Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -5°C | Anul XI Nr. 548

La zi

Semnificația istorică a zilei de 30 iulie

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

762 – Abu Ja’far Abdallah ibn Muhammad al-Mansur al doilea calif abasid a fondat orașul Bagdad, actuala capitala a Irakului.

1552 – Garnizoana creștină a cetății Timișoarei se predă turcilor în schimbul promisiunii acestora de a o lăsa să plece nevătămată. Turcii nu și-au respectat promisiunea, iar la ieșirea garnizoanei din cetate, au masacrat-o.

1619 – În colonia engleză Virginia, din America de Nord, au fost aduși din Africa, primii sclavi negri.

Advertisement

1625 – A ieșit de sub tipar cea dintâi carte a tiparniței românești de la Câmpulung, “Molitvelnicul slavonesc”.

1656 – Bătălia de la Varșovia (28-30 iulie) – Forțele suedeze sub comanda regelui Carol al X-lea Gustav înving forțele polono- lituaniene.

1718 – A murit William Penn, om de afaceri englez și filozof, fondator al provinciei americane Pennsylvania.

1792 – În timpul Revoluției Franceze, în urma decretului care proclama “Patria in pericol”, sosesc la Paris voluntari înrolați la Marsilia, cantând melodia ce reprezinta și astăzi imnul național al Franței: “La Marseillaise”.

1818 – S-a născut Emily Brontë, nuvelistă britanică, autoarea celebrului roman “La răscruce de vânturi”

Advertisement

1855 – S-a născut Georg Wilhelm von Siemens, industriaș german; (d. 14.10.1919).

1863 – S-a născut industriașul Henry Ford, fondatorul companiei “Ford Motor Co”, considerat părintele automobilului de serie.

1884 – Se înființează la București Institutul Meteorologic Central din România.

1894 – S-a născut Alexandru Teodoreanu ( Păstorel ), scriitor epigramist și publicist român.

1896 – Tudor Arghezi debutează în revista “Liga ortodoxa”, editata de Al. Macedonski.

Advertisement

1903 – A început al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Social Democrat din Rusia. În cadrul acestuia s-a produs sciziunea “bolșevicilor” (majoritari) Lenin, Troţki, Martov, de “menşevici” (minoritari) (Plehanov, Axelrod).

1921 – În România unită, este votata Legea pentru definitivarea reformei și împroprietărirea țăranilor din Transilvania.

1929 – În România a fost adoptată Legea pentru reorganizarea penitenciarelor și instituțiilor de prevenție, în baza căreia se recunoaște regimul politic în închisori.

1930 – În prima finală a unui Campionat Mondial de fotbal, disputată la Montevideo, echipa națională de fotbal a Uruguayului a învins-o pe cea a Argentinei cu scorul de 4-2, adjudecându-și prima Cupă Mondială.

1932 – S-au deschis Jocurile Olimpice de vară de la Los Angeles, California.

Advertisement

1941 – Al doilea război mondial – Guvernul polonez aflat în exil și Stalin semnează un acord de ajutor mutual în lupta împotriva lui Hitler, ce include și o amnistie pentru cetățenii polonezi privați de libertate pe teritoriu sovietic și formarea unei armate poloneze sub comanda generalului Wladyslaw Anders, eliberat dintr-o închisoare din Moscova.

1942 – Generalul de Gaulle, aflat în exil la Alger, formează “Comitetul Național de Eliberare” al Franței.

1945 – Al doilea război mondial: Submarinul japonez I-58 aflat sub comanda lui Mochitsura Hashimoto scufundă vasul american USS Indianapolis. Comandamentul Forțelor Navale nu a avut cunoștință de scufundarea navei până când n-au fost reperați supraviețuitori trei zile și jumătate mai târziu. Din cei 1196 membri ai echipajului au supraviețuit 321.

1947 – S-a născut Arnold Schwarzenegger, actor american de film de origine austriacă, fost guvernator al Californiei.

1952 – S-a născut Ilie Ilașcu, om politic basarabean, fost deținut politic al regimului separatist de la Tiraspol, erou al luptei de eliberare națională a romanilor basarabeni.

Advertisement

1956 – Congresul american autorizează inscripționarea dolarilor americani cu deviza “In God We Trust”.

1966 –  Pe stadionul Wembley, Anglia câștigă Campionatul Mondial de Fotbal; după un 2-2 la sfârșitul celor 90 de minute, Anglia învinge Germania cu 4-2.

1970 – La Arad s-a desfășurat primul meci internațional de fotbal feminin din România: Foresta Arad – Olimpia Zdar Nad Sazavou, Cehoslovacia.

1975 – A început Conferința la nivel înalt pentru securitate și cooperare în Europa, de la Helsinki. Nicolae Ceaușescu sosește la Helsinki, unde este primit de președintele Finlandei, Kekkonen.

2003 – Medicii de la Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara au efectuat, în premieră națională, un intratransplant de celule stem, în vederea regenerării mușchiului cardiac, la un pacient cu infarct miocardic.

Advertisement

2003 – Criminalul grec Konstantinos Passaris a fost condamnat de Tribunalul București la detenție pe viață, pentru dublul asasinat și pentru furtul a peste jumătate de miliard de lei de la casa de schimb valutar “Le Petit Bijou”

2007 – A murit Patriarhul Teoctist, pe numele de mirean Toader Arăpaşu, întaistatator al Bisericii Ortodoxe Române timp de peste 20 de ani, întronizat la 16 noiembrie 1986; (n. 7 februarie 1915).

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Meteo și Mediu

Știre meteo – Călărași – 1 februarie 2026

Published

on

Știre meteo – Călărași

Vremea rămâne apăsătoare în Călărași, unde cerul este complet acoperit, iar atmosfera păstrează tonul rece al începutului de februarie. Temperatura înregistrată este de –4°C, însă frigul se simte mult mai intens, cu o valoare resimțită de –10°C, accentuată de vântul care bate constant dinspre ENE cu 16 km/h.

Nivelul ridicat al umidității, 82%, contribuie la senzația de aer greu și rece, în timp ce presiunea atmosferică de 1018 mb (764 mmHg) indică o vreme stabilă, fără schimbări bruște în următoarele ore.

În ansamblu, ziua se anunță rece, cu un cer închis și o atmosferă care îndeamnă la prudență pentru cei care ies afară, mai ales din cauza temperaturii resimțite mult mai scăzute.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Ajutoare de Paște și Crăciun pentru pensionari: PSD vrea până la 1.000 lei în 2026

Published

on

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că PSD propune un nou pachet de solidaritate pentru categoriile vulnerabile, inclusiv ajutor financiar one-off pentru pensionari și în 2026.

Ajutorul ar urma să fie acordat în două tranșe egale, una de Paște (aprilie) și una de Crăciun (decembrie), cu sume diferențiate în funcție de nivelul pensiei:

  • Pensionarii cu pensii de până la 1.500 lei inclusiv – 1.000 lei (2 × 500 lei). Beneficiari: aproximativ 1,24 milioane persoane. Impact bugetar estimat: 1,24 miliarde lei.
  • Pensionarii cu pensii între 1.501 și 2.000 lei – 800 lei (2 × 400 lei). Beneficiari: circa 621.095 persoane. Impact bugetar estimat: 497 milioane lei.
  • Pensionarii cu pensii între 2.001 și 3.000 lei – 600 lei (2 × 300 lei). Beneficiari: aproximativ 1 milion persoane. Impact bugetar estimat: 612 milioane lei.

PSD a cerut deja în Coaliție aprobarea acestor măsuri pentru anul 2026, similar cu ajutoarele acordate în 2023. Dacă propunerea va fi acceptată, peste 2,8 milioane de pensionari ar putea beneficia de sprijin financiar suplimentar, cu un impact total bugetar estimat la aproximativ 2,35 miliarde lei.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Raed Arafat propune ca România să adopte o măsură îndrăzneață, similară cu cele luate de alte națiuni, subliniind că demersul nu vizează cenzura.

Published

on

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, consideră că platformele de socializare reprezintă “produse cu risc semnificativ pentru copii și adolescenți” și sugerează că România ar trebui să reglementeze legal accesul acestora la astfel de platforme.

Într-o postare pe Facebook de sâmbătă dimineață, șeful DSU a reflectat: “După recentele evenimente de gravitate majoră în care au fost implicați majoritar copii și adolescenți, nu ar fi acum prilejul oportun ca și România să adopte o măsură curajoasă și responsabilă, alăturându-se statelor care analizează sau au implementat deja restricționarea accesului minorilor la rețelele de socializare?”

În acest context, Arafat menționează acțiunile întreprinse de alte state.

“Țări precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia abordează deja acest subiect ca fiind ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o polemică ideologică”, afirmă Arafat.

Advertisement

Acesta subliniază că “nu este vorba despre cenzură”, ci despre “ocrotirea sănătății mintale a copiilor și adolescenților”.

Arafat adaugă că, așa cum minorilor le este interzis legal accesul la alcool, tutun sau jocuri de noroc, statul ar trebui să intervină și în privința rețelelor sociale.

Șeful DSU argumentează că “rețelele de socializare sunt servicii cu potențial periculos pentru copii și adolescenți. Aceste platforme utilizează tactici complexe de influențare, create pentru a capta interesul și a induce dependență. Un copil sau un adolescent nu posedă încă dezvoltarea cognitivă și afectivă suficientă pentru a se proteja de algoritmi proiectați intenționat să exploateze vulnerabilități.”

„Nu este exclusiv sarcina părinților”

A spune că „este doar responsabilitatea părinților” nu mai este suficient într-un context global marcat de platforme extinse și interese comerciale masive. Când pericolul este generalizat, soluția trebuie să provină din sfera politicilor publice”, mai spune șeful DSU.

Advertisement

Având în vedere aceste aspecte, Arafat propune o reglementare legislativă care să limiteze accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 – 16 ani.

“De aceea, este momentul ca parlamentarii României să își asume această îndatorire și să elaboreze un set de reglementări legislative bine definite care să restricționeze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare”, a mai transmis Arafat.

**Exemple de acțiuni întreprinse de alte națiuni**
Australia a promulgat o lege care impune platformelor să prevină persoanele sub 16 ani să-și deschidă sau să-și mențină conturi.

Franța a adoptat un proiect legislativ care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani și impune verificarea vârstei utilizatorilor, cu aplicare din septembrie 2026. Norvegia intenționează să majoreze vârsta minimă la care minorii pot acorda consimțământul pentru procesarea datelor pe rețele sociale, de la 13 la 15 ani, și dezvoltă un mecanism de verificare a vârstei.

În Regatul Unit, Guvernul examinează opțiunea unor limitări asemănătoare cu cele australiene, deși nu s-a instituit încă o interdicție totală pentru minori.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading