Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 22°C | Anul XI Nr. 524

La zi

Semnificația istorică a zilei de 30 iunie

Published

on

IATĂ CE SĂ-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1606 – A murit domnitorul Moldovei Ieremia Movilă.

1801 – S-a născut Frédéric Bastiat, jurnalist francez.

1826 – Împăratul rus Nicolae I sancționează decizia Consiliului de Miniștri, cu privire la întemeierea în satele de stat ale Basarabiei țariste a administrațiilor de plasă.

Advertisement

1848 – Are loc o puternică acțiune a maselor bucureștene în urma căreia regimul reacționar restaurat de mitropolitul Neofit este din nou înlăturat. În Valahia se formează un guvern interimar.

1848 – Guvernul provizoriu al Valahiei hotărăște organizarea unui corp de dorobanți și panduri voluntari care ulterior va constitui baza unei armate populare. Unitatea militară va fi constituită sub comanda lui Gheorghe Magheru, numit ad-hoc căpitan general.

1859 – Acrobatul francez Charles Blondin a traversat cascada Niagara, mergând pe o funie.

1866 – A fost promulgată, de către domnitorul Carol I, noua Constituție a României – în vigoare cu unele modificări din 1879, 1884 si 1917, pana in 1923 – redactată după modelul Constituției Belgiei din februarie 1835.

1882 – Charles Guiteau a fost spânzurat in Washington D.C. , pentru asasinarea președintelui SUA, James Garfield.

Advertisement

1886 În Canada a avut loc prima călătorie transcontinentală cu trenul care pleacă din Montreal și ajunge pe 4 iulie la Port Mody, în Columbia Britanică.

1894 –  La Londra, a fost inaugurat Tower Bridge, un pod suspendat basculant peste Tamisa.

1905 – Albert Einstein publică în revista științifică Annalen der Physik lucrarea  „Asupra electrodinamicii corpurilor in mișcare”, prin care a fost avansată Teoria relativității restrânse.

1908 – A avut loc fenomenul Tunguska în Siberia.

1911 – S-a născut scriitorul polonez stabilit în SUA, Czeslaw Milosz, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1980. (“Lumina zilei”, “Unde răsare și apune soarele”, “Grădina ştiinţei”, “Martorul poeziei”).

Advertisement

1917 – Primul Război Mondial – Grecia declară război Puterilor Centrale.

1922 – Este semnat acordul Hughes-Peynado, care încheie ocupația Statelor Unite în Republica Dominicană.

1929 – Cu sprijinul Parlamentului României, a fost finalizată și sfințită Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Bălți (din Basarabia, în România unită).

1934 – Noaptea cuțitelor lungi – Adolf Hitler a eliminat mai mulți membri marcanți ai organizației Sturmabteilung, în frunte cu liderul acestuia, Ernst Röhm, precum și alți adversari politici ai săi.

1936 – Se publică romanul “Pe aripile vântului” al scriitoarei americane Margaret Mitchell. Romanul “Pe aripile vântului” (Gone with the Wind) a fost distins cu Premiul Pulitzer în anul 1937.

Advertisement

1948 – John Bardeen, Walter Brattain et William Shockley, fac prima demonstrație cu invenția lor – tranzistorul- care va revoluționa industria electronică.

1960 – Congo își câștigă independența față de Belgia. Ulterior țara a adoptat numele de Zair.

1964 – A fost înființat studioul cinematografic Animafilm din București.

1970 – Brazilia a câștigat Mondialul de fotbal din Mexic după 4-1 în finala cu Italia. Pentru sud-americani au marcat Pele, Gerson, Jairzinho şi Carlos Alberto în timp ce italienii au reușit punctul de onoare prin Bonisegna.

1971 – Echipajul navei sovietice “Soiuz 11″ a murit la aterizare.

Advertisement

1973 – Se produce cea mai lungă eclipsă totală de soare din secolul XX (6 min. 20 s)

1982 – A intrat în vigoare Decretul Consiliului de Stat al României, numărul 240 din 29/06/82, privind stabilirea unor masuri pentru gospodărirea judicioasă și reducerea în continuare a consumului de energie electrică, energie termică, gaze naturale și alți combustibili.

1992 – Și-a început activitatea Curtea Constituțională a României, formată din opt judecători și un președinte. Curtea Constituțională din România, și-a început activitatea la data de 6 iunie 1992, odată cu depunerea jurământului de credință de către cei nouă judecători numiți în componența noii autorități, a cărei organizare și funcționare a fost reglementate prin Legea nr. 47 din 18 mai 1992.

1995 – S-a semnat, la Bruxelles, protocolul adițional la Acordul de Asociere a României la Uniunea Europeana, prin care era consfințit cadrul juridic de participare a țării noastre la programele comunitare de cooperare economică, tehnico-științifică și culturală.

1997 – Colonia Hong Kong a revenit sub suveranitatea Republicii Populare Chineze, după 156 de ani de administrație britanică.

Advertisement

1997 – Scriitoarea britanica J. K. Rowling publică primul volum din seria de mare succes a romanului “Harry Potter”.

2002 – Finala Campionatului Mondial de Fotbal este câștigată de Brazilia, cu un 2 : 0 împotriva Germaniei. Finala Campionatului Mondial de Fotbal 2002 a fost un meci de fotbal jucat pe 30 iunie 2002 care a determinat câștigătoarea trofeului campionatului mondial de fotbal 2002, Brazilia, care a învins-o pe Germania cu 2 la 0 prin dubla lui Ronaldo.

2005 – Spania a legalizat căsătoria intre persoane de același sex.

2010 – Intră în vigoare Legile austerității, anunțate de președintele Traian Băsescu, privitoare la reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor și recalcularea unor categorii de pensii.

2013 – Lovitura de stat din Egipt din 2013.

Advertisement

2015 – Pe 30 iunie a fost adăugată o secundă în plus în dispozitivele care măsoară timpul universal, pentru a compensa încetinirea vitezei de rotație a Terrei în jurul propriei axe.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Primarul Cristian Radu, prins în plasa DNA pentru mită de peste 500.000 de euro!

Published

on

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au efectuat, în dimineața zilei de 20 august 2025, percheziții de amploare în județul Constanța, vizând atât domiciliul primarului municipiului Mangalia, Cristian Radu, cât și sediul Primăriei Mangalia. Acțiunea face parte dintr-o anchetă penală ce investighează presupuse infracțiuni de corupție comise de funcționari publici din administrația locală, conform unui comunicat oficial al DNA.

Cristian Radu, primar al Mangaliei din 2012 și aflat la al patrulea mandat, este suspectat de luare de mită, potrivit surselor judiciare citate de multiple publicații. Surse apropiate anchetei menționează că edilul ar fi primit sume impresionante, estimate la peste 500.000 de euro, în schimbul unor favoruri acordate în cadrul activităților administrative. Pe lângă locuința sa din zona Ceronav, de pe malul lacului Siutghiol din Constanța, și un hotel din Mangalia unde primarul ar fi cazat ocazional, procurorii au descins și la biroul acestuia din primărie, care a fost sigilat, împreună cu cel al administratorului public, George Didi Călin.

Ancheta vizează și alți angajați ai Primăriei Mangalia, inclusiv administratorul public George Didi Călin, suspectați de implicare în activități ilegale. Procurorii au solicitat documente oficiale de la primărie pentru a verifica modul în care au fost încheiate anumite contracte și eventuale beneficii obținute de persoanele implicate. În plus, se investighează o posibilă rețea de corupție care ar implica și Poliția Locală Mangalia, conform informațiilor furnizate de Dorinel Colgiu, un fost apropiat al primarului, prins în flagrant în iulie 2024 pentru trafic de influență.

Cristian Radu nu se află la prima confruntare cu DNA. În 2023, acesta a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, fiind acuzat că, între 2014 și 2017, a încheiat 95 de contracte de asistență juridică cu o firmă de avocatură, deși primăria avea deja un contract similar cu onorarii semnificativ mai mici. Prejudiciul estimat în acel dosar se ridică la peste 2,7 milioane de euro.

Advertisement

După finalizarea perchezițiilor, primarul Cristian Radu și alți suspecți au fost duși la sediul DNA Constanța pentru audieri. Ancheta este în desfășurare, iar DNA a precizat că va oferi detalii suplimentare atunci când situația o va permite.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Îmbrățișați în fața morții: Povestea tragică a tinerilor de pe autostrada A1

Published

on

Marți dimineață, 19 august 2025, Autostrada A1 București–Pitești a fost scena unei tragedii care a șocat o țară întreagă. În jurul orei 09:00, la kilometrul 41, în apropierea localității Vânătorii Mici, județul Giurgiu, doi tineri au fost loviți mortal de un TIR. Ceea ce părea inițial un accident rutier grav a luat o turnură cutremurătoare odată cu dezvăluirile șoferului și ale martorilor.

Detalii cutremurătoare din ancheta Poliției

Conform mărturiei șoferului TIR-ului, Laurențiu Curelea, un bărbat de 40 de ani din Prahova, cei doi tineri – un băiat și o fată – se aflau pe banda de urgență a autostrăzii, mergând îmbrățișați. Într-un moment de neînțeles, aceștia s-ar fi aruncat împreună în fața camionului aflat în mers. „Pur și simplu au sărit, s-au îmbrățișat, s-au luat în brațe și au sărit în fața camionului. Am încercat să evit în stânga cât am putut,” a povestit șoferul, vizibil șocat, pentru Știrile ProTV. Mărturia sa este susținută de un alt șofer, care circula în spatele TIR-ului și a observat gestul dramatic al tinerilor.

Șoferul TIR-ului a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ, iar probe biologice au fost recoltate pentru analize suplimentare. Polițiștii au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă și continuă cercetările pentru a stabili circumstanțele exacte ale incidentului.

O poveste de iubire interzisă?

Noi informații sugerează că cei doi tineri ar fi fost minori, cu vârste estimate între 13 și 15 ani, conform unor surse citate de Antena 3 și româniatv.net. Se pare că relația lor nu era acceptată de familiile lor, ceea ce ar fi contribuit la gestul extrem. Giorgiana, adolescenta de 14 ani, i-ar fi spus tatălui ei în dimineața tragediei că îl iubește, acestea fiind ultimele ei cuvinte înainte de a pleca de acasă. Povestea lor de dragoste, marcată de opoziția familiilor, ridică întrebări dureroase despre motivele care i-au împins pe cei doi să recurgă la un astfel de act.

Advertisement

Un gest care ridică semne de întrebare

Ipoteza unei duble sinucideri este luată în calcul de anchetatori, bazându-se pe declarațiile șoferului și ale martorilor. Faptul că tinerii au mers peste 5 kilometri pe jos până la locul incidentului, fără a lăsa urme ale unei mașini în zonă, sugerează că gestul ar fi fost premeditat. „Cred că a fost convenit, că erau împreună, adică erau îmbrățișați,” a mai adăugat șoferul TIR-ului, conform Observator News.

Sprijin pentru cei în criză

Această tragedie readuce în atenție importanța sănătății mintale și a sprijinului pentru tinerii care se confruntă cu dificultăți emoționale. Persoanele care se luptă cu depresia sau gânduri suicidale pot apela  TEL VERDE 0374.456.420, disponibil 24/7, sau la Alianța Română de Prevenție a Suicidului la 0800 801 200 (vineri-duminică) ori prin email la [email protected].

Tragedia de pe A1 rămâne o rană deschisă, o poveste de dragoste încheiată dramatic, care îndeamnă la reflecție asupra presiunilor sociale și familiale care pot afecta tinerii. Ancheta continuă, iar autoritățile speră să aducă lumină asupra circumstanțelor care au dus la acest gest extrem.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Fapt Divers

„Delfinul” – Spaima sovieticilor din Marea Neagră: Secretele primului submarin militar al României

Published

on

În inima apelor tulburi ale Mării Negre, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, un nume a devenit sinonim cu curajul și eficiența: NMS Delfinul, primul submarin militar al României. Construit cu ambiție și marcat de controverse, acest submersibil a scris pagini de istorie prin misiunile sale îndrăznețe împotriva flotei sovietice. Povestea sa este una despre perseverență, eroism și provocări tehnice, dar și despre moștenirea unui vas care a pus România pe harta puterilor maritime.

Planurile pentru construirea primului submarin românesc au fost conturate încă de la începutul secolului XX, însă Primul Război Mondial a amânat realizarea acestui vis. Abia în 1926, România a comandat construcția NMS Delfinul (Nava Majestății Sale Delfinul) la șantierul naval „Quarnero” din Fiume, pe atunci o bază navală italiană (azi Rijeka, Croația). Cu o lungime de 68 de metri, dotat cu șase torpile Whitehead de 533 mm și un tun naval Bofors de 101,6 mm, submarinul promitea să fie o armă redutabilă. Costul său, de peste 135 de milioane de lei, era o investiție uriașă pentru România interbelică, reflectând ambiția de a-și consolida prezența navală în Marea Neagră.

Cu toate acestea, construcția nu a fost lipsită de probleme. La primele probe din 1931, submarinul a dezvăluit defecte majore: prova a cedat, acumulatorul a explodat, iar vinciul s-a rupt. Autoritățile române au acuzat constructorii italieni de folosirea unor materiale de calitate inferioară, ceea ce a dus la rezilierea contractului și la un proces care a durat trei ani. În cele din urmă, după noi negocieri, submarinul a fost finalizat și livrat României în 1936, fiind inaugurat oficial pe 15 august, de Ziua Marinei.

„Delfinul” în al doilea Război Mondial: O forță de temut

Odată intrat în serviciul Marinei Române, NMS Delfinul a devenit un instrument esențial în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Între 1941 și 1942, sub comanda unor ofițeri precum Constantin Costăchescu și Corneliu Lungu, submarinul a efectuat nouă misiuni în Marea Neagră, provocând pagube semnificative flotei sovietice. Echipajul, format din 40 de oameni, inclusiv șase ofițeri, a operat în condiții extrem de dificile, confruntându-se cu atacuri intense din partea navelor și aviației inamice.

Advertisement

Una dintre celebrele acțiuni ale „Delfinului” a avut loc pe 5 noiembrie 1941, în largul Crimeei, lângă Yalta. Comandantul Costăchescu a observat un convoi sovietic escortat și a ales să atace o navă de transport de 12.000 de tone, suspectată a fi încărcată cu muniții. O torpilă lansată de la o distanță de 800 de metri a lovit ținta, provocând o explozie devastatoare care a rupt vasul în două. Convoiul sovietic s-a împrăștiat, iar navele de escortă au vânat „Delfinul” timp de opt ore, lansând aproximativ 80 de grenade antisubmarin. Submarinul a scăpat nevătămat, ajungând la o adâncime record de 80 de metri, demonstrând îndemânarea echipajului și rezistența vasului.

„Delfinul” a contribuit și la alte succese, inclusiv scufundarea distrugătorului sovietic Moscova și avarierea crucișătoarelor Harkov și Voroșilov, care atacau Constanța. Prezența sa în Marea Neagră a forțat flota sovietică, care dispunea de 47 de submarine, să aloce resurse considerabile pentru apărarea antisubmarin, limitându-i astfel capacitatea ofensivă.

Echipajul: Eroism și sacrificiu

Succesele „Delfinului” s-au datorat curajului și profesionalismului echipajului, condus de căpitanul Constantin Costăchescu, decorat în 1943 cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a pentru „eroismul și sângele rece” demonstrate în misiuni. Echipajul a înfruntat condiții meteo extreme, atacuri constante și stresul operațiunilor subacvatice, fără a înregistra pierderi umane, deși submarinul a fost ținta a sute de bombe și grenade.

Declinul și moștenirea „Delfinului”

După 1942, „Delfinul” a suferit avarii serioase și a intrat în reparații până în august 1944, când România a trecut de partea Aliaților. Submarinul a fost confiscat de sovietici, care l-au folosit ca sursă de piese de schimb, returnându-l României în 1957 în stare de epavă. Deși Marina Română a încercat să-l refacă pentru uz civil, în anii ’70 a fost scos definitiv din uz. Unele componente, precum motorul diesel Krupp și manometrul de adâncime, sunt astăzi expuse la Muzeul Marinei din Constanța și la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” din București.

În 1985, România a primit un nou submarin, tot numit „Delfinul”, construit în URSS, parte a clasei Kilo. Acesta, însă, este nefuncțional din 1996 din cauza lipsei fondurilor pentru întreținere, marcând un contrast dureros cu gloria primului „Delfinul”.

Advertisement

Moștenirea unui simbol naval

NMS Delfinul rămâne un simbol al ambiției și curajului Marinei Române. Deși depășit tehnologic la intrarea în război, a demonstrat că strategia, curajul și devotamentul pot compensa limitările tehnice. Povestea sa, marcată de triumfuri și provocări, continuă să inspire, amintind de rolul crucial al României în teatrul naval al Mării Negre.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading