La zi
Semnificația istorică a zilei de 29 aprilie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1091 – Bătălia de la Levounion (Imperiul Bizantin) În această zi, împăratul bizantin Alexios I Comnenul obține o victorie decisivă împotriva pecenegilor în Bătălia de la Levounion, pe teritoriul actual al Bulgariei. Această bătălie a consolidat poziția Bizanțului în fața invaziilor nomade, marcând un moment de stabilitate pentru imperiu într-o perioadă de declin. Evenimentul subliniază importanța strategiilor militare în supraviețuirea statelor medievale.
1386 – În Bătălia de la râul Vihra, armata cnezatului de Smolensk este înfrântă de trupele Marelui Ducat al Lituaniei. Smolenskul devine vasal al Lituaniei.
1429 – Ioana d’Arc ajunge la Orléans (Franța) Ioana d’Arc, figura emblematică a Războiului de 100 de Ani, sosește pe 29 aprilie 1429 pentru a ridica asediul orașului Orléans, aflat sub control englez. Curajul și determinarea ei au inspirat trupele franceze, contribuind la un punct de cotitură în conflict și la renașterea speranței pentru coroana franceză. Acest moment rămâne un simbol al rezistenței și al credinței în fața adversității.
1459 – Încep represaliile domnitorului Vlad Țepeș împotriva negustorilor sași din Muntenia, care nu respectau poruncile sale.
1483 – Cucerirea insulei Gran Canaria (Spania) Regatul Castiliei finalizează cucerirea insulei Gran Canaria, un pas crucial în expansiunea maritimă spaniolă. Această victorie a deschis calea pentru explorările ulterioare în Lumea Nouă, Gran Canaria devenind un punct strategic pentru expedițiile lui Cristofor Columb. Evenimentul reflectă ambițiile imperiale ale Europei renascentiste.
1624 – Cardinalul Richelieu devine ministru al regelui Ludovic al XIII-lea al Franței.
1661 – Taiwanul a fost ocupat de China in timpul dinastiei Ming.
1672 – Războiul franco-olandez – Ludovic al XIV-lea al Franței invadează Țările de Jos.
1770 – James Cook descoperă Botany Bay (Australia) Căpitanul britanic James Cook ajunge în Botany Bay, pe coasta de est a Australiei, denumind locul după bogăția sa botanică. Această descoperire a marcat începutul colonizării britanice în Australia, cu implicații profunde pentru populațiile indigene și pentru extinderea Imperiului Britanic.
1835 – În timpul muncilor agricole, pe un teren aflat la 1 km nord de Schifferstadt, în sud-vestul Germaniei, se descoperă un obiect conic, așa-numita „pălărie de aur” din Schifferstadt” (primul dintre cele patru asemenea obiecte care vor ieși la lumină în timp: conul de aur din Avanton, vestul Franței, conul de aur din Ezelsdorf-Buch, lângă Nurnberg, pălăria de aur din Berlin).
1877 – România declară război Imperiului Otoman, Adunarea Deputaților din România adoptă o moțiune prin care se declară starea de război cu Imperiul Otoman, un pas decisiv în Războiul de Independență (1877-1878). Primul foc de tun tras de Armata Română a simbolizat dorința de emancipare națională. În urma victoriei, România și-a câștigat independența, alături de Serbia și Muntenegru, marcând un moment fundamental în formarea statului modern român.
1854 – S-a născut savantul și matematicianul francez Henri Jules Poincaré. A fost primul care a studiat principiul relativității. În matematică și fizică este folosit Grupul Poincare după savantul francez.
1868 – Înființarea Filarmonicii Române, care astăzi poartă numele compozitorului George Enescu. Această instituție a devenit un pilon al culturii muzicale românești, promovând excelența artistică și contribuind la afirmarea identității culturale naționale într-o perioadă de transformări politice și sociale.
1882 – Inventatorul german Ernst Werner von Siemens pune în funcțiune la Berlin mașina Elektromote, primul troleibuz.
1945 – Eliberarea lagărului de concentrare Dachau (Germania), trupele americane eliberează lagărul de concentrare Dachau, unul dintre primele centre de detenție naziste. Descoperirea ororilor Holocaustului în acest lagăr a avut un impact global.
1946 – Începerea procesului liderilor japonezi pentru crime de război (Tokyo), Tribunalul Militar Internațional pentru Extremul Orient, cunoscut ca Procesul de la Tokyo, începe judecarea a 28 de lideri japonezi, inclusiv fostul prim-ministru Hideki Tojo, pentru crime de război comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Procesul a stabilit precedente importante în dreptul internațional, subliniind responsabilitatea liderilor politici și militari pentru agresiuni și atrocități.
1902 – Regele Carol I al României a instituit calitatea de «veteran de război», care avea in vedere atunci pe cei care luptaseră în Războiul de Independență din 1877 – 1878.
1970 – Invazia Cambodgiei de către SUA și Vietnamul de Sud, forțele militare ale Statelor Unite și ale Vietnamului de Sud lansează o invazie controversată în Cambodgia, în contextul Războiului din Vietnam. Scopul era distrugerea bazelor comuniste Viet Cong, dar operațiunea a amplificat tensiunile regionale și a alimentat protestele anti-război în SUA, marcând un moment de diviziune în politica americană.
1918 – La Iași, România, s-a stins din viață Barbu Ștefănescu Delavrancea, scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei Române şi primar de București.
1928 – La Chișinău, România, este inaugurat monumentul lui Ștefan cel Mare al sculptorului român Alexandru Plămădeală.
1945 – Al Doilea Război Mondial – Dictatorul german Adolf Hitler se căsătorește cu Eva Braun în buncărul sau din Berlin și îl desemnează amiralul Karl Dönitz ca succesor al său. Atât Hitler cat și Eva Braun se vor sinucide în ziua următoare.
1975 – Căderea Saigonului (Vietnam), în contextul Războiului din Vietnam, forțele nord-vietnameze capturează Saigonul, capitala Vietnamului de Sud, marcând sfârșitul conflictului. Evacuarea dramatică a personalului american și a aliaților sud-vietnamezi, cunoscută ca Operațiunea Frequent Wind, a simbolizat înfrângerea SUA în acest război. Căderea Saigonului a dus la reunificarea Vietnamului sub regim comunist.
1946 – Tribunalul Militar Internațional pentru Extremul Orient ii condamnă pe fostul prim-ministru al Japoniei Hideki Tojo și alți 28 foști lideri japonezi, pentru crime de război.
1975 – A decedat Radu Gyr (Radu Demetrescu), poet, dramaturg și eseist român, luptător anticomunist patriot roman.
1980 – A decedat Alfred Hitchcock, regizor și producător britanic.
1986 – Inaugurarea Bibliotecii Publice din Los Angeles după incendiu (SUA)
este redeschisă după un incendiu devastator care a distrus peste 400.000 de cărți. Reconstrucția a simbolizat reziliența culturală și importanța accesului la cunoaștere, biblioteca devenind un centru vibrant al comunității.
1990 – Prima emisiune a postului Radio Contact România, unul dintre primele posturi de radio private din România post-comunistă, își începe emisia. Acest eveniment a simbolizat liberalizarea presei și diversificarea peisajului mediatic, contribuind la democratizarea spațiului public românesc.
1991 – Ciclul tropical devastator în Bangladesh, un ciclon tropical lovește regiunea Chittagong din Bangladesh, provocând una dintre cele mai grave catastrofe naturale ale secolului XX. Cu vânturi de peste 240 km/h și valuri de până la 6 metri, ciclonul a ucis peste 138.000 de oameni și a lăsat milioane de persoane fără adăpost.
1992 – Revoltele din Los Angeles (SUA). Izbucnesc revoltele din Los Angeles, declanșate de achitarea a patru polițiști implicați în bătaia brutală a lui Rodney King, un afro-american. Timp de șase zile, orașul a fost scena unor violențe, jafuri și incendieri, soldate cu 63 de morți și peste 2.000 de răniți. Revoltele au scos în evidență tensiunile rasiale și inegalitățile sociale din SUA.
1997 – Intrarea în vigoare a Convenției privind armele chimice, Convenția privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și utilizării armelor chimice intră în vigoare, sub egida Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW). Această zi este comemorată anual ca Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Războiului Chimic.
2004 – România devine membru NATO, România participă pentru prima dată ca membru cu drepturi depline la summitul Alianței Nord-Atlantice, după aderarea oficială din 2 aprilie. Acest moment a marcat integrarea deplină a României în structurile euro-atlantice, consolidând securitatea națională.
2005 – Prima observare a Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Războiului Chimic, OPCW marchează pentru prima dată Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Războiului Chimic, onorând victimele și reafirmând angajamentul pentru eliminarea acestor arme.
2011 – Prințul William și Catherine Middleton (Marea Britanie) se căsătoresc la Westminster Abbey, un eveniment urmărit de peste 2 miliarde de oameni.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că va iniția, în luna ianuarie, imediat după sărbători, un referendum intern în cadrul corpului magistraților, având ca temă modul în care funcționează Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Potrivit mesajului publicat de șeful statului, magistrații vor fi invitați să răspundă la o singură întrebare: dacă CSM acționează în interes public sau dacă servește interesele unui grup din interiorul sistemului judiciar.
Președintele precizează că rezultatul consultării va influența direct parcursul discuțiilor legislative. În situația în care majoritatea magistraților vor considera că CSM acționează în interes public, dialogul legislativ va continua. În schimb, dacă opinia dominantă va fi că instituția nu mai reprezintă interesul public, Nicușor Dan afirmă că va solicita plecarea de urgență a actualului Consiliu Superior al Magistraturii.
Șeful statului își motivează decizia prin numărul mare de mesaje primite din partea magistraților – peste 2.000 de pagini de sesizări –, în care sunt semnalate probleme considerate grave privind funcționarea sistemului de justiție. Concluzia oferită de președinte este că o parte dintre aceste sesizări indică existența unor practici care ar favoriza interese de grup, inclusiv în ceea ce privește activitatea CSM, conducerea instanțelor și modul de exercitare a independenței profesionale.
În perioada următoare, Nicușor Dan anunță că atenția se va concentra pe modificări legislative punctuale, precum procedurile de promovare, introducerea unor criterii obiective mai clare, reglementarea delegărilor și detașărilor, astfel încât spațiul de decizie discreționară să fie redus semnificativ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Situația proiectelor depuse la Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR), în actualul exercițiu financiar 2021–2027, arată cât de activă a fost fiecare administrație locală din județul Călărași în atragerea fondurilor europene.
Pe scurt, unele primării au depus multe proiecte și au atras sume importante, în timp ce altele nu apar deloc, cel puțin până în acest moment, în evidențele ADR.
Câte proiecte și câți bani sunt, în total
La nivelul județului Călărași au fost înregistrate 110 proiecte, cu o valoare totală de 1,769 miliarde de lei (aproximativ 350 de milioane de euro).
Din această sumă, 1,539 miliarde de lei reprezintă fonduri nerambursabile, adică bani europeni care nu trebuie returnați.
Consiliul Județean, cele mai mari finanțări
Consiliul Județean Călărași a depus 5 proiecte, dar cu valori foarte mari. În total, acestea ajung la 691,9 milioane de lei, din care 615,3 milioane de lei sunt bani nerambursabili.
Practic, vorbim despre cele mai costisitoare proiecte din județ, cu impact la nivel regional sau județean.
Primăriile cele mai active
Dacă ne uităm strict la numărul de proiecte depuse, pe primele locuri sunt municipiile:
-
Oltenița – 16 proiecte
-
Călărași – 12 proiecte
Urmează alte localități, cu activitate constantă:
-
Ulmeni – 5 proiecte
-
Lehliu-Gară, Unirea, Spanțov, Chiselet și Alexandru Odobescu – câte 4 proiecte fiecare
Cine a atras cei mai mulți bani
Clasamentul se schimbă atunci când criteriul este valoarea fondurilor nerambursabile:
-
Municipiul Călărași – aproximativ 220 milioane de lei
-
Municipiul Oltenița – aproximativ 150 milioane de lei
Sume importante au ajuns și în localități mai mici:
-
Nana – 52,3 milioane de lei
-
Lehliu-Gară – 43,2 milioane de lei
-
Căscioarele – 42,0 milioane de lei
Localități fără proiecte depuse (până acum)
Potrivit documentelor analizate, următoarele localități nu apar cu proiecte depuse în această etapă a perioadei 2021–2027:
Belciugatele, Dragoș Vodă, Fundeni, Grădiștea, Gurbănești, Ileana, Luica, Lupșanu, Modelu, Mânăstirea, Perișoru, Sărulești, Valea Argovei și Șoldanu.
Această absență nu înseamnă automat lipsă totală de interes, ci doar faptul că, până la acest moment, aceste UAT-uri nu figurează în centralizarea ADR. Unele pot avea proiecte în pregătire sau pot aplica în etape viitoare ale exercițiului financiar.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Evacuare în 3 luni: Pensionarii magistrați, militari și polițiști, ar putea fi dați afară din locuințele de serviciu!
Foștii judecători, procurori, militari, polițiști, polițiști de penitenciare și angajați ai serviciilor de informații nu vor mai avea dreptul să locuiască în locuințe de serviciu după pensionare sau eliberare din funcție. Aceasta este principala prevedere a unui proiect de lege elaborat de Ministerul Justiției și lansat recent în dezbatere publică.
Dacă va intra în vigoare, noua lege va elimina definitiv toate excepțiile existente, care permiteau în prezent păstrarea acestor imobile în anumite condiții – cum ar fi venituri reduse sau contracte încheiate înainte de date-limită specifice.
Pierderea automată a dreptului de folosință Proiectul stabilește clar că dreptul de a locui în locuința de serviciu încetează automat la data ieșirii din activitate, indiferent de motiv (pensionare sau eliberare din funcție) și de momentul semnării contractului de închiriere.
Contractele se extind și asupra familiei Măsura afectează nu doar titularul, ci și soțul/soția sau urmașii care locuiesc în imobil. Chiar dacă aceștia ocupă locuința la momentul adoptării legii, vor trebui să o elibereze în maximum 3 luni de la intrarea în vigoare a noilor reguli.
Eliminarea excepțiilor actuale Legea modifică mai multe acte normative din domeniile justiției, apărării, ordinii publice, securității naționale și administrației penitenciarelor. Actualele prevederi care permiteau pensionarilor sau urmașilor să rămână în locuințe sunt eliminate complet.
Câte locuințe sunt ocupate de persoane inactive? Potrivit expunerii de motive, aproximativ 200 de locuințe de serviciu sunt folosite în prezent de pensionari sau urmași:
- Ministerul Justiției și instanțe: 211 locuințe totale, 53 ocupate de pensionari.
- Ministerul Public: 23 locuințe, 7 ocupate de procurori pensionari.
- Administrația Națională a Penitenciarelor: 178 locuințe, 88 ocupate de pensionari sau urmași.
- Ministerul Apărării Naționale: 662 locuințe, 45 ocupate de pensionari sau urmași.
- Ministerul Afacerilor Interne: 380 locuințe, 6 ocupate de pensionari.
- SRI: 33 locuințe (date incomplete privind ocuparea).
- STS: 8 locuințe, 3 ocupate de cadre în rezervă.
În multe cazuri, chiria plătită este semnificativ mai mică decât cea de pe piața liberă.
Motivul schimbării
Ministerul Justiției argumentează că locuințele de serviciu sunt menite să fie un sprijin temporar pentru personalul activ care nu deține o proprietate în localitatea de serviciu. Legislația actuală, considerată neclară, a transformat acest beneficiu temporar într-unul permanent, generând inechități. Scopul noii reglementări este redistribuirea fondului locativ către angajații în funcție și prevenirea utilizării îndelungate după pensionare.
Proiectul urmează să fie avizat la nivel guvernamental, adoptat de Executiv și apoi votat în Parlament. Adoptarea ar putea avea loc rapid, în contextul discuțiilor despre reforma pensiilor speciale și a sistemului judiciar.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Nicușor Dan anunță un referendum în rândul magistraților privind rolul CSM
Program special de sărbători la Biblioteca Județeană Călărași
Acțiune umanitară la Borcea: Crucea Roșie Călărași, sprijinită de Primăria Borcea, în sprijinul persoanelor vulnerabile
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
