Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -5°C | Anul XI Nr. 548

La zi

Semnificația istorică a zilei de 31 mai

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1279 î.Hr. – Ramses al II- lea (cel Mare) din dinastia a 19-a, a urcat pe tronul Egiptului.

1162 – A murit regele Geza al II-lea al Ungariei.

1223 – Armatele mongole ale lui Genghis Han aflate sub comanda lui hanului Subutai, au învins armatele Rusiei Kievene, aliate cu cele ale cumanilor, în Bătălia de la râul Kalka, (în prezent in regiunea Donetsk din Ucraina).

Advertisement

1578 – Regele Henric al III – lea al Franței pune piatra de temelie a Podului Nou (Pont Neuf ), cel mai vechi pod din Paris.

1666 – S-a încheiat prima din cele patru domnii a lui Gheorghe Duca în Moldova, acesta fiind mazilit de turci.

1795 – Revoluția franceză – Tribunalul Revoluționar a fost suprimat.

1817 – A avut loc premiera creației lirice „Scara de mătase” de Gioacchino Rossini la Teatrul „Scala” din Milano.

1859 – S-a înființat în Moldova, primul batalion de geniu, din inițiativa inginerului Panait Donici, fost ministru al Lucrărilor Publice în guvernul Moldovei, și cu încuviințarea dată pe raportul Consiliului de Miniștri nr.1902, de către domnitorul Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza.

Advertisement

1859 – Orologiul Parlamentului din Londra, poreclit ulterior Big Ben, a fost pornit pentru prima oară.

1874 – La București, a fost încheiată Convenția dintre România si Austro-Ungaria privind construirea liniei ferate Ploiești-Predeal-Timiș-Brașov.

1877 – Guvernul României decide mobilizarea generală a armatei pentru Războiul de Independentă împotriva Imperiului Otoman.

1883 – S-a născut Onisifor Ghibu, profesor și politician român, unul dintre participanții importanți la Marea Unire din 1918.

1891 – A început construcția marelui drum siberian, calea ferata ce străbate toată Siberia până la Vladivostok.

Advertisement

1902 – Se sfârșește al doilea război al burilor (coloniști protestanți olandezi), împotriva armatelor Imperiului Britanic in urma căruia se încheie Tratatul de la Vereeniging, care consemnează condițiile capitularii si anexarea teritoriului de către Imperiul Britanic.

1911 – A avut loc lansarea vasului RMS Titanic.

1916 – Flotele germană și cea engleză se înfruntă în bătălia Iutlandei, cea mai mare confruntare navală din timpul primului război mondial, rămasă indecisă.

1919 – Au fost stabilite relații diplomatice la nivel de legație între România și Polonia. Relațiile diplomatice au fost stabilite la nivel de reprezentanță provizorie, la 9 februarie 1919. La 31 mai 1938, misiunile diplomatice au fost ridicate la rang de ambasadă, iar la 28 octombrie 1940, relațiile diplomatice dintre cele doua state au fost suspendate, ca urmare a ocupării acestei țări de către armatele Germaniei naziste si ale URSS, fiind reluate în 1945.

1919 – La Conferința de pace de la Paris, I. I. C. Brătianu a pledat pentru principiul egalității suverane a statelor și al neintervenției în chestiunile de ordin intern, afirmând că România nu poate subscrie la prevederi care i-ar putea leza suveranitatea.

Advertisement

1924 – O companie de jandarmi, în frunte cu prefectul liberal Constantin Manciu, a intrat într-o tabără studențească de munca voluntara de la Iași, organizată și condusă de Corneliu Zelea Codreanu, unde face mai multe arestări în rândurile studenților. Mulți dintre tineri au fost molestați chiar de către Manciu.

1924 – Uniunea Sovietică semnează un acord cu guvernul de la Beijing, referindu-se la Mongolia, ca „parte integrantă a Republicii Populare Chineze„, a cărei „suveranitate” asupra acestui teritoriu promite să respecte.

1929 – A fost lansat primul film de desene animate vorbit, cu celebrul personaj Mickey Mouse, „The Karnival Kid”.

1957 – Scriitorul american Arthur Miller ea fost găsit vinovat de sfidarea Congresului, după ce a refuzat să dezvăluie nume de scriitori presupus a fi comuniști.

1961 – Uniunea Sud-Africana s-a proclamat republică, sub numele de Republica Africa de Sud.

Advertisement

1961 – Parașutistul roman Gheorghe Iancu, a obținut pe aerodromul Strejnic din Ploiești,“recordul mondial definitiv” acordat de Federația Aeronautica Internațională, sărind de doua ori de la înălțimea de 1.000 m., cu deschidere întârziată a parașutei,  aterizând de fiecare dată la zero metri de punctul fix.

1962 – Criminalul nazist Adolf Eichmann a fost spânzurat în Israel.

1967 – A avut loc prima traversare a Atlanticului de Nord cu elicopterul fără escală.

1969 – Pentru prima dată în istoria sportului românesc, între 31 mai și 8 iunie, România a fost gazda Campionatelor europene de box.

1973 – Senatul Statelor Unite a oprit bombardarea Cambodgiei, reluând în considerație motivele expuse de dr. Henry Kissinger.

Advertisement

1976 – A avut loc festivitatea dezvelirii, la Cluj-Napoca, in fata Teatrului Național, a statuii lui Mihai Eminescu, opera a sculptorului Ovidiu Maitec.

2019 – Papa Francisc și-a început vizita apostolică în România (31 mai–2 iunie), Bucureștiul constituind prima etapă a vizitei de trei zile a Suveranului Pontif în țara noastră.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Meteo și Mediu

Știre meteo – Călărași – 1 februarie 2026

Published

on

Știre meteo – Călărași

Vremea rămâne apăsătoare în Călărași, unde cerul este complet acoperit, iar atmosfera păstrează tonul rece al începutului de februarie. Temperatura înregistrată este de –4°C, însă frigul se simte mult mai intens, cu o valoare resimțită de –10°C, accentuată de vântul care bate constant dinspre ENE cu 16 km/h.

Nivelul ridicat al umidității, 82%, contribuie la senzația de aer greu și rece, în timp ce presiunea atmosferică de 1018 mb (764 mmHg) indică o vreme stabilă, fără schimbări bruște în următoarele ore.

În ansamblu, ziua se anunță rece, cu un cer închis și o atmosferă care îndeamnă la prudență pentru cei care ies afară, mai ales din cauza temperaturii resimțite mult mai scăzute.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Ajutoare de Paște și Crăciun pentru pensionari: PSD vrea până la 1.000 lei în 2026

Published

on

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că PSD propune un nou pachet de solidaritate pentru categoriile vulnerabile, inclusiv ajutor financiar one-off pentru pensionari și în 2026.

Ajutorul ar urma să fie acordat în două tranșe egale, una de Paște (aprilie) și una de Crăciun (decembrie), cu sume diferențiate în funcție de nivelul pensiei:

  • Pensionarii cu pensii de până la 1.500 lei inclusiv – 1.000 lei (2 × 500 lei). Beneficiari: aproximativ 1,24 milioane persoane. Impact bugetar estimat: 1,24 miliarde lei.
  • Pensionarii cu pensii între 1.501 și 2.000 lei – 800 lei (2 × 400 lei). Beneficiari: circa 621.095 persoane. Impact bugetar estimat: 497 milioane lei.
  • Pensionarii cu pensii între 2.001 și 3.000 lei – 600 lei (2 × 300 lei). Beneficiari: aproximativ 1 milion persoane. Impact bugetar estimat: 612 milioane lei.

PSD a cerut deja în Coaliție aprobarea acestor măsuri pentru anul 2026, similar cu ajutoarele acordate în 2023. Dacă propunerea va fi acceptată, peste 2,8 milioane de pensionari ar putea beneficia de sprijin financiar suplimentar, cu un impact total bugetar estimat la aproximativ 2,35 miliarde lei.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Raed Arafat propune ca România să adopte o măsură îndrăzneață, similară cu cele luate de alte națiuni, subliniind că demersul nu vizează cenzura.

Published

on

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, consideră că platformele de socializare reprezintă “produse cu risc semnificativ pentru copii și adolescenți” și sugerează că România ar trebui să reglementeze legal accesul acestora la astfel de platforme.

Într-o postare pe Facebook de sâmbătă dimineață, șeful DSU a reflectat: “După recentele evenimente de gravitate majoră în care au fost implicați majoritar copii și adolescenți, nu ar fi acum prilejul oportun ca și România să adopte o măsură curajoasă și responsabilă, alăturându-se statelor care analizează sau au implementat deja restricționarea accesului minorilor la rețelele de socializare?”

În acest context, Arafat menționează acțiunile întreprinse de alte state.

“Țări precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia abordează deja acest subiect ca fiind ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o polemică ideologică”, afirmă Arafat.

Advertisement

Acesta subliniază că “nu este vorba despre cenzură”, ci despre “ocrotirea sănătății mintale a copiilor și adolescenților”.

Arafat adaugă că, așa cum minorilor le este interzis legal accesul la alcool, tutun sau jocuri de noroc, statul ar trebui să intervină și în privința rețelelor sociale.

Șeful DSU argumentează că “rețelele de socializare sunt servicii cu potențial periculos pentru copii și adolescenți. Aceste platforme utilizează tactici complexe de influențare, create pentru a capta interesul și a induce dependență. Un copil sau un adolescent nu posedă încă dezvoltarea cognitivă și afectivă suficientă pentru a se proteja de algoritmi proiectați intenționat să exploateze vulnerabilități.”

„Nu este exclusiv sarcina părinților”

A spune că „este doar responsabilitatea părinților” nu mai este suficient într-un context global marcat de platforme extinse și interese comerciale masive. Când pericolul este generalizat, soluția trebuie să provină din sfera politicilor publice”, mai spune șeful DSU.

Advertisement

Având în vedere aceste aspecte, Arafat propune o reglementare legislativă care să limiteze accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 – 16 ani.

“De aceea, este momentul ca parlamentarii României să își asume această îndatorire și să elaboreze un set de reglementări legislative bine definite care să restricționeze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare”, a mai transmis Arafat.

**Exemple de acțiuni întreprinse de alte națiuni**
Australia a promulgat o lege care impune platformelor să prevină persoanele sub 16 ani să-și deschidă sau să-și mențină conturi.

Franța a adoptat un proiect legislativ care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani și impune verificarea vârstei utilizatorilor, cu aplicare din septembrie 2026. Norvegia intenționează să majoreze vârsta minimă la care minorii pot acorda consimțământul pentru procesarea datelor pe rețele sociale, de la 13 la 15 ani, și dezvoltă un mecanism de verificare a vârstei.

În Regatul Unit, Guvernul examinează opțiunea unor limitări asemănătoare cu cele australiene, deși nu s-a instituit încă o interdicție totală pentru minori.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading