu rol decizional în procesul de avizare, existând indicii că anumite autorizații ar fi fost eliberate în schimbul unor foloase necuvenite. Printre persoanele vizate se află angajați din structuri tehnice și administrative, responsabili de avize, controale și verificări pe teren.

Anchetatorii încearcă să stabilească dacă au existat intervenții nejustificate în favoarea unor dezvoltatori imobiliari, precum și dacă au fost emise documente care nu respectau reglementările în vigoare. În cadrul operațiunii au fost ridicate acte, registre, sisteme informatice și corespondență internă, toate urmând să fie analizate pentru a reconstitui traseul decizional și eventualele abateri.

Deși investigația vizează persoane cu funcții importante în administrația locală, până în acest moment nu au fost anunțate măsuri preventive. Audierile continuă, iar procurorii urmează să stabilească rolul fiecărui funcționar și legăturile dintre aceștia și mediul imobiliar.

Advertisement

Perchezițiile marchează o nouă etapă într‑o anchetă complexă, care ar putea scoate la iveală modul în care au fost gestionate proiectele de construcții într‑un sector aflat în plină dezvoltare urbană. Autoritățile au anunțat că vor comunica noi detalii pe măsură ce investigațiile avansează.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading