La zi
Semnificația istorică a zilei de 27 iunie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1484 – Armata turcă trece Dunărea pe la Isaccea, pentru a ataca Moldova și face joncțiunea cu armata Țării Românești, condusa de Vlad Călugărul si cu un corp de oaste tătar.
1574 – A murit în Florența pictorul și arhitectul italian Giorgio Vasari.
1611 – La 27 iunie/7 iulie 1611 are loc bătălia de lângă Brașov, în care domnul Munteniei Radu Șerban zdrobește oastea lui Gabriel Bathory, care se refugiază la Sibiu.
1709 – Țarul Petru cel Mare îl învinge pe Carol al XII-lea al Suediei în Bătălia de la Poltava.
1848 – stil nou (15 iunie 1848, stil vechi), în timpul Revoluție din Valahia, circa 30 000 oameni adunați pe Câmpia Filaretului, numită de atunci Câmpia Libertății, depun jurământul pe programul revoluționar și aclamă Guvernul provizoriu constituit.
1850 – La Brașov a fost înființat un liceu românesc cu patru clase.
1885 – Inventatorii americani Chichester Bell si Charles S. Tainter patentează gramofonul.
1901 – La București, România și Austro-Ungaria au încheiat o Convenție cu privire la extrădarea reciprocă a infractorilor.
1913 – România a declarat război Bulgariei, intrând în Al Doilea Război Balcanic, alături de Grecia, Serbia, Muntenegru și Turcia.Regele Carol I, in calitate de comandant suprem al armatei, si-a stabilit cartierul general la Corabia.
1926 – S-a născut Nicolae Simionescu, unul dintre fondatorii școlii românești de biologie și patologie celulară.
1941 – Pogromul de la Iași din 27 – 29 iunie 1941 a fost unul dintre cele mai violente pogromuri din istoria evreilor din România, inițiat de generalul Ion Antonescu, secondat de autoritățile publice locale, împotriva cetățenilor de etnie evreiască din orașul Iași. În conformitate cu datele prezentate de autoritățile române, în cele trei zile au fost uciși 13.266 de evrei.
1943 – A fost inaugurat, în Cișmigiu, ansamblul de statui „Rondul Roman“, reprezentând busturile unor scriitori de seamă ai literaturii române.
1944 – Forțele aliate capturează portul francez Cherbourg, la trei săptămâni după invazia in Franța ocupată de naziști.
1954 – Prima centrală nucleară a fost inaugurată la Obninsk, în apropiere de Moscova, Uniunea Sovietică.
1967 – Primul bancomat (ATM) din lume e instalat în Enfield, Londra.
1968 – La Praga este difuzat „Manifestul celor 2.000 de cuvinte”, redactat de un grup de intelectuali, care cerea instituirea unui regim democratic in Cehoslovacia.
1968 – România a semnat Pactul internațional al drepturilor economice, sociale și culturale și Pactul internațional al drepturilor civile și politice, adoptate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, la data de 19 decembrie 1960.
1977 – Republica Djibouti și-a câștigat independența față de Franța, prin votul electoratului la un referendum pentru independență. Hassan Gouled Aptidon devine primul președinte al tării.
1979 – Americanul Muhammad Ali, pe numele real Cassius Clay, si-a anunțat retragerea din box.
1989 – Miniștrii de externe al Austriei, Alois Mock şi Ungariei, Gyula Horn taie in mod simbolic la Sopron, gardul de frontiera dintre țările lor.
1991 – Slovenia este invadată de trupele iugoslave după ce cu două zile în urma își declarase independența.
1992 – A avut loc prima Conferință Națională a Frontului Democrat al Salvării Naționale (FDSN). În cadrul acestei Conferințe, președintele României, Ion Iliescu, a acceptat propunerea FDSN de a candida pentru un nou mandat prezidențial.
1996 – Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat cu majoritate de voturi, proiectul de Rezoluție inclus in Raportul privind lichidarea moștenirii fostelor regimuri totalitarist-comuniste, prezentat de către deputatul roman Adrian Severin.
1996 – Emil Constantinescu și-a anunțat oficial candidatura la președinția României.
2007 – Premierul britanic Tony Blair și-a prezentat demisia reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Succesorul lui Blair la conducerea Guvernului britanic a fost desemnat Gordon Brown.
2019 – La Palatul Parlamentului a început cea de-a VIII-a ediție a Forumului anual SUERD. România a exercitat, în perioada 1 noiembrie 2018 – 30 octombrie 2019, Președinția rotativă a SUERD, în urma deciziei consensuale a participanților.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Victorie pentru Guvern: CCR devansează urgent judecata impozitelor – majorările pot intra în vigoare de la 1 ianuarie!
Curtea Constituțională a României a decis astăzi să accepte cererea de preschimbare a termenului formulată de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Judecata sesizării depuse de partidul AUR împotriva pachetului de majorări fiscale (impozite pe proprietate, taxe auto, impozit pe dividende și altele) va avea loc acum pe 10 decembrie 2025, în loc de data inițială din februarie 2026.
Această decizie rapidă schimbă complet situația: dacă până ieri părea imposibil ca noile impozite și taxe să se aplice de la 1 ianuarie 2026, acum șansele sunt foarte mari ca ele să intre în vigoare exact la termenul planificat. Suspendarea automată a legii încetează odată cu pronunțarea Curții, iar o decizie favorabilă Guvernului (considerată probabilă de majoritatea analiștilor) va permite autorităților locale și centrale să colecteze sumele suplimentare încă din primele zile ale anului viitor.
Pentru cetățeni înseamnă că nivelul impozitelor și taxelor locale va crește nu doar cu indexarea automată în funcție de inflație (aproximativ 5-6%), ci și cu majorările suplimentare stabilite prin legea adoptată recent în Parlament. Primăriile așteptau cu nerăbdare această clarificare, deoarece bugetele pe 2026 erau construite pe baza veniturilor estimate din noile cote.
Decizia de astăzi demonstrează că, atunci când miza bugetară este mare, instituțiile pot acționa cu rapiditate maximă. Rămâne de văzut verdictul final din 10 decembrie, dar drumul spre aplicarea măsurilor fiscale este acum larg deschis.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Agenția Națională de Administrare Fiscală a făcut un pas decisiv în dosarul imobilului pierdut de familia Iohannis în Sibiu. Statul român, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, a înregistrat la Tribunalul Sibiu o acțiune prin care solicită obligarea fostului președinte Klaus Iohannis și a soției sale la plata unor despăgubiri consistente, estimate la aproximativ un milion de euro.
Suma reprezintă contravaloarea lipsei de folosință a cotei de jumătate dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu, pe strada Nicolae Bălcescu, pe care familia Iohannis l-a deținut și exploatat timp de peste un deceniu și jumătate, încasând chirii substanțiale. Imobilul respectiv a fost recuperat de stat în urma unor decizii judecătorești definitive, care au anulat contractul de vânzare-cumpărare considerat nelegal.
Deși au fost notificați în repetate rânduri și li s-a propus chiar eșalonarea plății, soții Iohannis au refuzat să achite voluntar prejudiciul. În aceste condiții, instituția fiscală a cerut instanței instituirea imediată a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor familiei, inclusiv sechestru pe casele și apartamentele deținute în Sibiu, pentru a garanta recuperarea integrală a sumelor datorate bugetului de stat.
Acțiunea reprezintă o continuare firească a eforturilor depuse pentru apărarea patrimoniului public și vine după ce, recent, familia fostului președinte a fost executată silit pentru predarea imobilului în cauză. Reprezentanții instituției au subliniat că toate demersurile legale vor fi urmărite cu maximă celeritate, tratând cazul cu aceeași rigoare aplicată oricărui contribuabil.
Dosarul promite să fie unul dintre cele mai răsunătoare procese ale ultimilor ani, punând sub reflector averea acumulată de Klaus Iohannis și ridicând întrebări privind modul în care au fost gestionate anumite proprietăți în perioada mandatelor sale. Următoarele termene de judecată vor decide dacă sechestrul va fi aplicat efectiv, blocând orice posibilitate de înstrăinare a bunurilor până la soluționarea definitivă a cauzei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Horațiu Potra, fost membru al Legiunii Străine Franceze și unul dintre cei mai cunoscuți luptători plătiți români, ajunge astăzi în România, escortat de polițiști, după ce a fost reținut în septembrie pe aeroportul din Dubai. Alături de el se află fiul său, Dorian Potra, și nepotul Alexandru Potra, toți trei urmăriți penal în același dosar grav.
Potra, supranumit adesea „mercenarul lui Georgescu”, a părăsit România la începutul anului, imediat după ce autoritățile au emis mandate de arestare preventivă pe numele lor. Acuzațiile sunt extrem de serioase: procurorii susțin că, în decembrie anul trecut, imediat după anularea alegerilor prezidențiale, Potra s-ar fi întâlnit în secret cu fostul candidat suveranist Călin Georgescu la o fermă de cai din Ilfov. Acolo, cei doi ar fi pus la cale un plan de transformare a protestelor pașnice în acțiuni violente, menite să răstoarne ordinea constituțională a țării.
Cu o experiență vastă în zone de conflict din Africa și Orientul Mijlociu, unde a protejat lideri importanți și a condus operațiuni paramilitare, Potra ar fi coordonat un grup de aproximativ douăzeci de persoane cu pregătire militară. Ancheta a dezvăluit și alte nereguli: arme deținute ilegal, evaziune fiscală din veniturile obținute ca mercenar și chiar finanțare ascunsă a campaniei electorale a lui Georgescu.
Reținut în Dubai chiar când încerca să plece spre Moscova, Potra a ales să se predea voluntar autorităților române, declarând că dorește să-și dovedească nevinovăția în fața justiției și că îi este dor de familie. Aeronava care îi transportă pe cei trei a decolat deja din Emiratele Arabe Unite și se îndreaptă spre București. La aterizare, ei vor fi preluați imediat și prezentați procurorilor Parchetului General, urmând probabil să fie încarcerați.
Aducerea lui Potra în țară marchează un moment important în dosarul care a zguduit scena politică românească, ridicând întrebări despre securitatea națională și influențele externe asupra evenimentelor din ultimul an. Procesul se anunță unul dintre cele mai urmărite din ultimii ani, cu implicații majore pentru toți cei implicați.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pâinea albinelor: Păstura – superalimentul care regenerează ficatul și întărește organismul
Recomandare de carte – „Romanul Parisului” de Ruth Reichl
Cowboy-ii adevărați: Bandiți ai Vestului Sălbatic
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
