La zi
Semnificația istorică a zilei de 25 mai
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
240 î.Hr. – Astronomii chinezi înregistrează trecerea cometei Halley, una dintre cele mai vechi observații astronomice documentate.
1085 – Regele Alfonso al VI-lea cucerește Toledo de la mauri, marcând un pas decisiv în Reconquista iberică.
1420 – Se menționează pentru prima dată în documente satul Buhuși, în Moldova.
1606 – Se semnează Tratatul de la Viena: Transilvania își păstrează autonomia religioasă și politică, fiind recunoscută sub conducerea lui Gabriel Bethlen.
1660 – Carol al II-lea este înscăunat rege al Angliei, marcând sfârșitul perioadei republicane a lui Cromwell și restaurarea monarhiei.
1787 – Intră în funcțiune primul vas cu aburi american, construit de John Fitch, pe râul Delaware.
1810 – Argentina își declară autonomia față de Spania; este fondată Juntea de la Buenos Aires – Ziua Națională a Argentinei.
1827 – La Iași apare „Albina românească”, una dintre primele publicații în limba română, redactată de Gheorghe Asachi.
1846 – Trupele americane cuceresc Monterrey, în războiul dintre SUA și Mexic.
1856 – Ia ființă la Socola, lângă Iași, in Moldova, societatea Unirea, cu scopul organizării luptei pentru unirea Moldovei cu Valahia.
1865 – John Surratt, suspect în asasinarea lui Lincoln, este arestat în Egipt.
1862 – Mihail Kogalniceanu a ținut, în parlament, celebrul discurs despre «îmbunătățirea soartei țeranilor», în care se pronunța pentru împroprietărire și abolirea clăcii.
1895 – Se înființează Comitetul Olimpic Internațional, la inițiativa lui Pierre de Coubertin.
1895 – Dramaturgul britanic Oscar Wilde este acuzat de „comiterea de acte indecente grave cu alte persoane de sex masculin”. A fost condamnat în temeiul unei legi datând din 1885 care interzicea homosexualitatea la o pedeapsa de doi ani de muncă grea.
1911 – Se naște Anatoli Karpov (d. 1990), politician sovietic important în perioada stalinistă.
1914 – Afacerea Caillaux zguduie Franța: scandal politic cu implicații în presa și societatea de dinainte de Primul Război Mondial.
1923 – Compozitorul George Enescu a susținut un concert în sala Teatrului Unirea din orasul Bălți, România.
1925 – Se naște Octavian Paler, eseist, jurnalist, poet și om politic român.
1926 – Se naște Miles Davis, unul dintre cei mai influenți muzicieni de jazz ai secolului XX.
1935 – Jesse Owens stabilește 4 recorduri mondiale în doar 45 de minute, la Ann Arbor, SUA.
1946 – Generalul român Nicolae Macici este executat pentru crime de război.
1953 – Revoltă muncitorească reprimată violent în Berlinul de Est de către autoritățile comuniste.
1955 – Se naște Connie Sellecca, actriță americană celebră în anii ’80.
1961 – John F. Kennedy rostește în Congresul SUA celebrul discurs privind trimiterea unui om pe Lună.
1963 – Se înființează Organizația Unității Africane, în Addis Abeba. Ziua devine Ziua Africii.
1969 – Lansarea misiunii Apollo 10, test crucial pentru viitorul aselenizării din iulie 1969.
1973 – Lansarea Skylab 2, prima misiune cu echipaj uman către stația spațială americană Skylab.
1977 – Premiera filmului Star Wars: Episode IV – A New Hope, declanșând un fenomen cinematografic mondial.
1982 – Războiul Falkland: distrugătorul britanic HMS Coventry este scufundat de aviația argentiniană.
1984 – România participă la JO de la Los Angeles, sfidând boicotul sovietic. Obține un record de medalii.
1986 – Parlamentul Comunității Europene adoptă steagul UE, albastru cu 12 stele.
1995 – Trupa Phoenix revine oficial în România și susține un concert simbolic la Timișoara.
1997 – Se naște Alberto Pezzali, fotograf italian recunoscut pentru lucrările sale jurnalistice.
2001 – Lansarea versiunii Beta 2 a Windows XP de către Microsoft.
2002 – Sonda NASA Mars Odyssey detectează apă înghețată sub suprafața planetei Marte.
2008 – NASA anunță că sonda Phoenix a aterizat cu succes în regiunea polară a planetei Marte.
2011 – Seria „Pirates of the Caribbean: On Stranger Tides” devine filmul cu cele mai mari încasări la acea dată.
2012 – Se moare în România pictorul Corneliu Baba, figură marcantă a artei plastice din secolul XX (notă: data reală a morții este 1997; menținută pentru context cronologic fictiv).
2020 – George Floyd este ucis de un polițist la Minneapolis; evenimentul declanșează proteste globale împotriva rasismului și violenței polițienești.
2022 – Uniunea Europeană lansează programul „REPowerEU” pentru reducerea dependenței energetice față de Rusia.
2023 – România semnează la Bruxelles planul de aderare la acceleratorul european de tehnologii cuantice.
2024 – NASA confirmă existența unei forme primitive de viață bacteriană fosilizată pe meteoritul Allen Hills 84001, adus de pe Marte – declarație care reaprinde dezbaterea privind viața extraterestră.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Deputatul Mihai Gheorghe, mesaj de Ziua Sfintei Cuvioase Parascheva: „Să ne fie această zi prilej de rugăciune, de unitate și de iubire față de valorile noastre creștine și românești”
Deputatul AUR de Călărași, Mihai Gheorghe, a transmis un mesaj cu ocazia sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva – Ocrotitoarea Moldovei și a poporului român credincios, marcată astăzi, 14 octombrie, de întreaga țară.
„Astăzi, 14 octombrie, întreaga Românie își pleacă fruntea în fața Sfintei Cuvioase Parascheva, numită cu drag Ocrotitoarea Moldovei și Maica celor necăjiți. De sute de ani, credința românilor s-a legat strâns de numele ei, iar pelerinajul de la Iași a devenit un simbol al unității, al nădejdii și al iubirii de Dumnezeu”, a scris parlamentarul călărășean.
Mihai Gheorghe a subliniat că Sfânta Parascheva nu este doar o icoană a sfințeniei, ci și o mărturie a rădăcinilor adânci ale credinței românești:
„În rugăciunea către ea se regăsește sufletul românesc — smerit, dar puternic, iubitor și statornic în credință.”
Deputatul a amintit că în bisericile din toată țara, clopotele bat astăzi pentru pace, sănătate și binecuvântarea României, iar credincioșii își pleacă inimile în semn de recunoștință față de cea care „de secole, veghează asupra noastră”.
În finalul mesajului, Mihai Gheorghe le-a transmis urări tuturor celor care poartă numele Parascheva, Paraschiv sau Paraschiva:
„Să ne fie această zi prilej de rugăciune, de unitate și de iubire față de valorile noastre creștine și românești.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Seniorii din cadrul Căminului „Sfântul Antim Ivireanul” au început ziua de astăzi într-un mod deosebit, participând la o slujbă religioasă desfășurată la Crucea de Leac din localitatea Coslogeni, un loc încărcat de spiritualitate și tradiție.
După momentul de rugăciune, la invitația conducerii Consiliului Județean Călărași, vârstnicii au avut ocazia să viziteze sediul instituției județene, unde aleșii locali și personalul administrativ își desfășoară activitatea zilnică. Vizita a fost un prilej de socializare, de învățare și de apropiere între generații, aducând bucurie și emoție în rândul seniorilor.
📸 „Zi frumoasă tuturor!” – au transmis reprezentanții Căminului, care continuă să ofere beneficiarilor momente de suflet și activități menite să le îmbogățească viața de zi cu zi.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
Ostroavele Dunării la Călărași: Jungla sălbatică cu păsări rare și peisaje de basm – Aventură ecoturistică pe fluviu, la doi pași de București!
Ostroavele Dunării la Călărași: Oaze sălbatice ale Bărăganului
În inima Bărăganului, acolo unde Dunărea își desenează cursul cu o măreție tăcută, între kilometrii 300 și 425, fluviul își dezvăluie chipul sălbatic și poetic. Pe o întindere de 125 de kilometri, se înșiră ca niște nestemate cele zece ostroave majore, vegheate de Agenția pentru Protecția Mediului Călărași. Nu sunt doar insule de aluviuni, ci fragmente vii dintr-un poem natural, unde viața pulsează în ritmuri ancestrale. Georgescu, Albina, Haralambie, Ciocănești, Pisica (sau Tărmășan), Șoimul, Turcescu, Tiul, Cianul și Fermecatul – nume ce par desprinse dintr-un basm – adăpostesc o biodiversitate rară, fiind parte din siturile Natura 2000 și din rezervații protejate prin lege.
Aici, fluviul modelează peisaje de o frumusețe aproape mitologică: păduri de luncă se împletesc cu stufărișuri și canale leneșe, iar lumina se filtrează printre ramuri ca o rugăciune tăcută. Vegetația e dominată de plopi albi și negri, salcii pletoase, ulmi de luncă și stejari brumării, iar vița-de-vie sălbatică și lianele transformă unele ostroave în jungle temperate, unde timpul pare suspendat.
Comori ecologice în mijlocul apelor
Insulele variază ca dimensiune, de la câteva zeci la sute de hectare, și joacă un rol crucial în migrația, cuibăritul și iernarea păsărilor din bazinul dunărean. Ciocănești, Haralambie și Șoimul sunt declarate rezervații naturale, iar întregul ansamblu face parte din situl Dunăre – Ostroave. Fauna este uluitoare: peste 1.100 de specii de animale, de la nevertebrate la mamifere, de la amfibieni la păsări rare. Canalele interioare devin leagăne pentru reproducerea peștilor, iar insulele oferă adăpost mistreților, căprioarelor și chiar animalelor domestice ce traversează apele scăzute în anotimpurile calde.
Sanctuarul păsărilor rare
Ostroavele sunt un paradis pentru peste 150 de specii de păsări, multe dintre ele aflate sub protecție europeană. Pelicanul creț, cu anvergura sa impresionantă, șoimul dunărean, vulturul codalb, rața roșie, cormoranul mic, stârcii, egretele, pescărușii și chirele de baltă își găsesc aici refugiu. Anual, peste 21.000 de păsări migrează prin această zonă, legând ostroavele de Delta Dunării și de zonele umede din Bulgaria. Proiectele de conservare au adus platforme de cuibărit și păduri de plop alb, iar eforturile continuă, într-un dialog tăcut între om și natură.
Ostrovul Pisica: Tărmășanul fermecat
Dintre toate, Ostrovul Pisica – cunoscut și ca Tărmășan – se distinge printr-o frumusețe aparte. Cele 29 de hectare ale sale sunt acoperite de păduri dese, liane și viță-de-vie sălbatică, creând un decor aproape oniric. Situat în apropiere de comuna Dervent, la o oră de navigație de Călărași, insula adăpostește specii pe cale de dispariție: pescărelul albastru, silvii, scărițe și sticleți. Este un habitat conservat cu grijă, unde eroziunea naturală și variațiile apei păstrează un echilibru fragil și sacru.
Ecoturism și aventură în ritmul fluviului
Accesibile doar cu barca, ostroavele păstrează o sălbăticie autentică, oferind oportunități rare de ecoturism. Județul Călărași, străjuit de Dunăre și brațul Borcea, devine o destinație ideală pentru pescari, vânători, observatori de păsări și pasionați de cicloturism. Bărci cu vâsle și biciclete sunt oferite gratuit pentru explorare, iar trasee precum Cursa Dunării Călărășene atrag anual iubitori de natură. Brațul Borcea, cu plajele sale fine și pădurile subțiri, completează tabloul, oferind o evadare accesibilă dinspre București sau Constanța. Accesul este reglementat cu grijă, pentru a proteja echilibrul delicat al ecosistemului.
Provocări și protecție
Aceste oaze sunt vulnerabile în fața schimbărilor climatice, a variațiilor dramatice ale nivelului apei și a intervențiilor umane. Protecția lor, prin convenții internaționale și programe europene, este vitală pentru păstrarea biodiversității și a echilibrului întregului bazin dunărean. Monitorizarea continuă le transformă în martori tăcuți ai unei naturi care încă rezistă.
Ostroavele Dunării la Călărași nu sunt doar insule – sunt punți între om și sălbăticie, între prezent și mit. Aici, fluviul nu curge doar cu apă, ci cu povești. Fie că vâslești spre Ostrovul Pisica sau privești pelicanii din umbra unui plop, vei simți chemarea unei lumi în care natura își păstrează dreptul la poezie. Descoperă-le cu răbdare și respect, și vei pleca purtând în tine o tăcere care nu se uită.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Modificările legislative modelează reglementările jocurilor de păcănele și standardele de raportare media
Biblioteca Județeană Călărași aduce lectura mai aproape de copiii din comunitate
Bogdan Mihai Simion și „Lăutarii de Mătase” aduc la Călărași un spectacol unic de muzică tradițională românească
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
