La zi
Semnificația istorică a zilei de 29 aprilie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1091 – Bătălia de la Levounion (Imperiul Bizantin) În această zi, împăratul bizantin Alexios I Comnenul obține o victorie decisivă împotriva pecenegilor în Bătălia de la Levounion, pe teritoriul actual al Bulgariei. Această bătălie a consolidat poziția Bizanțului în fața invaziilor nomade, marcând un moment de stabilitate pentru imperiu într-o perioadă de declin. Evenimentul subliniază importanța strategiilor militare în supraviețuirea statelor medievale.
1386 – În Bătălia de la râul Vihra, armata cnezatului de Smolensk este înfrântă de trupele Marelui Ducat al Lituaniei. Smolenskul devine vasal al Lituaniei.
1429 – Ioana d’Arc ajunge la Orléans (Franța) Ioana d’Arc, figura emblematică a Războiului de 100 de Ani, sosește pe 29 aprilie 1429 pentru a ridica asediul orașului Orléans, aflat sub control englez. Curajul și determinarea ei au inspirat trupele franceze, contribuind la un punct de cotitură în conflict și la renașterea speranței pentru coroana franceză. Acest moment rămâne un simbol al rezistenței și al credinței în fața adversității.
1459 – Încep represaliile domnitorului Vlad Țepeș împotriva negustorilor sași din Muntenia, care nu respectau poruncile sale.
1483 – Cucerirea insulei Gran Canaria (Spania) Regatul Castiliei finalizează cucerirea insulei Gran Canaria, un pas crucial în expansiunea maritimă spaniolă. Această victorie a deschis calea pentru explorările ulterioare în Lumea Nouă, Gran Canaria devenind un punct strategic pentru expedițiile lui Cristofor Columb. Evenimentul reflectă ambițiile imperiale ale Europei renascentiste.
1624 – Cardinalul Richelieu devine ministru al regelui Ludovic al XIII-lea al Franței.
1661 – Taiwanul a fost ocupat de China in timpul dinastiei Ming.
1672 – Războiul franco-olandez – Ludovic al XIV-lea al Franței invadează Țările de Jos.
1770 – James Cook descoperă Botany Bay (Australia) Căpitanul britanic James Cook ajunge în Botany Bay, pe coasta de est a Australiei, denumind locul după bogăția sa botanică. Această descoperire a marcat începutul colonizării britanice în Australia, cu implicații profunde pentru populațiile indigene și pentru extinderea Imperiului Britanic.
1835 – În timpul muncilor agricole, pe un teren aflat la 1 km nord de Schifferstadt, în sud-vestul Germaniei, se descoperă un obiect conic, așa-numita „pălărie de aur” din Schifferstadt” (primul dintre cele patru asemenea obiecte care vor ieși la lumină în timp: conul de aur din Avanton, vestul Franței, conul de aur din Ezelsdorf-Buch, lângă Nurnberg, pălăria de aur din Berlin).
1877 – România declară război Imperiului Otoman, Adunarea Deputaților din România adoptă o moțiune prin care se declară starea de război cu Imperiul Otoman, un pas decisiv în Războiul de Independență (1877-1878). Primul foc de tun tras de Armata Română a simbolizat dorința de emancipare națională. În urma victoriei, România și-a câștigat independența, alături de Serbia și Muntenegru, marcând un moment fundamental în formarea statului modern român.
1854 – S-a născut savantul și matematicianul francez Henri Jules Poincaré. A fost primul care a studiat principiul relativității. În matematică și fizică este folosit Grupul Poincare după savantul francez.
1868 – Înființarea Filarmonicii Române, care astăzi poartă numele compozitorului George Enescu. Această instituție a devenit un pilon al culturii muzicale românești, promovând excelența artistică și contribuind la afirmarea identității culturale naționale într-o perioadă de transformări politice și sociale.
1882 – Inventatorul german Ernst Werner von Siemens pune în funcțiune la Berlin mașina Elektromote, primul troleibuz.
1945 – Eliberarea lagărului de concentrare Dachau (Germania), trupele americane eliberează lagărul de concentrare Dachau, unul dintre primele centre de detenție naziste. Descoperirea ororilor Holocaustului în acest lagăr a avut un impact global.
1946 – Începerea procesului liderilor japonezi pentru crime de război (Tokyo), Tribunalul Militar Internațional pentru Extremul Orient, cunoscut ca Procesul de la Tokyo, începe judecarea a 28 de lideri japonezi, inclusiv fostul prim-ministru Hideki Tojo, pentru crime de război comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Procesul a stabilit precedente importante în dreptul internațional, subliniind responsabilitatea liderilor politici și militari pentru agresiuni și atrocități.
1902 – Regele Carol I al României a instituit calitatea de «veteran de război», care avea in vedere atunci pe cei care luptaseră în Războiul de Independență din 1877 – 1878.
1970 – Invazia Cambodgiei de către SUA și Vietnamul de Sud, forțele militare ale Statelor Unite și ale Vietnamului de Sud lansează o invazie controversată în Cambodgia, în contextul Războiului din Vietnam. Scopul era distrugerea bazelor comuniste Viet Cong, dar operațiunea a amplificat tensiunile regionale și a alimentat protestele anti-război în SUA, marcând un moment de diviziune în politica americană.
1918 – La Iași, România, s-a stins din viață Barbu Ștefănescu Delavrancea, scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei Române şi primar de București.
1928 – La Chișinău, România, este inaugurat monumentul lui Ștefan cel Mare al sculptorului român Alexandru Plămădeală.
1945 – Al Doilea Război Mondial – Dictatorul german Adolf Hitler se căsătorește cu Eva Braun în buncărul sau din Berlin și îl desemnează amiralul Karl Dönitz ca succesor al său. Atât Hitler cat și Eva Braun se vor sinucide în ziua următoare.
1975 – Căderea Saigonului (Vietnam), în contextul Războiului din Vietnam, forțele nord-vietnameze capturează Saigonul, capitala Vietnamului de Sud, marcând sfârșitul conflictului. Evacuarea dramatică a personalului american și a aliaților sud-vietnamezi, cunoscută ca Operațiunea Frequent Wind, a simbolizat înfrângerea SUA în acest război. Căderea Saigonului a dus la reunificarea Vietnamului sub regim comunist.
1946 – Tribunalul Militar Internațional pentru Extremul Orient ii condamnă pe fostul prim-ministru al Japoniei Hideki Tojo și alți 28 foști lideri japonezi, pentru crime de război.
1975 – A decedat Radu Gyr (Radu Demetrescu), poet, dramaturg și eseist român, luptător anticomunist patriot roman.
1980 – A decedat Alfred Hitchcock, regizor și producător britanic.
1986 – Inaugurarea Bibliotecii Publice din Los Angeles după incendiu (SUA)
este redeschisă după un incendiu devastator care a distrus peste 400.000 de cărți. Reconstrucția a simbolizat reziliența culturală și importanța accesului la cunoaștere, biblioteca devenind un centru vibrant al comunității.
1990 – Prima emisiune a postului Radio Contact România, unul dintre primele posturi de radio private din România post-comunistă, își începe emisia. Acest eveniment a simbolizat liberalizarea presei și diversificarea peisajului mediatic, contribuind la democratizarea spațiului public românesc.
1991 – Ciclul tropical devastator în Bangladesh, un ciclon tropical lovește regiunea Chittagong din Bangladesh, provocând una dintre cele mai grave catastrofe naturale ale secolului XX. Cu vânturi de peste 240 km/h și valuri de până la 6 metri, ciclonul a ucis peste 138.000 de oameni și a lăsat milioane de persoane fără adăpost.
1992 – Revoltele din Los Angeles (SUA). Izbucnesc revoltele din Los Angeles, declanșate de achitarea a patru polițiști implicați în bătaia brutală a lui Rodney King, un afro-american. Timp de șase zile, orașul a fost scena unor violențe, jafuri și incendieri, soldate cu 63 de morți și peste 2.000 de răniți. Revoltele au scos în evidență tensiunile rasiale și inegalitățile sociale din SUA.
1997 – Intrarea în vigoare a Convenției privind armele chimice, Convenția privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și utilizării armelor chimice intră în vigoare, sub egida Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW). Această zi este comemorată anual ca Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Războiului Chimic.
2004 – România devine membru NATO, România participă pentru prima dată ca membru cu drepturi depline la summitul Alianței Nord-Atlantice, după aderarea oficială din 2 aprilie. Acest moment a marcat integrarea deplină a României în structurile euro-atlantice, consolidând securitatea națională.
2005 – Prima observare a Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Războiului Chimic, OPCW marchează pentru prima dată Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Războiului Chimic, onorând victimele și reafirmând angajamentul pentru eliminarea acestor arme.
2011 – Prințul William și Catherine Middleton (Marea Britanie) se căsătoresc la Westminster Abbey, un eveniment urmărit de peste 2 miliarde de oameni.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Masa de Crăciun, prea grea pentru unii călărășeni: peste 500 de intervenții ale Ambulanței în doar cinci zile
Sărbătorile de iarnă au adus bucurie în casele călărășenilor, dar pentru o parte dintre ei, excesele alimentare și consumul exagerat de alcool s-au încheiat pe patul de spital. Potrivit datelor obținute de Calarasipress.ro, în perioada 25–29 decembrie, Serviciul de Ambulanță Județean Călărași a înregistrat 511 solicitări, un număr în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cele mai multe intervenții au fost legate de probleme digestive apărute după mesele copioase. 157 de persoane au avut colici abdominale, iar alte 83 de cazuri au fost asociate consumului excesiv de alcool, potrivit datelor centralizate de SAJ Călărași.
Comparativ cu sărbătorile din 2024, numărul total al solicitărilor a crescut cu aproximativ 5%, semn că mesele îmbelșugate și paharele în plus rămân, pentru unii, o practică a sărbătorilor.
Medicii și echipajele de ambulanță atrag atenția că astfel de situații pot fi evitate prin moderație la masă și un consum responsabil de alcool. Sărbătorile ar trebui să rămână un prilej de bucurie, nu un motiv de urgență medicală.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Județul Călărași continuă să se confrunte cu un declin demografic accentuat. Datele oficiale publicate de Direcția Regională de Statistică arată că, în luna octombrie 2025, balanța naturală a populației a rămas profund negativă, în contextul în care numărul deceselor îl depășește semnificativ pe cel al nașterilor.
Natalitate în scădere, mortalitate ridicată
În luna octombrie 2025 s-au născut 191 copii, cu 45 mai puțini decât în luna precedentă. În același interval, s-au înregistrat 321 de decese, cu 21 mai multe față de luna anterioară.
Diferența dintre cele două valori se reflectă direct în sporul natural al populației, care a ajuns la minus 130 de persoane, un indicator clar al declinului demografic. O veste ușor pozitivă vine din zona mortalității infantile: nu a fost înregistrat niciun deces sub un an, nivel similar cu cel din octombrie 2024.
Căsătorii și divorțuri: mai puține evenimente oficiale
Pe zona de stare civilă, luna octombrie 2025 a adus 128 de căsătorii, cu 56 mai puține decât în luna precedentă și cu 20 mai puține comparativ cu aceeași lună a anului trecut.
Și numărul divorțurilor a fost mai redus: 24 de divorțuri, în scădere atât față de luna anterioară (minus 5), cât și față de octombrie 2024 (minus 3).
Tendință îngrijorătoare
Analiza evoluției pe ultimele 12 luni confirmă o realitate greu de ignorat: județul Călărași pierde constant populație. Natalitatea rămâne la un nivel scăzut, în timp ce mortalitatea se menține ridicată, iar sporul natural negativ devine o constantă, nu o excepție.
Dincolo de cifrele reci, datele demografice din luna octombrie 2025 indică o direcție clară: județul Călărași intră într-o zonă de risc demografic, cu efecte care se vor resimți tot mai puternic în următorii ani.
1. Mai puțini copii înseamnă școli mai goale
Scăderea constantă a numărului de nașteri va duce, inevitabil, la reducerea numărului de elevi. În mediul rural, dar nu numai, acest lucru se traduce prin clase comasate, școli închise și pierderea locurilor de muncă din sistemul educațional. Fenomenul este deja vizibil în mai multe localități din județ.
2. Populație tot mai îmbătrânită
Când decesele depășesc constant nașterile, structura populației se schimbă rapid. Călărașiul riscă să devină un județ cu tot mai mulți vârstnici și tot mai puțini tineri activi, ceea ce pune presiune pe sistemul de sănătate și pe serviciile sociale.
3. Forță de muncă mai puțină, economie mai fragilă
Un număr mai mic de tineri înseamnă mai puțini angajați disponibili pentru firmele locale. Investitorii evită zonele în care nu există resursă umană, iar acest lucru poate frâna dezvoltarea economică și poate accentua migrația către alte județe sau în străinătate.
4. Bugete locale sub presiune
Mai puțini locuitori activi înseamnă mai puține taxe și impozite colectate, în timp ce cheltuielile cu sănătatea și asistența socială cresc. Pentru administrațiile locale, acest dezechilibru se poate traduce în investiții mai puține și servicii publice tot mai greu de susținut.
5. Un cerc vicios greu de oprit
Fără politici locale și naționale coerente – sprijin real pentru familii, locuri de muncă stabile, servicii medicale accesibile și infrastructură modernă – declinul demografic riscă să devină ireversibil. Tinerii pleacă, natalitatea scade, iar județul intră într-un cerc vicios din care iese tot mai greu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Taxa de 25 lei pe coletele Shein, Temu și AliExpress: cine plătește cu adevărat de la 1 ianuarie 2026?
De la 1 ianuarie 2026, România introduce o taxă logistică fixă de 25 de lei pentru fiecare colet cu valoare comercială sub 150 de euro provenit din afara Uniunii Europene (în special din China sau Turcia). Măsura vizează în mod direct comenzile de pe platforme populare precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol și a generat valuri de confuzie și dezbateri pe rețelele sociale – mulți români cred că vor plăti ei suplimentar la livrare.
Cine suportă oficial taxa?
Conform legii (parte din pachetul 2 de măsuri fiscale), obligația de plată revine expeditorului – adică furnizorului de bunuri, persoanei care expediază coletul sau platformei digitale care facilitează vânzarea (cum ar fi Shein, Temu etc.). Nu cumpărătorul final!
Poșta Română și companiile de curierat sunt responsabile doar de colectarea, declararea și virarea taxei către ANAF lunar. În practică, furnizorii de servicii poștale colectează taxa de la expeditor/platformă și o predau statului.
Ce se va întâmpla în realitate cu prețurile?
Deși taxa este impusă formal expeditorului, este foarte probabil ca platformele să transferă (parțial sau total) acest cost către consumatori prin:
- creșterea prețurilor produselor
- adăugarea unei taxe suplimentare la checkout
- modificarea politicilor de livrare
Astfel, comenzile mici și ieftine (haine, gadgeturi etc.) vor deveni ceva mai scumpe pentru români. Platformele ar putea absorbi o parte din costuri pentru a rămâne competitive, dar diferența de preț față de cumpărăturile din UE se va reduce.
De ce apare această taxă acum?
Volumul uriaș de colete low-value (aprox. 78 milioane estimate în 2025 în România) provenite mai ales din China a creat presiune pe sistemele vamale și logistice. Măsura este temporară, până la modernizarea Uniunii Vamale la nivel european (unde se va aplica o taxă mai mică de ~3 euro/colet din iulie 2026).
Scopul declarat: combaterea concurenței neloiale, subevaluarea comenzilor, frauda, siguranța produselor și impactul de mediu al transporturilor aeriene masive.
Cine beneficiază?
- Comercianții și producătorii din UE – produsele livrate din depozite europene nu vor fi afectate de taxa de 25 lei, devenind mai atractive ca preț.
- Companiile de logistică din UE – dacă platformele ca Shein sau Temu mută stocuri în Europa, cererea de depozite și distribuție locală va crește.
Pe scurt: deși legea spune clar că nu tu, cumpărătorul, plătești direct taxa, realitatea comerțului online înseamnă că prețurile finale vor crește probabil pentru comenzile extracomunitare mici. Recomandarea: verifică opțiunile de livrare din UE sau comandă mai multe produse odată pentru a dilua impactul taxei per colet!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Masa de Crăciun, prea grea pentru unii călărășeni: peste 500 de intervenții ale Ambulanței în doar cinci zile
Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” Călărași încheie anul cu un mesaj pentru comunitate: „Deschidem un nou capitol, plin de promisiuni”
Tot mai puțini copii se nasc în județul Călărași. Unde duc aceste statistici
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
