Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 28 septembrie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1066 – Cucerirea normandă a Angliei – Armata lui William Bastardul, care va deveni William Cuceritorul, invadează Anglia, debarcând cu o flotă de 600 de vase pe insula Britania, în zona orașului Pevensey.
1538 – Bătălia navală de la Prévéza – În nord-vestul Greciei, flota otomană comandată de Khaire ad Din învinge flota hispano-venețiană a Ligii Sfinte, comandata de amiralul genovez Andrea Doria.
1542 – Navigatorul portughez Juan Rodriguez Cabrillo atinge țărmul Californiei, in dreptul localității San Diego, in Statele Unite de astăzi.
1737 – Ioan Inochentie Micu – Klein a prezentat Dietei ungare un memoriu, în numele “națiunii române” din Transilvania, față de refuzul episcopului de a înlocui termenul “națiune” cu acela de “români” sau de “plebea românească”. Dieta ungară nu a permis citirea documentului.
1848 – A treia Adunare națională de la Blaj a adresat Parlamentului de la Viena “Memoriul poporului român din Transilvania”, prin care se susținea principiul egalității naționale cu toate popoarele din imperiu.
1852 – S-a născut Henri Moissan, chimist francez, laureat Nobel (d. 1907)
1858 – Astronomul american William Cranch Bond reușește să facă a doua imagine fotografică a cometei Donati. Cu o seară înainte, fotograful britanic William Usherwood făcuse prima fotografie a acestei comete.
1861 – S-a născut Aristide Caradja, entomolog și jurist român (d. 1955)
1864 – Se înființează, la Londra, sub conducerea lui Karl Marx şi Friedrich Engels, „Asociația Internațională a Muncitorilor” (cunoscută sub numele de Internaționala I).
1865 – S-a născut Amélie de Orléans, soția regelui Carlos I al Portugaliei (d. 1951)
1867 – Toronto devine capitala Ontario.
1868 – S-a deschis, la Sibiu, primul Congres național-bisericesc al românilor ortodocși din Transilvania şi Ungaria; a fost adoptat “Statutul organic”, care consfințea principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei ortodoxe române din Transilvania și Ungaria.
1876 – A decedat Costache Negri, publicist si diplomat roman, participant la Revoluția de la 1848; (n.martie 1812).
1884 – S-a inaugurat tronsonul de cale ferată Adjud-Târgu Ocna.
1885 – Ca un pas suplimentar către abolirea sclaviei, Brazilia adoptă Lei dos Sexagenários (Legea celor șaizeci de ani), potrivit căreia toți sclavii cu vârsta peste 60 de ani sunt eliberați.
1891 – A încetat din viață poetul si prozatorul american, Herman Melville: “Moby Dick” (n. 1 august 1819); (“Moby Dick sau balena albă”, “Timoleon”).
1895 – A încetat din viață chimistul și biologul Louis Pasteur; a descoperit natura infecțioasă a unor boli ale omului și animalelor (antraxul, pesta aviară) ; (n. 27 decembrie 1822).
1914 – (10 octombrie 1914, stil nou) A urcat pe tronul României regele Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (10 octombrie după calendarul vechi), născut Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen (n.1865 – d. 1927). Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul și succesorul regelui Carol I, a jurat credință României, promițând că va fi “un bun român”
1916 – Prima Bătălie de la Oituz (28 septembrie/12 octombrie – 14/27 octombrie 1916) – s-a soldat cu victoria armatei române.
1918 – Ferdinand I, regele României (1914-1927), a dat o proclamație către ostași în care îi îndemna să ia din nou armele pentru a înfăptui „visul nostru de atâtea veacuri: unirea tuturor românilor, pentru care în anii 1916-1917 ați luptat cu atâta vitejie”.
1920 – Se semnează, la Paris, Tratatul dintre Marea Britanie, Franța, Italia, Japonia si România, prin care se recunoaște suveranitatea României asupra provinciei cuprinse între Prut si Nistru, Basarabia, respectiv unirea Basarabiei cu România.
1924 – A fost finalizat primul înconjur al lumii cu avionul. Primul ocol al Pământului cu avionul a durat 175 de zile, acoperind 44 360 km (27 553 de mile), cu opriri in 61 de orașe, timpul total de zbor fiind de 371 de ore, 11 minute.
1928 – Biologul și farmacologul scoțian Alexander Fleming a observat în laboratorul său pentru prima oară un mucegai care omora bacterii, descoperind ceea ce astăzi poartă numele de penicilină.
1939 – Reich-ului german și Uniunea Sovietică semnează un Tratat de prietenie, privind acordul de frontieră germano-sovietic de neagresiune.
1939 – Al Doilea Război Mondial – Capitala poloneză Varșovia se predă după un asediu de trei săptămâni de către Wehrmachtul german. Germanii vor ocupa Varșovia până în 1945.
1953 – A decedat Edwin Powell Hubble, om de știință american, fondatorul astronomiei extragalactice; (n.20.11.1889).
1961 – În urma loviturii militare de la Damasc, Siria părăsește Republica Arabă Unită – uniunea dintre Egipt și Siria.
1966 – A murit poetul francez André Breton; (n. 1896).
1968 – S-a născut Naomi Watts, actriță britanico-australiană. Naomi Watts (născută la 28 septembrie 1968) este o actriță britanică nominalizată la premiile Oscar.
1989 – Dictatorul filipinez Ferdinand Marcos a murit în exil, după trei ani de la alungarea sa din țară, in urma unei revolte populare.
1991 – Sunt aduse de la Mărășești si înhumate în Parcul Libertății din capitala, osemintele Eroului Necunoscut.
1994 – Feribotul Estonia s-a scufundat în Marea Baltică, înregistrându-se 912 victime.
1996 – Fostul președinte prosovietic al Afganistanului, Mohammad Najibullah este torturat si asasinat de talibani.
2000 – A decedat Pierre Elliott Trudeau, om politic canadian, fost prim-ministru al Canadei; (n.18.10.1919).
2000 – În Danemarca, 53,2% din populația votantă a refuzat aderarea la zona euro.
2008 – Compania americană SpaceX a lansat pe orbită prima navă spatială privată, Falcon 1.
2018 – – Un cutremur cu magnitudinea 7,4 s-a produs pe insula Sulawesi din centrul Indoneziei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
De-a lungul istoriei, oamenii, în special femeile, au apelat la ritualuri de înfrumusețare care, deși considerate sofisticate în epocile lor, par astăzi bizare sau chiar periculoase. Aceste practici reflectă nu doar standardele estetice ale vremii, ci și cunoștințele limitate despre sănătate și chimie. În contrast, metodele moderne de înfrumusețare, deși mai bine fundamentate științific, ridică și ele întrebări legate de siguranță și etică.
Băi regale și ingrediente exotice
În Antichitate și Evul Mediu, băile cu ingrediente neobișnuite erau asociate cu frumusețea și statutul social. Cleopatra, regina Egiptului (69-30 î.Hr.), este renumită pentru băile sale în lapte de măgar, considerat un secret al pielii sale catifelate. Laptele de măgar conține acid lactic, care exfoliază ușor pielea, dar și proteine care hidratează, ceea ce explică parțial popularitatea sa. Regina Maria a Scoției (1542-1587) prefera vinul pentru băile sale, crezând că proprietățile sale antioxidante (descoperite abia în epoca modernă) îi mențin tinerețea. George Sand, scriitoarea franceză din secolul al XIX-lea, combina miere cu laptele de vacă, un amestec hidratant și hrănitor, folosit și astăzi în cosmetice. În secolul al XII-lea, Isabeau de Bavaria, regina Franței, folosea lapte de măgar, iar ulterior își freca pielea cu un amestec de glande de crocodil și creier de vier, considerând că aceste ingrediente exotice au proprietăți revitalizante. Deși astăzi aceste practici par ciudate, ele reflectau credințele epocii în puterea ingredientelor rare.
Machiajul toxic al trecutului
Machiajul din epocile trecute era adesea periculos. Ceruza, o pudră albă folosită pentru albirea tenului, conținea plumb, un metal toxic care provoca afecțiuni grave, precum insuficiență renală, anemie sau chiar deces. Folosită din Antichitate până în secolul al XIX-lea, ceruza era populară în Europa, în special în perioada elisabetană, când tenul palid era un simbol al statutului social. Rujurile, care conțineau mercur, erau la fel de periculoase, ducând la otrăviri cronice, malformații congenitale la copii sau pierderi de sarcină. Aceste practici evidențiază riscurile la care se supuneau femeile pentru a respecta idealurile de frumusețe ale vremii.
Practici moderne: Toxina botulinică și controversele sale
Astăzi, industria frumuseții folosește metode care, deși mai bine studiate, nu sunt lipsite de riscuri. Injecțiile cu toxină botulinică (Botox) sunt extrem de populare pentru reducerea ridurilor, dar implică injectarea unei neurotoxine care paralizează temporar mușchii faciali. Deși aprobată medical, utilizarea sa pe scară largă ridică întrebări despre efectele pe termen lung și despre presiunea socială de a arăta mereu tânăr. Alte tratamente moderne, precum fillerele sau peelingurile chimice, pot avea efecte secundare dacă nu sunt administrate corect, amintind de riscurile asumate în trecut.
Ritualurile de înfrumusețare, fie ele din Antichitate sau din prezent, reflectă dorința umană de a atinge idealuri estetice, uneori cu prețul sănătății. De la băile în lapte de măgar și machiajul toxic din trecut la injecțiile cu Botox de astăzi, istoria frumuseții arată cât de mult s-au schimbat metodele, dar și cât de constante sunt presiunile societății asupra aspectului fizic.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1130: Roger al II-lea este proclamat rege al Siciliei de către antipapa Anacletus al II-lea.
1529: Începe Asediul Vienei când Soliman I atacă orașul.
1590: Papa Urban VII moare la 13 zile după ce a fost ales ca papă – cel prmai scurt pontificat din istorie
1821: Mexico își câștigă independența față de Spania.
1822: Savantul francez Jean-François Champollion anunță că a descifrat, cu ajutorul inscripției de pe „piatra de la Rosetta”, hieroglifele Egiptului antic.
1825: În Anglia se inaugurează prima linie de cale ferată din lume, linie ce făcea legătura între orașele Stockton și Darlington.
1874: Berna. România semnează, ca membru fondator, Tratatul privind înființarea Uniunii Poștale Generale (din 1878, Uniunea Poștală Universală), prin care țările semnatare formau un singur teritoriu poștal pentru schimbul al corespondențelor și obiectelor între birourile lor de poștă. Tratatul a intrat în vigoare la 1.07.1875.
1896: Împăratul Franz Joseph al Austriei, împreună cu regii Carol I al României și Alexandru I al Serbiei, inaugurează la Orșova (pe atunci în Austro-Ungaria) canalul navigabil de la Porțile de Fier.
1905: Albert Einstein publică studiul „Depinde inerția unui corp de conținutul lui de energie? În revista științifică Annalen der Physik. Această lucrare cuprinde conceptul care mai târziu va fi simbolizat de celebra relație E = mc2.
1910: A avut loc primul raid aerian din România; aviatorul Aurel Vlaicu a parcurs traseul Slatina-Piatra Olt, în cadrul unor manevre militare de toamnă.
1914: Moare regele Carol I al României după o domnie de 48 de ani și este succedat de Ferdinand I al României (dată stil vechi 27 septembrie/10 octombrie).
1922: Regele Greciei, Constantin I este forțat să abdice în favoarea fiului său George al II-lea.
1926: A avut loc, la Paris, primul Congres internațional al cinematografului, sub egida Societății Națiunilor.
1939: Al Doilea Război Mondial: Varșovia capitulează în fața trupelor germane care au asediat orașul timp de zece zile.
1940: Al Doilea Război Mondial: Este încheiat, la Berlin, „Pactul Tripartit” între Germania, Italia și Japonia, prin care cele trei țări își promit ajutor multilateral pentru instaurarea unei „noi ordini” mondiale.
1959: Taifunul Vera a lovit insula niponă Honshu, ducând la uciderea a peste 5.000 de oameni.
1962: S-a înființat Universitatea din Timișoara (în prezent, Universitatea de Vest).
1991: Au început, la București, lucrările Congresului Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, primul congres de după război al acestei formațiuni politice. A fost ales președinte al partidului Corneliu Coposu (27-29).
1996: Conflictul din Afganistan. Talibanii cuceresc Kabulul, îl executa pe președintele Najibullah și instaurează un „sistem islamic complet”; închid școlile pentru fete, interzic femeilor să lucreze și stabilesc pedepse islamice.
1999: România a depus la Bruxelles “Programul național anual de pregătire a aderării la NATO”.
2001: Guvernul României a adoptat Planul Național de Aderare la NATO, având ca scop admiterea României la summit-ul de la Praga din 2002; în urma acestui summit, România a fost invitată să adere la Alianța Nord Atlantică; în 2004, România a devenit membră a NATO.
2002: Timorul de Est, stat în sud-estul Asiei ce și-a declarat independența la 20 mai 2001, a devenit cel de-al 191-lea membru al ONU.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
„Ați văzut ce nu trebuia”: Piloți militari români, intimidați după o întâlnire cu un obiect zburător deasupra Buzăului -1992
Era primăvara anului 1992, iar aerodromul militar de la Boboc, județul Buzău, vibra în ritmul obișnuit al exercițiilor nocturne. Trei elicoptere Alouette IAR-316, pilotate de echipaje experimentate, au decolat succesiv pentru un zbor de rutină spre Urziceni. Nimic nu prevestea ruptura care avea să se producă în ordinea firească a lucrurilor.
Comandorul Marcel Smoleanu, aflat la manșa primului aparat, își amintește cu o precizie aproape cinematografică momentul în care realitatea s-a fisurat. „Zburam la o altitudine joasă, cu o liniște aproape hipnotică în cască. Din stânga, ca dintr-un gol de timp, a apărut o sferă incandescentă, roșiatică, de dimensiuni greu de estimat. Era ca o prezență vie, dar fără zgomot, fără vibrație. Doar lumină și o viteză care sfida orice logică aeronautică.”
Obiectul nu doar că a intersectat traiectoria elicopterului, dar părea să se joace cu distanțele, apropiindu-se și dispărând într-o fracțiune de secundă. Ceilalți doi piloți au confirmat vizual apariția, iar radiolocatorul de la sol a înregistrat prezența unui obiect neidentificat, cu o traiectorie neconformă cu orice zbor cunoscut.
După aterizare, echipajele au raportat incidentul conform procedurilor. Însă ceea ce a urmat a fost o lecție despre tăcere impusă. „Am fost chemați separat. Tonul era rece, autoritar. Ni s-a spus că am văzut ce nu trebuia și că orice discuție pe această temă va fi considerată abatere disciplinară. Nu era o sugestie, era un avertisment”, povestește Smoleanu.
Înregistrările radar au fost preluate de o structură superioară, fără explicații. Niciun raport oficial nu a fost emis, iar incidentul a fost clasificat. Piloții au fost sfătuiți să nu discute nici măcar între ei despre cele întâmplate. „Era ca și cum realitatea fusese rescrisă. Ne-au cerut să uităm, dar cum să uiți ceva care ți-a schimbat percepția despre lume?”
Ani mai târziu, în contextul în care tot mai multe guverne recunosc existența unor fenomene aeriene neidentificate, mărturiile piloților de la Boboc capătă o nouă greutate. Nu doar ca dovezi ale unui posibil contact cu o tehnologie necunoscută, ci ca simbol al modului în care sistemele închise reacționează la necunoscut: cu tăcere, intimidare și negare.
„Nu știu ce a fost. Dar știu că nu era de aici. Și mai știu că ne-au făcut să ne simțim vinovați pentru că am văzut”, încheie Smoleanu, cu o voce care poartă în ea nu doar amintirea unei nopți stranii, ci și ecoul unei întrebări care nu și-a găsit răspuns.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ritualuri de înfrumusețare: de la băi exotice la toxine moderne
Două reţete miraculoase pentru detoxifierea corectă a organismului
Broad-billed Roller: Acrobatul colorat al savanelor africane
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
VIDEO. PMC / Noua creșă din Cartier Tineri, inaugurată la Călărași
