Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 29 octombrie
Curiozități și Istorie
De ce timpul pare să se accelereze pe măsură ce îmbătrânim?
Timpul obiectiv curge constant – o secundă rămâne o secundă, un an rămâne 365 de zile. Totuși, percepția noastră subiectivă asupra trecerii timpului se schimbă dramatic odată cu vârsta. Copiii simt că vacanțele de vară durează o eternitate, în timp ce adulții de 40-50 de ani oftează că „anului i-a crescut aripi”. Această iluzie nu ține de fizică, ci de psihologie, neuroștiință și modul în care creierul procesează experiențele noi. Hai să explorăm cauzele reale, susținute de studii științifice.
1. Proporția relativă a vieții trăite
Una dintre explicațiile clasice vine din teoria proporțională, propusă inițial de psihologul francez Paul Janet în 1897 și rafinată ulterior. Ideea e simplă: la 5 ani, un an reprezintă 20% din viața ta totală – o proporție uriașă, deci pare lung. La 50 de ani, același an e doar 2% din viață, deci zboară.
Un studiu publicat în Psychological Science (2019) de cercetătorii de la Duke University a testat această ipoteză pe peste 4.000 de adulți. Rezultatele arată că percepția accelerației timpului crește liniar cu vârsta, corelând puternic cu raportul „vârsta cronologică / durata percepută a intervalului”. Cu cât trăiești mai mult, cu atât segmentele de timp devin „mai mici” relativ la întreg.
2. Scăderea experiențelor noi și a memoriilor distincte
Creierul uman codifică timpul prin evenimente memorabile. Când ești copil, totul e nou: prima zi de școală, prima ninsoare, prima bicicletă. Aceste „marcaje” creează impresia de durată lungă. Pe măsură ce îmbătrânim, rutina domină: același drum spre serviciu, aceleași întâlniri, aceleași seriale.
Adrian Bejan (Duke University) explică în Philosophical Transactions of the Royal Society (2019) că procesarea imaginilor mentale încetinește cu vârsta din cauza degradării rețelelor neuronale. Copiii procesează ~100 de „imagini mentale” pe secundă; adulții, doar 30-40. Mai puține semnale noi = mai puține amintiri = senzația că timpul efectiv a „sărit peste” perioade întregi.
Un experiment clasic: cere cuiva să estimeze cât a durat o vacanță. Dacă a fost plină de activități noi (parașutism, orașe străine), pare mai lungă decât una petrecută pe canapea, chiar dacă au durat la fel.
3. Efectul „telescopării” și al atenției
Psihologul William James vorbea despre „fluxul conștiinței”. Când ești tânăr, atenția e dispersată pe prezent: te joci, explorezi, trăiești intens. La maturitate, mintea fuge spre viitor (ipotecă, copii, pensie) sau trecut (regrete, nostalgii). Prezentul devine un „coridor” îngust.
Cercetări în Journal of Experimental Psychology (2021) arată că stresul și multitasking-ul accelerează percepția timpului retrospectiv. Adulții moderni jonglează cu notificări, deadline-uri și responsabilități – creierul „comprimă” zilele în blocuri indistincte.
4. Schimbări biologice: dopamina și ceasul intern
Nivelul de dopamină scade natural cu 5-10% pe deceniu după 20 de ani. Dopamina reglează „ceasul intern” din nucleul suprachiasmatic. Un studiu din Nature Neuroscience (2020) leagă scăderea dopaminei de percepția că „zilele trec mai repede”. Persoanele cu Parkinson (deficit sever de dopamină) raportează adesea distorsiuni temporale extreme.
Cum să „încetinim” timpul?
- Caută noutatea: călătorește, învață un instrument, schimbă ruta spre casă.
- Practică mindfulness: meditația crește densitatea materiei cenușii în zonele responsabile de atenție (studiu Harvard, 2011).
- Ține un jurnal detaliat: forțează creierul să creeze marcaje memorabile.
Timpul nu se accelerează – noi ne schimbăm. Creierul, obosit de rutină și încărcat de memorie, „taie colțuri” și condensează experiențele. Dar vestea bună e că percepția timpului rămâne maleabilă. Cu cât introduci mai multe „prime dăți” în viață, cu atât anii vor părea din nou generoși.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 28 octombrie
Ziua de 28 octombrie reprezintă un capitol fascinant în istoria umană, marcat de triumfuri simbolice, crize geopolitice decisive și nașteri de lideri vizionari. De la inaugurarea Statuii Libertății ca emblemă a libertății americane, la rezoluția tensiunilor nucleare din Războiul Rece sau la rezistența eroică a Greciei împotriva fascismului, această dată ne amintește cum deciziile curajoase și evenimentele neașteptate au modelat lumea modernă.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1344 – Cruciații cuceresc cetatea Smirna.
1492 – Cristofor Columb descoperă Cuba, în primul său voiaj spre Lumea Nouă.
1492 – Se finalizează construcția bisericii cu hramul Sfântul Gheorghe de la Curtea Domnească din Hârlău, Moldova.
1516 – În Bătălia de la Yaunis Khan forțele turcești conduse de marele vizir ii înfrâng pe mamelucii egipteni lângă Gaza.
1533 – A avut loc căsătoria dintre Henric al II-lea al Franței și Ecaterina de Medici; amândoi erau în vârstă de 14 ani.
1538 – Este fondata la Santo Domingo de Papa Paul al III-lea, Universidad Santo Tomás de Aquino, prima universitate din Lumea Nouă.
1599 – (18 octombrie sv, 28 octombrie sn) A avut loc Bătălia de la Şelimbăr. Oastea munteana condusa de Mihai Viteazul, aliata cu secuii, învinge oastea transilvană condusă de Andrei Bathory.
1628 – Ia sfârșit Asediul cetății La Rochelle, hughenoții predându-se după 14 luni de rezistență.
1636 – Este întemeiată în Cambridge, in Massachusetts Universitatea Harvard ( S.U.A.).
1688 – A murit Șerban Cantacuzino, domnul Țării Romanești (1678-1688). În aceeași a urcat pe tronul Țării Românești Constantin Brâncoveanu, care a domnit până la 27 martie 1714); (n. 1640).
1806 – Prusia capitulează la Prenzlau în fața împăratului francez Napoléon Bonaparte.
1818 – S-a născut Ivan Turgheniev, scriitor rus (“În ajun”, “Un cuib de nobili”, “Părinti și copii”, “Desțelenire”, “Fum” );(d.22.08.1883).
1823 – Seminarul Teologic din Chișinău (Basarabia țaristă), este reorganizat si începe să funcționeze conform noului statut.
1834 – O zi neagră pentru aborigenii australieni care sunt măcelăriți de coloniști britanici; Masacrul este cunoscut sub numele de Bătălia de la Pinjarra pe Swan River Colony; (Pinjarra, Western Australia).
1835 – Șefii triburilor din Noua Zeelanda semnează Declarația de Independentă al unui proto- stat sub numele de “Triburile Unite ale Noii Zeelande”.
1848 – Se dă în folosință prima cale ferată din Spania, între Barcelona şi Mataró.
1869 – Dimitri Mendeleev a elaborat Tabelul periodic al elementelor. Tabelul periodic al elementelor, numit și „tabelul periodic al lui Mendeleev”, cuprinde într-o formă tabelară toate elementele chimice, aranjate în funcție de proprietățile lor fizice și chimice.
1886 – Statuia Libertății, un dar al Franței făcut orașului New York , a fost inaugurata la New York de președintele american Grover Cleveland.
1900 – La Paris ia sfârșit a doua ediție a Jocurilor Olimpice.
1916 – A Doua Bătălie de la Oituz, s-a desfășurat între 28 octombrie/10 noiembrie – 2/15 noiembrie 1916. Trupele române resping atacurile germano-austro-ungare.
1918 – Armata germană începe retragerea din România spre Transilvania.
1918 – Cehoslovacia devine independenta față de Austro-Ungaria: (ČSR), „Prima Republică”.
1918 – În vestul Galiției (Europa Centrală), se formează noul guvern polonez în exil.
1919 – Congresul american a votat, fără a ține seama de veto-ul președintelui Woodrow Wilson, în favoarea unei legi rămase în istorie sub numele de Legea Prohibiției (Volstead Act) care, împreuna cu cel de-al 28-lea amendament al Constituției SUA și legile ce decurgeau din el, instaura o ciudată și agitată epocă a istoriei SUA, cunoscută drept “Perioada Prohibiției”.
1920 – Este semnat Tratatul de la Paris dintre România pe de o parte și Marea Britanie, Franța, Italia și Japonia, pe de altă parte prin care era recunoscut actul unirii Basarabiei cu România. În tratat se afirmă “că din punct de vedere geografic, etnografic, istoric și economic, unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată“.
1928 – S-a născut Ion Mihai Pacepa, general de securitate comunist, fost șef adjunct al Departamentului de Informații Externe (spionaj) a României comuniste și consilier personal al președintelui Nicolae Ceaușescu.
1931 – S-a născut actorul Ilarion Ciobanu, cunoscut pentru rolurile din filmele “Aurul, dolarii și ardelenii” – 1978, “Crucea de piatră” – 1993 și “Terente, regele bălților” – 1995 (m. 7 sept 2008).
1931 – La oficiul stării civile din comuna Tohani, județul Buzău, România, principele Nicolae, fără consimțământul regelui Carol II-lea al României, se căsătorește cu Ioana Dolete, fiica unui mic proprietar pe numele Dumitrescu, fosta soție a fiului omului politic liberal N.N. Săveanu. Ioana Dolete ( n. 1902), a murit la 17 februarie 1963, iar printul Nicolae s-a recăsătorit cu Theresa Figuita de Mello şi a decedat în 1977, la 74 de ani, fără urmași.
1940 – Grecia intră în Al Doilea Război Mondial, fiind invadată de Italia după ce dictatorul grec Ioannis Metaxa răspunde cu celebrul „όχι“ („nu”}, ultimatumului lui Benito Mussolini.
1948 – Chimistul elvețian Paul Müller primește Premiul Nobel pentru descoperirea proprietăților insecticide ale DDT .
1954 – Scriitorul american Ernest Hemingway primește premiul Nobel pentru Literatură.
1955 – S-a născut Bill Gates, fondatorul companiei Microsoft si unul dintre cei mai bogați oameni din lume.
1962 – În urma mesajului radiodifuzat al Papei Ioan al XXIII-lea, liderul comunist sovietic Nikita Hruşciov ordonă retragerea rachetelor din Cuba, apunând astfel capăt crizei dintre URSS și SUA, cea mai mare din timpul războiului rece. Președintele american John F. Kennedy a salutat decizia sovieticilor.
1973 – 7 țări arabe mari producătoare de petrol, au declarat un boicot împotriva Statelor Unite, acesta însemnând practic începutul „Crizei petrolului”.
1981 – La San Francisco, in California, SUA, este fondată într-un garaj, trupa de muzica heavy metal Metallica.
1992 – Au fost alese conducerile celor două Camere ale Parlamentului României, în urma convocării parlamentarilor nou aleși.
1993 – Întrunit în sesiune plenară, la Strasbourg, Parlamentul european a ratificat Acordul de asociere a României la Comunitățile Economice Europene.
2000 – S-au desfășurat primele alegeri municipale organizate în provincia Kosovo, administrată de către ONU
2004 – O echipă de arheologi australieni şi indonezieni a anunțat descoperirea rămășitelor pamântești a șapte indivizi dintr-o specie umană necunoscută, datând de acum aproximativ 3 000 de ani. Specia a fost botezată „Homo floresiensis”, după numele insulei indoneziene în care au fost găsite osemintele – Flores.
2018 – La ora 03.38, în România, zona Vrancea, s-a produs un cutremur de 5,8 grade Richter.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 27 octombrie
Pe 27 octombrie, istoria marchează momente emblematice: proclamarea Republicii Turcia de către Mustafa Kemal Atatürk în 1923, nașterea virtuosului violonist Niccolò Paganini (1782) sau discursul „Quarantine Speech” al președintelui american Theodore Roosevelt (1937), care a avertizat asupra amenințărilor fascismului. O zi cu rezonanțe politice, artistice și diplomatice profunde!
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
312 – Împăratul Constantin cel Mare a avut viziunea Sfintei Cruci, in ajunul Bătăliei cu Maxentius de la Podul Milvius (Podul Șoimului), din ziua de 28 octombrie 312.
1275 – Contele Floris al V-lea de Olanda și Zeelanda a emis un act prin care a scutit de dări locuitorii orașului Amsterdam care construiseră un pod și un baraj peste râul Amstel, aceasta fiind prima atestare documentară a numelui acestui mare oraș.
1430 – A murit Vitautas cel mare ( Vitautas Vitovt), marele voievod lituanian, cumnatul domnitorului Țării Moldovei Alexandru cel Bun, era căsătorit cu Rimgaila, sora lui Vitautas Vitovt.
1553 – La Geneva, a fost ars pe rug din ordinul lui Jean Calvin, fiind acuzat de erezie, teologul și medicul spaniol Miguel Servet.
1662 – Regele Carol al II-lea al Angliei vinde Franței orașul-port de importanță strategică Dunquerque, pentru 40.000 de lire sterline.
1687 – Este semnat Tratatul de la Blaj, prin care Imperiul Habsburgic obligă 12 orașe transilvănene să primească la iernat trupele imperiale. Este începutul penetrației austriece în Transilvania. Vor urma numeroase conflicte militare între armata habsburgică și locuitorii acestor 12 cetăți.
1782 – S-a născut la Genova violonistul și compozitorul italian a cărui virtuozitate a rămas legendară, Niccolo Paganini.
1787 – Alexander Hamilton a publicat primul din seria articolelor The Federalist, care susținea adoptarea Constituției SUA.
1806 – Războaiele Napoleoniene – Armata franceză intră în Berlin. Napoleon I se mută în capitala Prusiei învinse.
1810 – Statele Unite ale Americii au anexat fosta colonie spaniolă Florida de Vest.
1858 – S-a născut Theodore Roosevelt, politician american, al 26-lea președinte al Statelor Unite (d. 1919)
1872 – Se încheie la București, Convenția pentru joncțiunea liniilor ferate austro-ungare și române.
1878 – Banca de economii The Manhattan Savings Bank din New York City a fost jefuită. Suma furată a fost de trei milioane de dolari.
1904 – S-a dat în folosință prima linie a metroului din New York City (în imagine), linie ce leagă primăria orașului de cartierul Harlem.
1916 – A avut loc a doua bătălie de la Târgu Jiu – Lupta de la podul Jiului (14/27 octombrie 1916).
1918 – Regele României, Ferdinand I, a trimis mesaje președintelui Franței, Raymond Poincare, și primului ministru, George Clemenceau, în care exprima “atașamentul ferm” al poporului roman la “cauza comuna” și dorința sa de a acționa pentru înfăptuirea “idealului național”.
1918 – Guvernul român a adresat trupelor de ocupație inamice germane, austro-ungare si bulgare, un ultimatum, prin care le cerea să părăsească teritoriul României.
27 octombrie/9 noiembrie 1918 – 20 martie 1920 – Operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri (1918-1920)
1922 – Un referendum în Rhodesia, respinge anexarea țării la Uniunea Africii de Sud.
1924 – Formarea RSS Uzbece în cadrul Uniunii Sovietice.
1938 – La Târgu-Jiu a fost inaugurat Ansamblul monumental „Calea Eroilor”, conceput de Constantin Brâncuși în cinstea ostașilor români căzuți în Bătălia de la Jiu, în timpul Primului Război Mondial.
1940 – Reînhumarea, la Predeal, a osemintelor unor legionari uciși în timpul lui Carol al II-lea.
1945 – Este arestat industriașul german Ferdinand Porsche.
1947 – Marele Ducat de Luxemburg devine membru Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură.
1948 – Se înaintează guvernului Petru Groza “statutul de organizare, conducere și administrare al Cultului catolic de toate riturile din România“.
1949 – Un avion care zbura de la Paris la New York s-a prăbușit în apropiere de Azore. Printre victime, violonistul Ginette Neveu și boxerul Marcel Cerdan.
1951 – În Marea Britanie, in urma câștigării alegerilor de către Partidul Conservator, Winston Churchill este numit prim-ministru, pentru a treia oară.
1953 – Marea Britanie efectuează un test nuclear cu numele de cod Totem 2 la Emu Field, in Australia.
1961 – Mauritania și Mongolia devin membre la Organizația Națiunilor Unite.
1966 – ONU retrage mandatul Republicii Africa de Sud asupra Namibiei.
1971 – Republica Democrată Congo este redenumită Zair.
1972 – Bangladesh devine membru UNESCO.
1978 – Președintele egiptean Anwar Sadat şi premierul israelian Menahem Begin au primit Premiul Nobel pentru Pace pentru acordurile de pace încheiate în Orientul Mijlociu.
1982 – China a declarat că numărul populației sale depășește 1 miliard de persoane, mai precis 1.008.180.000 (fără Hong Kong, Macau și Taiwan), ceea ce făcea din această țară primul stat care a trecut pragul de un miliard de locuitori.
1984 – In URSS este deschisa Magistrala feroviara Baikal-Amur, în Siberia.
1989 – Statele membre ale Tratatului de la Varșovia au declarat că fiecare tară are dreptul să-şi aleagă propriul drum, iar amestecul în afacerile interne proprii este interzis.
1991 – Turkmenistanul și-a dobândit independența față de Uniunea Sovietica.
1991 – În Polonia au avut loc primele alegeri libere după război.
1997 – Prim-ministrul României, Victor Ciorbea a solicitat, in cadrul reuniunii Partidului Popular European (PPE) si a Uniunii Europene Democrat Creștine (UECD), sprijin pentru începerea simultană a negocierilor de aderare la UE.
1998 – Gerhard Schroeder a devenit cancelar al Germaniei.
1999 – Un grup de teroriști înarmați ataca Parlamentul armean, ucigând prim-ministrul Vazgen Sargsyan, președintele Parlamentului Karen Demirchyan ,doi vicepreședinți ai parlamentului, ministrul energeticii si alte 3 persoane.
2003 – După un șir de atentate în Bagdad mor mai mulți de 40 de oameni.
2004 – Cutremur în Vrancea, de 6 grade pe scara Richter și o intensitate în zona epicentrală de 7 grade pe scara Mercalli. Fără victime sau pagube materiale.
2005 – La Paris încep revolte de stradă, după moartea a doi adolescenți musulmani.
2005 – A decedat Ion Mociorniţă, simbol al luptei împotriva comunismului, în pușcăriile căruia și-a petrecut ca deținut politic șapte ani; a fost fiul marelui industriaș interbelic, Dumitru Mociorniţă; (n.1917).
2018 – Summit Erdogan-Putin-Macron-Merkel la Istanbul cu privire la Siria Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, omologul său rus Vladimir Putin, șeful statului francez, Emmanuel Macron, și cancelarul german Angela Merkel se reunesc sâmbătă, la Istanbul, pentru un summit cu privire la Siria, menit să consolideze armistițiu fragil la Idlib şi să impulsioneze eforturile de găsire a unei soluții politice la războiul civil, transmite AFP.
2019 – Sophie Wilmès a fost numită prim-ministru al Belgiei, fiind prima femeie în această funcție.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.



