Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 5 ianuarie
Data de 5 ianuarie a marcat, de-a lungul secolelor, momente cruciale în evoluția mondială și românească – de la transformări politice și culturale majore, la evenimente care au schimbat cursul istoriei. Din moartea unui titan al literaturii române până la înființarea unor instituții globale, această zi răsfoiește pagini dense ale trecutului nostru comun.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1477 – Bătălia de la Nancy – Carol Temerarul, ducele Burgundiei între 1467 și 1477, este ucis , iar Burgundia devine parte a Franței.
1499 – Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, a refuzat să plătească tribut turcilor.
1500 – Ducele Ludovico Sforza recucerește Milano.
1679 – S-a născut la Roma, compozitorul italian Pietro Filippo Scarlatti ( mort la 22 februarie 1750 la Neapole.
1716 – Nicolae Mavrocordat a fost numit domn al Munteniei, in locul domnitorul Ștefan Cantacuzino.
1762 – A murit Împărăteasa Elisabeta a Rusiei.
1805 – Cea dintâi legiuire care prevede eliberarea unei părţi din moşii de toate servituţile feudale şi transformarea lor în proprietate absolută a boierului – Aşezamântul agrar al lui Alexandru Moruzi.
1819 – Poarta otomană pomulgă un regulament care stabilea ca scaunele de domnie ale Moldovei şi Valahiei să fie ocupate prin rotaţie numai de patru familii fanariote Scarlat Callimachi, Alecu Şuţu, Mihai Şuţu şi Dimitrie Moruzi.
1828 – S-au deschis, la Iaşi, la mănăstirea Trei Ierarhi, cursurile “Şcolii de româneşte şi latineşte”, conduse de Iordache Săulescu.
1847 – S-a născut Nikolai Jukovski, specialist rus în aerodonamică şi hidrodinamică, considerat “părintele” aviaţiei ruse.
1855 – S-a născut King Camp Gillete, inventator american al lamei de bărbierit; (d.09.08.1932).
1859 – Adunarea Electivă a Moldovei l-a ales în unanimitate ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, participant la Revoluția de la 1848 și la lupta pentru Unirea Principatelor Moldovei şi Valahiei.
1874 – S-a născut Joseph Erlanger, medic american, laureat al Premiului Nobel (d. 1965)
1876 – S-a născut Konrad Adenauer, primul cancelar al Republicii Federale Germane (1949-1963).
1878 – S-a născut scriitorul Emil Gârleanu (“Nucul lui Odobac”, “Din lumea celor care nu cuvântă”); (m. 2 iulie 1914).
1896 – Într-o cafenea din oraşul egiptean Alexandria, a avut loc prima proiecţie cinematografică din Egipt şi de pe continentul african.
1909 – S-a născut principesa Ileana a României, fiica regelui Ferdinand şi a reginei Maria; (d. 1991)
1919 – Anton Drexler a fondat Partidului Muncitorilor Germani, care va deveni Partidul Muncitoresc Naţional–Socialist German – partidul nazist.
1924 – Walter P. Chrysler lansează pe piaţă primul său automobil – “Chrysler Six”.
1929 – A murit Nicolai Nicolaievici Romanov, Mare Duce al Rusiei; (n. 1856).
1932 – S-a născut Umberto Eco, scriitor italian și critic literar italian (“Numele Trandafirului”, “Pendulul lui Foucault”, “Opera aperta”, “Semiotica şi filosofia limbajului”).
1933 – A început construirea podului Golden Gate din oraşul San Francisco, SUA.
1933 – A murit Calvin Coolidge, al 30-lea președinte al SUA; (n. 05.07.1872).
1934 – În România, se formează un nou guvern liberal prezidat de Gheorghe Tătărăscu.
1938 – S-a născut regele Spaniei, Juan Carlos I.
1944 – „London Daily Mail” a devenit primul ziar care are ediţii pe cele două maluri ale Atlanticului.
1949 – S-a constituit, la Moscova, Consiliul Economic de Ajutor Reciproc, în replică la Planul Marshall.
1950 – S-a născut Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor şi scriitor român (“Hesperus”, “Pergamentul diafan”, “Eros şi magie în Renaştere”); (d.21.05.1991).
1956 – Elvis Presley a înregistrat “Heartbreak Hotel“.
1957 – Preşedintele american Eisenhower a cerut aprobarea Congresului pentru acţiunile de ajutorare a statelor ameninţate de agresiunea comunistă – “Doctrina Eisenhower”.
1961 – Inaugurarea Teatrului de Comedie din Bucureşti. Primul director al acestui teatru a fost Radu Beligan (1961-1969).
5 ianuarie – 21 august 1968 – Primavara de la Praga. Comunistul reformator Alexander Dubcek devine liderul regimului reformist din Cehoslovacia și inițiază o serie de reforme prin care încearcă instaurarea așa zisului socialism cu față umană.
1970 – A încetat din viaţă fizicianul Max Born, laureat al Premiului Nobel în 1954; (n. 11 decembrie 1882).
1990 – S-a emis Decretul -Lege nr.4 al CFSN privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române.
1997 – Trupele ministerului rus de interne s-au retras de pe teritoriul Republicii separatiste Cecenia, conform ordinului semnat în luna octombrie 1996 de preşedintele rus Boris Elţîn.
2000 – Iugoslavia depune un memoriu la Curtea Internaţională de Justiţie împotriva a opt state membre NATO: Belgia, Canada, Franţa, Italia, Olanda, Portugalia şi Marea Britanie, considerate vinovate că au utilizat forţa împotriva unui stat suveran în ziua când a început bombardarea Iugoslaviei din 24 martie 1999.
2014 – A murit Eusébio, fotbalist portughez.
2023 – În Piața Sfântul Petru din Vatican a avut loc înmormântarea Papei Benedict al XVI-lea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ascuns printre pădurile de foioase și conifere ale zonelor muntoase din sudul și vestul Himalayei, Kalij Pheasant (Lophura leucomelanos) își trăiește viața cu demnitatea unei ființe alese de natură pentru eleganță și rezistență. Masculul acestei specii se remarcă printr-un penaj predominant negru, strălucind în lumina soarelui cu nuanțe profunde de violet, albastru și verde, în funcție de unghiul privirii. Coada sa lungă, ușor curbată, și craniul acoperit parțial de o mică creastă albă sau gri, conferă un aer regal, aproape misterios.
Femela, mai discretă, poartă un penaj brun-deschis sau cenușiu, cu dungi subtile care o ajută să se camufleze printre frunzele uscate în timpul cuibăritului. Această pasăre terestră preferă zonele cu vegetație densă, unde se hrănește cu semințe, fructe căzute, rădăcini, insecte și mici nevertebrate. Este o specie relativ timidă, care evită contactul cu oamenii, dar poate deveni zgomotoasă în perioada împerecherii, când masculii își anunță prezența prin glasuri guturale și repetitive.
Kalij Pheasant trăiește în grupuri mici sau în perechi, iar cuibul său este de obicei ascuns la sol, între rădăcini sau sub tufișuri. Cu o răspândire largă în țări precum India, Nepal, Pakistan, dar și în unele părți ale Myanmarului, această pasăre este considerată de multe culturi locală un simbol al grădinilor muntoase și al echilibrului natural.
Deși nu este în pericol imediat de dispariție, habitatul său este amenințat de defrișări și activitatea umană, ceea ce face protejarea acestor păduri esențială pentru supraviețuirea speciei. Kalij Pheasant rămâne astfel nu doar o comoară a biodiversității himalayene, ci și o mărturie vie a frumuseții discrete a lumii sălbatice.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Data de 6 ianuarie a jucat de-a lungul secolelor un rol important în istoria lumii, fiind asociată atât cu evenimente religioase profunde, cât și cu răsturnări politice, descoperiri științifice sau acte care au schimbat cursul istoriei. De la Botezul lui Hristos până la crize constituționale moderne, această zi rămâne una dintre cele mai simbolice din calendar.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1205 – Filip, ducele Suabiei a fost încoronat cu mare pompă rege al Germaniei la Aachen.
1355 – La Milano, Carol al IV-lea al Boemiei a fost încoronat cu Coroana de Fier a Lombardiei ca rege al Italiei.
1395 – Domnitorul Moldovei Stefan I a încheiat la Suceava un tratat de alianță cu Polonia. Ștefan I (n. aprox. 1364 – d. înainte de 28 noiembrie 1399), a domnit în Moldova în perioada decembrie 1394 – înainte de 28 noiembrie 1399.
1412 – S-a născut Ioana d’Arc, eroină naţională a Franţei, supranumită “Fecioara din Orleans”; (m. 1431)
1449 – A fost încoronat la Mistras și a început domnia, Contantin al XI-lea Dragases Paleologul, ultimului împărat bizantin.
1540 – Regele Henric al VIII-lea al Angliei s-a însurat cu cea de-a patra lui soţie, Anne de Cleves.
1714 – Inginerul englez Henry Mill a patentat mașina de scris.
1745 – S-a născut inventatorul Jacques Etienne Montgolfier, pionier al aviaţiei.
1760 – S-a născut scriitorul, filozoful şi istoricul Ion Budai Deleanu (“Ţiganiada” ”Trei viteji”, “Scrieri lingvistice”); (d.24.08.1820).
1802 – S-a născut, la Târgovişte, Ion Heliade Rădulescu, scriitor, lingvist şi om politic român; întemeietorul presei scrise în Ţara Românească (“Curierul românesc”, 1829);(m. 27 aprilie 1872).
1825 – Se inaugurează, la Moscova, Bolchoi Petrovski Teatr, construit de arhitectul Ossip Ivanovitch Bove; arhitectura constructiei îmbină elemente “vechi rusești” cu forme clasice; scena este la fel de mare ca și sala.
1838 – Samuel Morse a efectuat prima demonstraţie a sistemului său de telegrafie în oraşul Morristown, New Jersey.
1852 – A murit Louis Braille, pedagog francez, inventatorul alfabetului pentru nevăzători care îi poartă numele; (n.04.01.1809).
1870 – Inaugurarea Musikverein-ului din Viena, Austria.
1881 – S-a născut Ion Minulescu, poet simbolist roman; (m. 11 aprilie 1944).
1897 – S-a născut la Iaşi scriitorul Ionel Teodoreanu; (d. 1954)
1900 – S-a născut Maria de România, Regina Iugoslaviei, fiica regelui Ferdinand al României și soția regelui Alexandru I al Iugoslaviei (d. 1961)
1905 – S-a născut Matei Balș, medic român (d. 1989)
1907 – S-a născut Ion I. Agârbiceanu, fizician român, membru corespondent al Academiei Române, conducătorul lucrărilor care au dus la realizarea primului laser românesc în 1962, membru corepondent al Academiei Române;
1907 – Educatoarea italiană Maria Montessori a deschis prima sa școală și grădiniță pentru copiii muncitorilor la Roma.
1912 – New Mexico a devenit cel de-al 47-lea stat al SUA.
1918 – Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 – Parte a Participarii României la Primul Război Mondial (Intervenția Armatei Române în Basarabia în 1918)
1919 – A avut loc la Sibiu, România, Congresul Partidului Social-Democrat Român din Ardeal şi Banat, care adoptă programul partidului; (6-7 ianuarie 1919).
1919 – A murit Theodore Roosevelt,al 26-lea preşedinte american în perioada 1901–1909, laureat in 1906, al premiului Nobel pentru Pace; (n.27 octombrie 1858).
1926 – A fost înființată compania aeriana germană “Lufthansa” (Deutsche Luft Hansa – D.L.H.; din 1953, Deutsche Lufthansa A.G.).
1929 – Alexandru I Karagheorghevici – rege al Serbiei, Croaţiei şi Sloveniei (1921-1929), rege al Iugoslaviei (1929-1934) – a abolit Constituţia, a dizolvat guvernul şi a instaurat un regim de dictatură.
1929 – Maica Tereza ajunge pe mare la Calcutta, India, pentru a-și începe munca printre cei mai săraci și bolnavi din India.
1929 – Ferma Sheffield din New York a introdus ambalajul din carton, înlocuind clasica sticlă de lapte.
1932 – A încetat din viaţă Iacob Negruzzi, scriitor român, membru al Academiei Române (n. 1842)
1950 – Prin Decretul nr.6/6 ianuarie 1950, promulgat de Prezidiul Marii Adunari Naționale, la 13 ianuarie 1950, se hotăra înfiinţarea în Republica Populara Română a coloniilor (lagărelor) de muncă.
1960 – Zborul 2511 al companiei National Airlines a fost distrus în aer de o bombă, în timp ce se afla pe drum din New York spre Miami.
1977 – În Cehoslovacia a fost redactat documentul manifest, Carta 77.
1990 – A fost reînfiinţat oficial Partidul Naţional Liberal din România.
1992 – Președintele Georgiei, Zviad Gamsakhurdia, a fugit din țară ca urmare a loviturii de stat militare.
2003 – Începe procesul intentat lui Zacarias Moussaoui, singura persoană pusă sub acuzaţie până în prezent pentru Atentatele de la 11 septembrie 2001 de la New York.
2004 – A început construcția la Burj Khalifa. A fost terminată la 2 decembrie 2009 si inaugurată la 4 ianuarie 2010.
2007 – La Bâlea Lac, judeţul Sibiu s-a inaugurat prima biserică de gheaţă din România.
2012 – 26 de persoane sunt ucise și 63 sunt rănite când un atacator sinucigaș se aruncă în aer la o secție de poliție din Damasc.
2019 – 40 de oameni sunt uciși într-o mină de aur prăbușită în provincia Badakhshan, în nordul Afganistanului.
2021 – Susținătorii președintelui american Donald Trump atacă Capitoliul Statelor Unite pentru a perturba certificarea alegerilor prezidențiale din 2020, atac soldat cu cinci morți și evacuarea Congresului SUA.
2025 – Globurile de Aur 2025: Sebastian Stan a devenit primul actor român câștigător al Premiului Globul de Aur pentru cel mai bun actor (muzical/comedie); Filmul ”Emilia Perez” şi serialul TV ”Shogun”, marii câştigători ai galei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Într-un colț uitat de lume al Norvegiei de Nord, dincolo de cercul polar arctic, se întinde o mică insulă cu numele de Sommarøy – „insula de vară”. Casele ei pictate în culori stridente (turcoaz electric, galben-canar, roșu aprins, violet intens) par să sfideze atât întunericul polar al iernii, cât și monotonia peisajului nordic. Dar ceea ce face cu adevărat Sommarøy specială nu este culoarea caselor, ci decizia radicală luată de locuitorii săi în iunie 2019: au renunțat oficial la timp.
Totul a început ca o glumă bună între pescari și câțiva tineri din sat. „De ce să ne mai uităm la ceas? Oricum soarele nu apune săptămâni întregi vara, iar iarna nici nu răsare!” Au mers la primăria din Tromsø cu o propunere serioasă: să declare Sommarøy prima „zonă fără timp” de pe planetă. Spre surprinderea tuturor, autoritățile locale au acceptat ideea, iar în doar câteva zile au apărut și gesturile concrete.
Sătenii au strâns toate ceasurile publice din sat – de la cel de la intrare, de la magazinul mic, de la școală și chiar de la bisericuță. Le-au pus într-o cutie mare de lemn, au bătut capacul în cuie și au scris pe el: „Timpul – returnabil la cerere”. Semnul de bun venit de la intrarea în insulă a fost schimbat: „Bine ați venit în Sommarøy. Lăsați timpul aici, vă rugăm.”
De atunci, viața curge după un ritm mult mai vechi decât cel al ceasului cu arc. Pescarii ies pe mare când văd că valurile sunt prietenoase și cerul e clar. Copiii se joacă până obosesc, nu până la o anumită oră. Cine are chef gătește, cine e obosit se culcă – indiferent dacă e miezul nopții sau ora prânzului. Chiar și sărbătorile și întâlnirile au devenit flexibile: „Ne vedem când se aprind primele lumini la casele vecinilor” sau „Venim la cafea după ce termină fluxul”.
Locuitorii spun că schimbarea a adus o liniște neașteptată. Nu mai există expresia „îmi pare rău, am întârziat”. Nu mai există stresul de a prinde autobuzul de la feribot. Nu mai există rușinea de a ajunge ultimul la masă. Timpul, acea tiranie invizibilă care ne ghidează viața în majoritatea locurilor, a fost pur și simplu scos din ecuație.
Desigur, insula nu este complet ruptă de lume. Pentru cei care au nevoie de orar (feribotul, avionul spre Tromsø, programul la spital), există totuși câteva ceasuri ascunse în buzunare sau pe telefoane. Dar în viața de zi cu zi a satului ele sunt ignorate cu bună știință.
Sommarøy a devenit între timp o mică atracție turistică neobișnuită. Oamenii vin să vadă cu ochii lor cum arată un loc în care timpul nu mai are putere. Unii se plimbă nedumeriți, alții se așază pe stânci și privesc ore în șir marea, fără să știe cât e ceasul – și tocmai asta îi face să zâmbească.
Insula asta mică, cu doar câteva zeci de locuitori permanenți, a devenit un fel de manifest viu: o demonstrație simplă și tăcută că, poate, viața ar putea fi trăită și fără graba permanentă, fără numărătoarea inversă, fără sentimentul că fiecare minut trebuie „folosit productiv”.
Aici, pe Sommarøy, timpul nu a dispărut. Doar a fost pus la loc – înapoi în cutia lui de lemn, închisă bine cu cuie ruginite. Și, cel puțin pentru moment, nimeni nu se grăbește să-l scoată de acolo.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Atenție, români! Noile impozite îți pot lua casa din 2027 – avertisment șocant de la Adrian Negrescu
Remedii naturale împotriva durerilor de spate
Recomandare de carte – „Trilogia gemenilor” – de Agota Kristof
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
