Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 3 noiembrie
3 noiembrie este o dată marcată de transformări globale, de la armistițiul care a pus capăt Primului Război Mondial în 1918, la progrese științifice precum lansarea Laikăi în spațiu în 1957 sau victoria istorică a lui Franklin D. Roosevelt în alegeri în 1936 – un amestec de pace, explorare și schimbări politice care au modelat lumea modernă.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1462 – Henric al IV-lea de Castilia este proclamat príncipe de Cataluña.
1493 – Cristofor Columb descoperă insula Dominica, în Marea Caraibilor. Băștinașii numeau insula, Waitikubuli.
1500 – S-a născut Benvenuto Cellini, artist plastic si scriitor italian.
1762 – Este semnat după războiul de 7 ani, Tratatul de la Fontainebleau între Spania și Franța, prin care teritoriul nord- american Louisiana, trece sub stăpânire spaniolă.
1784 – Țăranii iobagi transilvăneni răsculați, conduși de Crișan, atacă Ribiţa şi execută 42 de nobili. Întreg Zarandul este cuprins de răscoală la 5 noiembrie 1784.
1791 – Bătălia de la Fort-Wayne, războinicii Miamis îl surprind în timpul luptei pe maiorul Arthur Saint-Clair, care din 1300 de oameni a pierdut 600 in timp ce dintre băștinași au murit numai 66. Aceasta este cea mai mare pierdere a americanilor în războaiele lor de supunere a „pieilor roșii”.
1800 – A fost înființată Casa Albă, reședința președinților SUA, situată în Washington. Clădirea a fost construită după planurile arhitectului James Hoban, lucrările începând în anul 1792.
1834 – A fost fondat în București Muzeul de Istorie Naturală și Antichități, astăzi Muzeul Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa”.
1863 – Americanul J.T. Alden a brevetat metoda de obținere a drojdiei.
1863 – A apărut, la București, prima revistă umoristică editată de B.P. Hasdeu, “Aghiuță”; (până la 17 mai 1864, săptămânal).
1883 – În Spania, arhitectul modernist, Antonio Gaudí, primește aprobarea de a continua construcția catedralei barceloneze Sagrada Familia.
1901 – S-a născut André Malraux, romancier francez (d. 23 noiembrie 1976).
1903 – Cu sprijin din partea SUA, Panama se desprinde de Columbia și își proclamă independența.
1905 – Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei semnează decretul de amnistie pentru deținuții politici.
1906 – Savantul Alois Alzheimer prezintă la Congresul de medicină de la Tübingen datele fundamentale ale bolii care îi va purta numele.
1914 – Primul Război Mondial – Marea Britanie anunță că toată Marea Nordului s-a transformat într-un câmp de luptă.
1916 – Primul Război Mondial – A început Bătălia de la Târgu Jiu (3/16 noiembrie – 4/17 noiembrie 1916) – Parte din Participarea României la Primul Război Mondial.
1918 – Se semnează armistițiul dintre Imperiul Austro -Ungar și aliați, armistițiu care pune capăt războiului.
1918 – Revolta marinarilor se extinde asupra muncitorilor din Kiel și marchează în Germania începutul Revoluției din Noiembrie.
1921 – S-a născut in Ehrenfield, SUA, într-o familie cu origini lituaniene, actorul american, Charles Bronson, pe numele adevărat Charles Dennis Buchinski.
1928 – Inventatorul Anastase Dagomir, creator al cabinei catapultate, înregistrează, in Franța, cererea de brevet pentru invenția “Nouveau systeme de montage des parachutes dans les appareils de locomotion aerienne”.
1944 – Al Doilea Război Mondial: doi comandanți ai insurecției naționale slovace, generalii Ján Golian şi Rudolf Viest sunt capturați, torturați și apoi executați de către forțele germane.
1946 – Împăratul Hirohito proclamă noua Constituție a Japoniei. Noua Constituție trece suveranitatea în mâna Parlamentului. Japonia a adoptat o Constituție pașnică, în care poporul nipon declară că „renunță pentru totdeauna la război ca drept suveran al națiunii sau la folosirea forței pentru soluționarea diferendelor internaționale”. A intrat în vigoare la 3 mai 1947.
1950 – România a aderat la Convenția cu privire la prevenirea și reprimarea genocidului, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 9 decembrie 1948 și intrată în vigoare la 12 ianuarie 1951.
1954 – Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat lui Max Born și Walter Bothe.
1956 – A fost înființată Opera Română din Iași, spectacolul inaugural fiind Tosca de Giacomo Puccini. Opera ieșeană este găzduită de clădirea Teatrului Național din Iași.
1957 – URSS a lansat nava Sputnik 2, având-o la bord pe cățelușa Laika, prima ființă vie lansată pe orbita Pământului.
1958 – La Paris a fost inaugurat Palatul UNESCO.
1964 – Președintele american Lyndon B. Johnson l-a învins pe contracandidatul sau republican Barry Goldwater Sr. in cursa pentru Casa Alba cu un procent record.
1971 – În cadrul Plenarei CC al PCR este adoptat programul ideologic al partidului, bazat pe Tezele din iulie, ceea pune capăt perioadei scurte de liberalizare de după 1965.
1973 – NASA a lansat sonda Mariner 10, prima sondă spațială care a ajuns la planeta Mercur.
1979 – Masacrul din Greensboro. Masacrul din Greensboro este numele dat unui eveniment care a avut loc pe 3 noiembrie 1979, când membrii Partidului Muncitorilor Comuniști și alte grupuri au protestat în cadrul unui marș intitulat „Moarte Klanlui” în Greensboro, Carolina de Nord, Statele Unite ale Americii.
1983 – La nord de Kabul in Afganistan, un convoi militar rusesc a fost atacat într-o ambuscadă în tunelul Salangl, cu o lungime de 2,7 km; și-au pierdut viața peste 2.000 de oameni.
1989 – Sute de bulgari demonstrează la Sofia, in Bulgaria comunista, pentru drepturi și democrație.
1991 – La Chișinău, a avut loc un miting de protest organizat de Frontul Popular din Moldova, în cadrul căruia demonstranții au cerut unirea Republicii Moldova cu România și demisia președintelui Mircea Snegur, căruia i s-a reproșat receptivitatea față de apelurile lui Boris Elţîn de a strânge relațiile cu Federația Rusă.
1992 – Bill Clinton a devenit al 42-lea președinte al Statelor Unite.
1992 – Carol Moseley-Braun este prima femeie de culoare aleasă in Senatul american.
2003 – În Georgia a început Revoluția Trandafirilor (3 – 23 noiembrie 2003)
2005 – Rămășirile pământești ale lui Nicolai Copernic au fost descoperite într-o catedrală din Polonia.
2013 – Manifestația „Pro Europa” de la Chișinău. Manifestația „Pro Europa” sau manifestația pro-europeană reprezintă un miting organizat de coaliția de guvernare din Republica Moldova, la Chișinău, în data de 3 noiembrie 2013.
2015 – Protestele din România din 2015
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Gaița albastră (Cyanocitta cristata) este una dintre cele mai remarcabile și colorate păsări din familia corvidelor, recunoscută imediat după penajul său viu și creasta distinctivă. Această pasăre cântătoare impresionează prin aspectul său elegant și prin comportamentul inteligent, fiind un simbol al pădurilor și grădinilor din estul Americii de Nord.
Gaița albastră are o lungime de aproximativ 25-30 de centimetri și o anvergură a aripilor de până la 40-45 de centimetri. Penajul predominant este de un albastru intens pe cap, spate, aripi și coadă, contrastând frumos cu pieptul și abdomenul albicios. Are o creastă proeminentă albastră pe cap, care poate fi ridicată sau coborâtă în funcție de starea sa emoțională. Un guler negru în formă de U înconjoară gâtul, iar pe aripi și coadă apar dungi albe și negre. Ciocul este puternic și negru, adaptat pentru spargerea semințelor. Masculii și femelele arată similar, fără diferențe evidente în colorit.
Gaița albastră este nativă în America de Nord, fiind prezentă mai ales în estul și centrul Statelor Unite ale Americii, precum și în sudul Canadei. Preferă pădurile mixte de foioase și conifere, cu zone deschise, dar se adaptează excelent și în parcuri, grădini suburbane sau zone rezidențiale. Populațiile din est sunt în mare parte sedentare, rămânând în același teritoriu tot anul, în timp ce cele din vest pot migra pe distanțe scurte în funcție de disponibilitatea hranei.
Este o pasăre omnivoră, cu o dietă variată. Consumă în principal semințe, nuci (mai ales ghinde), fructe și insecte. Nu ezită să mănânce ouă sau pui de la alte păsări, mici vertebrate sau chiar resturi. O caracteristică interesantă este obiceiul de a ascunde hrană (ghinde și nuci) în pământ sau sub frunze pentru iarnă, contribuind astfel la răspândirea semințelor de stejar și la regenerarea pădurilor.
Gaițele albastre sunt cunoscute pentru inteligența lor remarcabilă și comportamentul complex. Emit o varietate de sunete: strigăte ascuțite pentru alarmă, imitații ale altor păsări sau chiar ale animalelor de pradă pentru a îndepărta intrușii. Sunt îndrăznețe și curioase, apropiindu-se adesea de oameni, mai ales dacă sunt hrănite. Trăiesc în grupuri familiale strânse, cu legături sociale puternice. În sezonul de reproducere, construiesc cuiburi în copaci, unde femela depune 3-6 ouă. Ambele părinți îngrijesc puii.
Această pasăre fascinantă nu doar înfrumusețează peisajul, ci joacă un rol important în ecosistem prin dispersarea semințelor și controlul populațiilor de insecte.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
El a clasificat mii de vietăți, a redat României bogăția piscicolă a Dunării și Mării Negre, a inventat diorama care a uimit lumea întreagă și a purtat numele țării sale în cele mai înalte foruri științifice ale Europei. Dar în sufletul lui Grigore Antipa a existat un singur teritoriu pe care nu l-a împărțit niciodată cu nimeni: inima Alinei.
Nu s-au cunoscut nici la Constanța, nici într-o librărie din Iași, ci într-un mod mult mai simplu și mai românesc: pe un peron de gară, în toamna anului 1897. Ea cobora din trenul de Viena, el urca spre București. O clipă de ezitare la ușa vagonului, o mână întinsă să o ajute cu valiza, o privire care a durat mai mult decât orice cuvinte. De atunci nu s-a mai terminat nimic între ei.
Alina (așa a numit-o el dintotdeauna, deși în acte era Mabel Violet) vorbea românește cu un accent blând care nu s-a pierdut niciodată. A învățat să facă borș de pește după gustul lui, să-i calce cămășile albe până la perfecțiune, să-i pună ceasul să sune la ora cinci dimineața când plecau în Deltă. Nu i-a cerut niciodată să fie altceva decât era: un om care trăia printre vietăți și hărți, printre proiecte uriașe și nopți albe.
Când lumea îl aplauda, ea stătea în ultimul rând și zâmbea discret. Când lumea îl înjura sau îl uita, ea era singura care îi spunea în fiecare seară: „Ai făcut ce trebuia, Grigore. Acum vino să mâncăm, că ți-e foame.”
A fost lângă el în toate expedițiile, cărând cutii cu alcool și eprubete, dormind în corturi umede, notând observații până îi amorțeau degetele. A învățat franceza și germana doar ca să-i poată traduce articolele. A stat lângă patul lui de spital când inima a început să obosească, dormind pe un scaun tare, cu capul rezemat de marginea saltelei.
Iar când, în martie 1944, Grigore a închis ochii pentru totdeauna, Alina a rămas în picioare lângă sicriu cât au ținut priveghiul. Nimeni nu a auzit-o plângând cu voce tare. Doar a șoptit, atât de încet încât doar el putea auzi: „Stai puțin, că vin și eu.”
A trăit încă zece luni. Zece luni în care nu a mai deschis ferestrele, nu a mai aprins lumina în salon, nu a mai răspuns la ușă. În fiecare dimineață punea două cești pe masă. În fiecare seară îi citea cu voce tare din manuscrisul neterminat. Dormea pe partea lui de pat, ținând perna strâns lipită de piept.
Într-o zi de ianuarie 1945, vecinii au bătut în ușă și nu a mai răspuns nimeni. Au intrat și au găsit-o la biroul lui, cu capul pe brațe, lângă o foaie pe care scrisese doar atât:
„Dragul meu, mi-e dor de tine cum le este dor morilor de vânt. Vin acum. Ți-am lăsat ceaiul îndulcit exact cât îți plăcea. Alina ta.”
Au înmormântat-o lângă el. De atunci, la Muzeul Antipa, paznicii de noapte spun că, uneori, când luna e plină, se aude în sala centrală un foșnet de rochie veche și un murmur blând de femeie care numără exponatele, să vadă dacă sunt toate la locul lor.
Pentru că unele iubiri nu mor. Doar se mută în liniștea dintre diorame și așteaptă, cuminți, să treacă veacurile.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Alca cu moț este o pasăre marină mică și robustă, care trăiește în apele reci ale Oceanului Pacific de Nord și Mării Bering. Corpul ei este acoperit cu un penaj gri-închis, aproape negru, iar în sezonul de împerechere capătă un aspect deosebit: un moț lung de pene negre care curbează înainte peste ciocul portocaliu strălucitor și o linie albă subțire în spatele ochilor. Ciocul este scurt, gros și viu colorat, iar ochii au o privire pătrunzătoare.
Aceste păsări sunt foarte sociabile și formează colonii imense, cu sute de mii de indivizi, pe stânci abrupte, câmpuri de bolovani sau insule vulcanice. Acolo își sapă cuiburi în crăpături ascunse, unde depun un singur ou. Ambele părinți îl clocesc și îngrijesc puiul împreună.
Un detaliu unic: alcile cu moț emană un miros puternic de citrice, asemănător cu cel de mandarine, produs de pene speciale. Acest parfum joacă un rol important în atragerea partenerilor și în comunicarea socială. În timpul curtării, ei emit sunete ca niște trâmbițe sau lătrături și execută dansuri elaborate.
Se hrănesc scufundându-se adânc în apă, unde vânează creveți mici, plancton și peștișori, mișcându-se ca un „zbor subacvatic”. Iarna rămân pe mare în stoluri dense, iar vara revin la locurile de cuibărit.
Alca cu moț reprezintă o minune a naturii, adaptată perfect la viața în mediul dur al mărilor polare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Consiliul Local al Municipiului Călărași se va reuni în ședință ordinară. Care sunt proiectele de pe ordinea de zi
Moș Crăciun a ajuns la beneficiarii Centrului DGASPC din Măgureni
OFSD Călărași, prezentă la Comitetul Executiv Național al femeilor social-democrate. Direcțiile de acțiune pentru 2026, principalul subiect de pe ordinea de zi
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
