Puține păsări reușesc să oprească respirația unui observator așa cum o face tangara de munte cu aripi albastre (Anisognathus somptuosus). Când lumina soarelui lovește aripile întinse ale masculului, întregul peisaj montan pare să se estompeze: doar acel albastru metalic, aproape ireal, rămâne viu și strălucitor.

Trăiește la altitudini între 1500 și 3500 de metri, în pădurile noroase și în zonele de tranziție dintre pădurea tropicală și pădurea de ceață din Columbia, Ecuador și nordul Peru. Acolo, printre copaci acoperiți de mușchi și bromelii, masculul își etalează culorile cu o discreție aproape ironică: corpul predominant negru, capul și pieptul galben intens, iar aripile – acea explozie de albastru safir care îl face inconfundabil.

Femela este mai sobră, cu aceleași zone galbene, dar cu albastrul mult mai palid și mai puțin extins. Împreună formează perechi foarte unite, care adesea se aud înainte să fie văzute: un ciripit ascuțit, repetitiv, care răsună prin ceață ca un semnal discret.

Se hrănește în principal cu fructe mici și insecte, căutând prin coroanele înalte sau coborând uneori la nivelul ochilor omului, mai ales în zonele cu vegetație mai rară. Deși nu este extrem de timidă, prezența ei are ceva regal, distant – parcă știe cât de rară și de impresionantă este.

Advertisement

Tangara de munte cu aripi albastre nu este doar o altă pasăre colorată a tropicelor. Este una dintre acele creații ale naturii care te fac să înțelegi de ce oamenii au inventat cuvântul „minune”. Când o vezi prima dată, cu aripile desfăcute pe fondul verde închis al pădurii andine, simți că ai prins un fragment de cer căzut printre copaci.

O splendoare pură a munților, pe care o merită să o cauți cu răbdare și cu inima deschisă.

Panait Istrati s-a născut la 10 august 1884 în portul Brăila, ca fiu nelegitim al unei spălătorese, Joița Istrate, și al unui contrabandist grec, Gherasim Valsamis, pe care nu l-a cunoscut niciodată. Copilăria i-a fost marcată de sărăcie și lipsuri, crescând alături de mamă și rude, într-un mediu cosmopolit unde Dunărea părea să-i șoptească chemarea aventurii.

Cu doar patru clase primare, tânărul Panait a schimbat nenumărate meserii: ucenic la cârciumă, cofetar, vânzător ambulant, muncitor portuar, zugrav, servitor. La vârsta de doisprezece ani, a plecat de acasă, rătăcind prin port și trăind momente de libertate sălbatică. Viața lui a fost o continuă peregrinare: a hoinărit prin România, apoi prin Egipt, Siria, Liban, Grecia, Turcia, Franța și Elveția, trăind din expediente, suferind de foame și boală, dar savurând fiecare clipă de libertate.

În tinerețe, s-a implicat în mișcări socialiste, scriind articole pentru reviste muncitorești. În 1916 s-a căsătorit pentru scurt timp, dar astâmpărul nu l-a lăsat să stea locului. A învățat singur limba franceză și, în anii 1920, a început să scrie cu adevărat. Descoperit de scriitorul francez Romain Rolland, care i-a prefațat prima carte, Istrati a devenit celebru peste noapte. Operele sale, scrise mai ales în franceză, precum „Chira Chiralina”, „Codin”, „Moș Anghel”, „Ciulinii Bărăganului” sau ciclul „Viața lui Adrian Zograffi”, povestesc vieți de haiduci, aventurieri și oameni simpli, pline de pasiune, nedreptate și revoltă.

Entuziasmat de idealurile revoluționare, a vizitat Uniunea Sovietică în 1927-1929, alături de prietenul Nikos Kazantzakis. Inițial încântat, a descoperit însă realitățile dure ale regimului, deziluzionându-se profund. Cartea sa „Spovedania unui învins” a criticat aspru opresiunea, atrăgându-i ostilitatea foștilor camarazi de stânga.

Advertisement

Înapoi în România, bolnav de tuberculoză și atacat atât de extremiști de dreapta, cât și de cei de stânga, Istrati a trăit izolat ultimii ani. A murit la 16 aprilie 1935, într-un sanatoriu din București, lăsând în urmă o moștenire de scrieri vii, traduse în zeci de limbi, care îl consacră drept unul dintre cei mai autentici povestitori ai secolului al XX-lea – un vagabond al sufletului, mereu în căutarea adevărului și a libertății.

Pe 27 decembrie 1947, în urma abdicării forțate a regelui Mihai I (care avea să fie oficializată oficial abia pe 30 decembrie), Adunarea Constituantă proclamă Republica Populară Română, punând capăt monarhiei și deschizând calea instalării complete a regimului comunist. Acest eveniment a reprezentat una dintre cele mai importante cotituri din istoria modernă a României, marcând începutul a peste patru decenii de dictatură comunistă.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1391 – Prima menţiune documentară a „logofătului” (şeful cancelariei domneşti) în Ţara Românească.

1512 – Coroana spaniolă elaborează Legile de la Burgos, menite să regelementeze comportamentul coloniștilor față de băștinașii din Lumea Nouă.

Advertisement

1587 – Sigismund al III-lea de Vasa a fost încoronat rege al Poloniei. A domnit 45 de ani și a provocat o lungă serie de conflicte între Polonia , Suedia şi cnezatul Moscovei.

1784 – Răscoala ţăranilor iobagi din Transilvania, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan (1784) – Horea şi Cloşca, conducătorii răscoalei ţărăneşti din Transilvania, sunt prinşi în pădurea Scoruset din Munţii Gilăului, apoi duşi şi închişi la Alba Iulia, Transilvania.

1806 – Constantin Ipsilanti revine la Bucureşti. El organizează o oaste destinată să-i permită realizarea planului său de constituire a unui regat al Daciei format din Moldova, Ţara Românească şi Serbia.

1816 – A avut loc la Iași din inițiativa lui Gheorghe Asachi primul spectacol de teatru în limba română: “Mirtil și Hloe“, pastorala într-un act.

1822 – S-a născut Louis Pasteur, chimist și biolog, membru al Academiei Franceze;

Advertisement

1831 – Charles Darwin se îmbarcă și pornește în ce de-a doua sa călătorie istorică, în America de Sud, la bordul navei regale britanice HMS Beagle.

1892 – S-a pus piatra de temelie a Catedralei Sfântul Ioan Evanghelistul din New York, considerată a patra cea mai mare catedrală crestina din lume.

1909 – Se retrage din partid şi de la şefia PNL-ului, pentru motive de boală, omul politic D.A.Sturdza; Este numit în funcţia de prim-ministru, I.I.C. Brătianu.

1917 – Guvernul României decide curăţarea teritoriului Moldovei de trupele ruse bolşevizate, care săvîrşeau jafuri şi asasinate.

1918 – 28 iunie 1919 – Marea Revoltă Poloneză – Discursul pianistului Ignacy Paderewski a declanșat Insurecția din Polonia Mare.

Advertisement

1923 – A murit Gustave Eiffel, inginer francez, cunoscut în special pentru realizarea Turnului Eiffel, care îi poartă numele.

1945 – A fost inființată Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) și a fost creat Fondul Monetar Internațional (FMI), instituții specializate ale Organizației Natiunilor Unite, ca urmare a conferinței de la Bretton Woods (1–12.07.1945), din Statele Unite ale Americii (Articles of Agreement). România a devenit membră a celor două organisme financiare la 15 dec 1972.

1945 – Coreea a fost divizată.

1978 – În Spania se instaurează democraţia după 40 de ani de regim dictatorial franchist.

1985 – Gherilele palestiniene au ucis 20 de persoane pe aeroporturile din Roma şi Viena.

Advertisement

1991 – A fost deschis, pentru public, Muzeul Naţional Cotroceni (înfiinţat la 10 iulie 1991).

1995 – Armata guvernamentală bosniacă şi forţele sârbilor bosniaci evacuează poziţiile-cheie de pe linia frontului din jurul oraşului Sarajevo.

2000 – Cu ocazia împlinirii a 2000 de ani de creştinism şi a sfârşitului de mileniu, Banca Naţională a României a pus în circulaţie o monedă comemorativă din aur, având un tiraj de numai 1.000 de exemplare.

Advertisement