Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 13°C | Anul XI Nr. 537

Curiozități și Istorie

Semnificația istorică a zilei de 27 octombrie

Published

on

Pe 27 octombrie, istoria marchează momente emblematice: proclamarea Republicii Turcia de către Mustafa Kemal Atatürk în 1923, nașterea virtuosului violonist Niccolò Paganini (1782) sau discursul „Quarantine Speech” al președintelui american Theodore Roosevelt (1937), care a avertizat asupra amenințărilor fascismului. O zi cu rezonanțe politice, artistice și diplomatice profunde!

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

312 – Împăratul Constantin cel Mare a avut viziunea Sfintei Cruci, in ajunul Bătăliei cu Maxentius de la Podul Milvius (Podul Șoimului), din ziua de 28 octombrie 312.

1275 – Contele Floris al V-lea de Olanda și Zeelanda a emis un act prin care a scutit de dări locuitorii orașului Amsterdam care construiseră un pod și un baraj peste râul Amstel, aceasta fiind prima atestare documentară a numelui acestui mare oraș.

Advertisement

1430 – A murit Vitautas cel mare ( Vitautas Vitovt), marele voievod lituanian, cumnatul domnitorului Țării Moldovei Alexandru cel Bun, era căsătorit cu Rimgaila, sora lui Vitautas Vitovt.

1553 – La Geneva, a fost ars pe rug din ordinul lui Jean Calvin, fiind acuzat de erezie, teologul și medicul spaniol Miguel Servet.

1662 – Regele Carol al II-lea al Angliei vinde Franței orașul-port de importanță strategică Dunquerque, pentru 40.000 de lire sterline.

1687 – Este semnat Tratatul de la Blaj, prin care Imperiul Habsburgic obligă 12 orașe transilvănene să primească la iernat trupele imperiale. Este începutul penetrației austriece în Transilvania. Vor urma numeroase conflicte militare între armata habsburgică și locuitorii acestor 12 cetăți.

1782 – S-a născut la Genova violonistul și compozitorul italian a cărui virtuozitate a rămas legendară, Niccolo Paganini.

Advertisement

1787 – Alexander Hamilton a publicat primul din seria articolelor The Federalist, care susținea adoptarea Constituției SUA.

1806 – Războaiele Napoleoniene – Armata franceză intră în Berlin. Napoleon I se mută în capitala Prusiei învinse.

1810 – Statele Unite ale Americii au anexat fosta colonie spaniolă Florida de Vest.

1858 – S-a născut Theodore Roosevelt, politician american, al 26-lea președinte al Statelor Unite (d. 1919)

1872 – Se încheie la București, Convenția pentru joncțiunea liniilor ferate austro-ungare și române.

Advertisement

1878 – Banca de economii The Manhattan Savings Bank din New York City a fost jefuită. Suma furată a fost de trei milioane de dolari.

1904 – S-a dat în folosință prima linie a metroului din New York City (în imagine), linie ce leagă primăria orașului de cartierul Harlem.

1916 – A avut loc a doua bătălie de la Târgu Jiu – Lupta de la podul Jiului (14/27 octombrie 1916).

1918 – Regele României, Ferdinand I, a trimis mesaje președintelui Franței, Raymond Poincare, și primului ministru, George Clemenceau, în care exprima “atașamentul ferm” al poporului roman la “cauza comuna” și dorința sa de a acționa pentru înfăptuirea “idealului național”.

1918 – Guvernul român a adresat trupelor de ocupație inamice germane, austro-ungare si bulgare, un ultimatum, prin care le cerea să părăsească teritoriul României.

Advertisement

27 octombrie/9 noiembrie 1918 – 20 martie 1920 – Operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri (1918-1920)

1922 – Un referendum în Rhodesia, respinge anexarea țării la Uniunea Africii de Sud.

1924 – Formarea RSS Uzbece în cadrul Uniunii Sovietice.

1938 – La Târgu-Jiu a fost inaugurat Ansamblul monumental „Calea Eroilor”,  conceput de Constantin Brâncuși în cinstea ostașilor români căzuți în Bătălia de la Jiu, în timpul Primului Război Mondial.

1940 – Reînhumarea, la Predeal, a osemintelor unor legionari uciși în timpul lui Carol al II-lea.

Advertisement

1945 – Este arestat industriașul german Ferdinand Porsche.

1947 – Marele Ducat de Luxemburg devine membru Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură.

 1948 – Se înaintează guvernului Petru Groza “statutul de organizare, conducere și administrare al Cultului catolic de toate riturile din România“.

1949 – Un avion care zbura de la Paris la New York s-a prăbușit în apropiere de Azore. Printre victime, violonistul Ginette Neveu și boxerul Marcel Cerdan.

 1951 – În Marea Britanie, in urma câștigării alegerilor de către Partidul Conservator, Winston Churchill este numit prim-ministru, pentru a treia oară.

Advertisement

1953 – Marea Britanie efectuează un test nuclear cu numele de cod Totem 2 la Emu Field, in Australia.

1961 – Mauritania și Mongolia devin membre la Organizația Națiunilor Unite.

1966 – ONU retrage mandatul Republicii Africa de Sud asupra Namibiei.

1971 – Republica Democrată Congo este redenumită Zair.

 1972 – Bangladesh devine membru UNESCO.

Advertisement

1978 – Președintele egiptean Anwar Sadat şi premierul israelian Menahem Begin au primit Premiul Nobel pentru Pace pentru acordurile de pace încheiate în Orientul Mijlociu.

1982 – China a declarat că numărul populației sale depășește 1 miliard de persoane, mai precis 1.008.180.000 (fără Hong Kong, Macau și Taiwan), ceea ce făcea din această țară primul stat care a trecut pragul de un miliard de locuitori.

1984 – In URSS este deschisa Magistrala feroviara Baikal-Amur, în Siberia.

1989 – Statele membre ale Tratatului de la Varșovia au declarat că fiecare tară are dreptul să-şi aleagă propriul drum, iar amestecul în afacerile interne proprii este interzis.

1991 – Turkmenistanul și-a dobândit independența față de Uniunea Sovietica.

Advertisement

1991 – În Polonia au avut loc primele alegeri libere după război.

1997 – Prim-ministrul României, Victor Ciorbea a solicitat, in cadrul reuniunii Partidului Popular European (PPE) si a Uniunii Europene Democrat Creștine (UECD), sprijin pentru începerea simultană a negocierilor de aderare la UE.

1998 – Gerhard Schroeder a devenit cancelar al Germaniei.

1999 – Un grup de teroriști înarmați ataca Parlamentul armean, ucigând prim-ministrul Vazgen Sargsyan, președintele Parlamentului Karen Demirchyan ,doi vicepreședinți ai parlamentului, ministrul energeticii si alte 3 persoane.

 2003 – După un șir de atentate în Bagdad mor mai mulți de 40 de oameni.

Advertisement

2004 – Cutremur în Vrancea, de 6 grade pe scara Richter și o intensitate în zona epicentrală de 7 grade pe scara Mercalli. Fără victime sau pagube materiale.

 2005 – La Paris încep revolte de stradă, după moartea a doi adolescenți musulmani.

2005 – A decedat Ion Mociorniţă, simbol al luptei împotriva comunismului, în pușcăriile căruia și-a petrecut ca deținut politic șapte ani; a fost fiul marelui industriaș interbelic, Dumitru Mociorniţă; (n.1917).

2018 – Summit Erdogan-Putin-Macron-Merkel la Istanbul cu privire la Siria Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, omologul său rus Vladimir Putin, șeful statului francez, Emmanuel Macron, și cancelarul german Angela Merkel se reunesc sâmbătă, la Istanbul, pentru un summit cu privire la Siria, menit să consolideze armistițiu fragil la Idlib şi să impulsioneze eforturile de găsire a unei soluții politice la războiul civil, transmite AFP.

2019 – Sophie Wilmès a fost numită prim-ministru al Belgiei, fiind prima femeie în această funcție.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Curiozități și Istorie

Omul care a îngropat timpul: 6 luni în adâncurile Pământului fără soare, ceas sau contact uman

Published

on

În 1972, un om de știință francez a coborât în adâncurile Pământului… pentru a testa limitele minții umane. Se numea Michel Siffre, geolog și speolog pasionat, obsedat de o singură idee: Este timpul ceva exterior pe care îl trăim… sau ceva ce creăm în mintea noastră?

La 33 de ani, Siffre a decis să-și pună viața în joc pentru știință. Pe 14 februarie 1972, a intrat în Midnight Cave, o peșteră din Texas, SUA, la 130 de metri sub pământ. Acolo, în întuneric absolut, cu o temperatură constantă de 21°C și umiditate apăsătoare, și-a instalat un cort primitiv: un pat, o masă, un scaun și echipamente pentru măsurători – electrozi pe piept și cap care înregistrau ritmul cardiac, activitatea cerebrală și musculară.

Fără ceas, fără soare, fără contact uman real – putea suna echipa de la suprafață doar când se trezea sau mânca, dar ei nu aveau voie să-i dea nicio indicație despre timp. Mânca mâncare congelată, bea apă din rezerve și efectua teste zilnice: măsurători de tensiune, exerciții pe bicicletă staționară, teste de memorie și chiar țintă cu un pistol cu bile.

Siffre credea că, lipsit de “zeitgebers” (indicii externe precum lumina zilei), corpul uman ar adopta un ciclu natural de 48 de ore – nu 24, cum ne dictează societatea. Și avea dreptate. Treptat, ritmul său biologic s-a rupt de realitate: dormea 10-12 ore, apoi rămânea treaz 30-36 de ore, percepând totul ca pe o zi normală de 24 de ore. Când număra secundele în minte (de la 1 la 120), îi lua de două ori mai mult timp decât în mod normal – creierul său încetinise percepția timpului!

Advertisement

Izolarea l-a afectat profund: a devenit depresiv, paranoid (credea că echipa de sus îl sabotează), și-a pierdut memoria pe termen scurt, vederea s-a deteriorat, iar singurătatea l-a împins spre gânduri de sinucidere. Șoarecii din peșteră au devenit “prieteni” – a încercat să îmblânzească unul timp de zile întregi. Când a ieșit la suprafață pe 5 septembrie 1972, după exact 205 zile (aproape 7 luni), credea că trecuseră doar 5 luni. Avea barbă lungă, pielea palidă și era epuizat fizic și mental – recuperarea a durat ani.

Experimentul său din Midnight Cave (și cel anterior din 1962, de 63 de zile în Alpi) a fondat practic cronobiologia umană, arătând că avem un “ceas intern” independent de Soare – util pentru astronauți NASA sau pentru înțelegerea tulburărilor de somn. Siffre a dovedit că timpul nu e doar o convenție externă: îl construim în creier, iar fără ancoră, mintea se pierde în propriul haos.

Michel Siffre a murit în 2024, la 85 de ani, dar moștenirea sa ne bântuie: într-o lume plină de ceasuri și notificări, oare cât de mult ne-am deconectat de ritmul nostru adevărat?

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Curiozități și Istorie

Fazanul cu urechi albe – Misterul păsărilor himalaiene

Published

on

Fazanul cu urechi albe este o pasăre impresionantă, originară din regiunile muntoase ale Asiei Centrale și de Est, în special din Tibet, China și zone învecinate. Corpul său robust măsoară între 80 și 100 de centimetri în lungime, cu o coadă lungă și stufoasă care adaugă eleganță mișcărilor sale. Penajul predominant alb-argintiu strălucește în lumina soarelui, contrastând spectaculos cu ciocul roșu aprins și picioarele tot roșii. Cele mai distinctive trăsături sunt smocurile albe de pene de la urechi, care îi dau numele și un aspect regal, aproape mitic.

Aceste păsări trăiesc în păduri de conifere și tufișuri dese, la altitudini între 2.500 și 4.500 de metri, unde iernile sunt aspre. Sunt omnivore, hrănindu-se cu semințe, frunze, rădăcini, insecte și chiar mici vertebrate. În sezonul de împerechere, masculii efectuează dansuri elaborate, întinzând coada ca un evantai și emițând strigăte puternice pentru a atrage femelele. Ouăle, în număr de 6 până la 12, sunt clocite de femelă timp de aproximativ 28 de zile, iar puii devin independenți rapid.

Deși nu sunt migratoare, fazanii cu urechi albe formează grupuri mici în afara perioadei de reproducere, ajutându-se reciproc să supraviețuiască vânătorilor naturali precum vulpile sau păsările răpitoare. Populația lor este vulnerabilă din cauza pierderii habitatului și a braconajului, fiind protejată în rezervații naturale. Această specie simbolizează rezistența și grația naturii sălbatice, captivând observatorii cu frumusețea sa unică și comportamentul social complex.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Curiozități și Istorie

Supă cremă de dovleac – Mângâierea aromată a toamnei!

Published

on

Supa de dovleac este o călătorie gustativă plină de arome și prospețime. Descoperă gustul mângâietor al toamnei și bucură-te de un bol plin cu savoare!

Ingrediente

  • 1 dovleac mic sau jumătate dintr-un dovleac mare, curățat și tăiat în cuburi
  • 1 ceapă medie, tocată mărunt
  • 1 cartof mediu, tăiat în cuburi
  • 2 căței de usturoi, mărunțiți
  • 2 linguri de unt sau ulei de măsline
  • 4 căni de supă de legume
  • 1/2 cană de smântână lichidă (opțional)
  • sare
  • piper

Mod de preparare

  1. Într-o oală mare, la foc mediu, călim ceapa și usturoiul în uleiul de măsline sau unt, până când devin moi și translucide.
  2. Adăugăm cuburile de dovleac și cartof, și continuăm să gătim timp de câteva minute, amestecând frecvent.
  3. Turnăm supa de legume peste dovleac și aducem la punctul de fierbere. Reducem apoi focul la intensitate medie și lăsăm să fiarbă până când dovleacul este complet moale și ușor de zdrobit cu o furculiță (aproximativ 20-25 de minute).
  4. Pentru o consistență mai fină, folosim un mixer vertical pentru a pasa supa până când obținem o textură cremoasă și omogenă.
  5. Adăugăm smântâna lichidă și amestecăm bine, gătind în continuare supa la foc mic, timp de încă 5 minute.
  6. Condimentăm cu sare și piper, după gust.
  7. Servim supa cremă de dovleac caldă. O putem decora cu puțină smântână lichidă, semințe de dovleac prăjite sau ierburi proaspete, cum ar fi pătrunjel sau cimbru.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading