Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 36°C | Anul XI Nr. 522

La zi

Semnificația istorică a zilei de 24 iunie

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1340 – Bătălia de la Sluys – Parte din Războiului de 100 de Ani.

1400 – S-a născut Johann Gutenberg, inventatorul tiparului cu litere mobile din metal (m. 3 februarie 1468).

1497 – John Cabot declara actualul teritoriu al Canadei de Est proprietate a Angliei.

Advertisement

1571 – Spaniolul Miguel Lopez de Legazpi fondează orașul Manila, actuala capitala a Republicii Filipine.

1622 – Bătălia pentru Macao: Portughezii, in inferioritate numerica și fără fortificații adecvate, au reușit să-i respingă pe olandezii care încercau să preia controlul acestei colonii aflate pe coasta de sud-est a Chinei.

1711 – Petru I, tarul Rusiei, împreuna cu împărăteasa și întreaga curte sosește la Iași, unde se întâlnește cu domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir.

1793 – A fost adoptată prima Constituție republicană a Franței.

1812 – Avangarda trupelor franceze ale lui Napoleon Bonaparte atacă Imperiul Rus forțând râul Niemen. La campanie au participat peste 60000o de soldați si se va transforma într-un dezastru pentru armata franceză odată cu venirea iernii.

Advertisement

1818 – S-a născut Ion Ionescu de la Brad, agronom și economist, întemeietorul școlii românești de agronomie, membru al Academiei Române; a organizat primul serviciu de statistică din Moldova.

1821 – Se desfășoară bătălia de la Carabobo între trupele coloniale spaniole si revoluționarii conduși de Sinom Bolivar. În urma victoriei răsculaților Venezuela obține independența față de Spania.

1859 – Se desfășoară in nordul Italiei bătălia de la Solferino (Bătălia de la trei suverani): Sardinia și Franța înfrâng Austria.

1880 – În Québec s-a intonat pentru prima oară “O Canada”, cântec care avea să devină ulterior imnul național al Canadei.

1901 – La Paris, a avut loc prima expoziție de pictură a lui Pablo Picasso.

Advertisement

1910 – Japonia invadează Coreea.

1918 – A fost inaugurată prima cursă poștală, pe calea aerului, între Montreal și Toronto.

1926 – În România este inaugurată prima linie aeriană națională civilă, pe ruta București-Galați.

1927 – În România a fost înființată Legiunea Arhanghelul Mihail, cunoscută și sub denumirea de Garda de Fier.

1941: Se rup relațiile dintre România și U.R.S.S.. Ministrul României la Moscova, Grigore Gafencu, a fost convocat la comisarul poporului pentru Afacerile Externe, Veaceslav Molotov. Constatându-se existența stării de război intre România și URSS, relațiile diplomatice dintre cele două țări au fost rupte.

Advertisement

1945 – S-au desfășurat, la București, lucrările primului Congres general al Frontului Plugarilor. Petru Groza a fost reales președinte.

1947 – Guvernul SUA a adresat o nota guvernului roman în legătură cu nerespectarea de către acesta a obligațiunilor privind drepturile omului.

1948 – Reforma monetara prin care aliații occidentali au hotărât introducerea unei singure monedă in cele trei zone occidentale de ocupație din Berlin, a dat sovieticilor pretextul pentru a trece la blocada totală a Berlinului de Vest.

1983 – Liderul palestinian Yasser Arafat este expulzat din Damasc, Siria.

1988 – A murit Mihai Beniuc, poet, prozator si psiholog.

Advertisement

1991 – Parlamentul României a declarat nul Pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, în urma căruia URSS a cotropit ținuturile românești Basarabia, Bucovina de Nord si Herta.

1995 – A fost adoptată, la Roma, Convenția privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal.

1996 – Biroul Electoral Central a comunicat rezultatele turului al doilea de scrutin organizat in data de 23 iunie 1996 pentru alegerea primarilor in 63 de localități (3 municipii, 5 orașe, 55 comune) din 17 județe.

1996 – Consiliul General Local al municipiului București i-a ales pe cei patru viceprimari ai Capitalei. Trei dintre aceștia, respectiv Viorel Lis, Paul Radu Plopovăț si Alexandru Malliu, reprezentau Convenția Democratica (CDR). Al patrulea viceprimar, Anton Vătășescu, reprezenta USD.

1999 – Credit Bank a fost declarata, de către instanta judecătorească, în încetare de plăti, după trei ani de procese cu Banca Națională a României, prin care a contestat decizia.

Advertisement

2004 – În statul american New York, este declarată neconstituțională pedeapsa capitală.

2005 – În Iran, Mahmoud Ahmadinejad câștigă alegerile prezidențiale, obținând 61% din voturile exprimate de cei 22 de milioane de alegători prezenți la scrutin, în confruntarea cu fostul președinte Hasemi Rafsandjani. El devine primul șef laic al executivului, de după 1979.

2012 – A murit ultimul exemplar de broască țestoasă gigant din specia Chelonoidis nigra abingdonii , existenta insula Pinta din Insulele Galapagos, Ecuador.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Avertizare meteo: caniculă puternică și nopți fierbinți în Călărași

Published

on

Pregătiți-vă pentru un weekend torid! ISU Călărași avertizează că, între 9 august, ora 12:00, și 11 august 2025, ora 10:00, județul va fi sub COD GALBEN de caniculă și disconfort termic accentuat. Temperaturile vor urca la 35–37°C, iar indicele temperatură–umezeală va atinge sau depăși pragul critic de 80 de unități.

Nopțile nu ne vor răcori prea mult – vor fi tropicale, cu minime între 18 și 22°C. 🌡

Recomandarea autorităților: hidratați-vă, evitați expunerea directă la soare la orele de vârf și găsiți momente de relaxare la umbră sau în spații răcoroase.

Se anunță un weekend perfect pentru apă rece, pălărie și… multă răbdare cu termometrul!

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Sindicatele din educație luptă pentru viitorul școlii românești: Campanie de semnături împotriva legii austerității

Published

on

Federațiile sindicale din educație din România, reprezentând peste 250.000 de salariați, au demarat o campanie de strângere a 100.000 de semnături pentru a susține o inițiativă legislativă cetățenească menită să elimine măsurile considerate dăunătoare din Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea austerității” sau „Legea Bolojan”. Această lege, adoptată fără un studiu de impact, a stârnit proteste zilnice în fața Ministerului Educației, sindicaliștii avertizând că măsurile introduse aruncă sistemul educațional într-o criză profundă.

Contextul și nemulțumirile sindicaliștilor

Legea nr. 141/2025, publicată în Monitorul Oficial și intrată în vigoare, include măsuri fiscal-bugetare care afectează direct condițiile de muncă ale cadrelor didactice și calitatea educației. Principalele prevederi contestate sunt:

  • Creșterea efectivelor de elevi, preșcolari și antepreșcolari în clase, care duce la scăderea calității actului educațional, dificultăți în gestionarea claselor și limitarea metodelor interactive de predare.

  • Mărirea normei didactice de predare cu două ore, o măsură care suprasolicită profesorii, crește presiunea psihică și riscă să lase mulți profesori titulari și suplinitori fără locuri de muncă.

  • Reducerea tarifului pentru plata cu ora cu peste 50%, ajungând la un nivel comparabil cu salariul unui muncitor necalificat, ceea ce descurajează ocuparea orelor suplimentare sau vacante.

  • Modificarea degrevărilor pentru personalul didactic de conducere, îndrumare și control, ceea ce face practic imposibilă îndeplinirea responsabilităților administrative și de supraveghere.

  • Eliminarea reducerii normei didactice pentru profesorii cu gradul I și peste 25 de ani vechime, o practică recunoscută în sistemele educaționale europene, dar anulată în România.

Sindicaliștii subliniază că aceste măsuri, adoptate fără consultarea specialiștilor din educație, agravează subfinanțarea cronică a sistemului și pun în pericol viitorul educației românești. „Nu se mai poate face învățământ european cu costuri dâmbovițene,” avertizează liderii sindicali, criticând lipsa de viziune și date științifice care să justifice aceste reforme.

Inițiativa legislativă cetățenească

Pentru a contracara efectele Legii nr. 141/2025, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” au constituit un comitet de inițiativă legislativă. Obiectivul este strângerea a minimum 100.000 de semnături de la cetățeni cu drept de vot din cel puțin un sfert din județele țării, conform articolului 74 din Constituția României. Proiectul de lege propus vizează:

Advertisement
  1. Abrogarea măsurilor problematice din Legea nr. 141/2025, inclusiv cele legate de efectivele de elevi, norma didactică, plata cu ora și degrevările personalului de conducere.

  2. Majorarea primei de instalare la echivalentul a trei salarii de bază, începând cu anul școlar 2026-2027, pentru cadrele didactice titularizate în zone rurale, defavorizate sau izolate, ca un stimulent pentru atragerea profesorilor în aceste regiuni.

După obținerea avizului Consiliului Legislativ și publicarea în Monitorul Oficial, federațiile vor avea la dispoziție maximum șase luni pentru a colecta semnăturile necesare și a depune proiectul la Camera Deputaților. Sindicaliștii consideră această inițiativă un test pentru clasa politică, care declară educația drept „prioritate națională”, dar nu a susținut-o corespunzător.

Sindicatele fac apel la societatea civilă, părinți, elevi majori și studenți să se alăture demersului prin semnarea petiției. Aceștia avertizează că măsurile de austeritate riscă să ducă la concedieri masive, comasarea unităților de învățământ și o scădere drastică a calității educației. „Școala românească a fost tratată ca o cenușăreasă a bugetului, iar profesorii sacrificați de fiecare dată când s-au tăiat bani la stat,” declară liderii sindicali.

Protestele zilnice în fața Ministerului Educației continuă, iar sindicaliștii cer demisia ministrului Daniel David, acuzat că a susținut măsurile fără a evalua impactul asupra sistemului. În paralel, federațiile au solicitat președintelui Nicușor Dan să intervină pentru blocarea acestor prevederi, însă legea a fost deja promulgată.

Conform sindicaliștilor, măsurile din Legea nr. 141/2025 ar putea duce la dispariția a cel puțin 15.000 de posturi didactice, afectând atât cadrele didactice, cât și personalul auxiliar și administrativ. Comasarea școlilor, creșterea numărului de elevi pe clasă și mărirea normei didactice vor reduce timpul alocat fiecărui elev, limitând posibilitățile de individualizare a educației și crescând stresul profesorilor.

Fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, a criticat lipsa de fundamentare științifică a măsurilor, avertizând că România se confruntă deja cu un deficit de profesori tineri, doar 9% dintre cadrele didactice având sub 30 de ani. Sindicaliștii subliniază că noile reglementări vor descuraja și mai mult tinerii să urmeze o carieră în educație.

Advertisement

Inițiativa legislativă cetățenească lansată de sindicatele din educație reprezintă un răspuns ferm la măsurile de austeritate care amenință stabilitatea sistemului educațional românesc. Prin strângerea de semnături și implicarea societății civile, sindicaliștii speră să oblige clasa politică să reconsidere aceste prevederi și să prioritizeze investițiile în educație. „Ieșirea României din criză nu se poate realiza prin sacrificarea personalului din învățământ,” afirmă aceștia, lansând o provocare pentru un viitor mai bun al educației românești.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Adio retrageri integrale din Pilonul II: cum schimbă Guvernul Bolojan regulile pensiilor private

Published

on

Guvernul condus de Ilie Bolojan a propus un proiect de lege care aduce schimbări majore în modul de gestionare a pensiilor private din Pilonul II, dezbătut în ședința din 8 august 2025. Conform proiectului, pensionarii nu vor mai avea posibilitatea să retragă integral sumele acumulate la atingerea vârstei de pensionare, așa cum permite legislația actuală. În schimb, aceștia vor putea opta pentru plăți lunare programate pe o perioadă de 10 ani sau pentru o pensie viageră, plătită pe toată durata vieții.

Ce prevede noul proiect de lege?

  • Eliminarea retragerii integrale: Pensionarii nu vor mai putea încasa întreaga sumă acumulată într-o singură tranșă. În prezent, legislația permite fie retragerea totală, fie plăți eșalonate pe maximum 5 ani.

  • Plăți lunare limitate: Beneficiarii vor putea retrage maximum 25% din suma acumulată ca avans unic, la cerere, înainte de începerea plăților lunare. Restul sumei va fi plătit lunar, cu o valoare cel puțin egală cu indemnizația socială pentru pensionari (1.281 lei în 2024).

  • Fonduri de plată specializate: Plata pensiilor private va fi gestionată prin fonduri dedicate, autorizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Acestea pot fi administrate de fonduri de pensii, societăți de asigurări de viață sau firme specializate.

  • Opțiuni pentru pensionari: Contribuabilii vor avea două variante:

    • Retragere programată: Plăți lunare pe o durată de 10 ani, actualizate anual în funcție de indemnizația socială.

    • Pensie viageră: Plăți lunare pe toată durata vieții, cu posibilitatea includerii unei componente pentru supraviețuitor în caz de deces.

  • Moștenirea sumelor rămase: Dacă pensionarul decedează înainte de epuizarea fondurilor, suma rămasă va fi transferată moștenitorilor legali.

De ce se introduc aceste schimbări?

Guvernul justifică modificările prin necesitatea alinierii la practicile europene și a asigurării sustenabilității sistemului de pensii private. În multe țări din UE, pensiile private sunt plătite sub formă de anuități pe perioade cuprinse între 1 și 10 ani, uneori chiar 20 de ani. De asemenea, autoritățile susțin că retragerile integrale masive pot destabiliza fondurile de pensii, mai ales că numărul beneficiarilor este așteptat să crească semnificativ în viitor.

Proiectul a fost elaborat în urma recomandărilor OCDE privind crearea unui cadru legislativ clar pentru plata pensiilor private. Totuși, există voci care critică măsura, argumentând că limitează libertatea contribuabililor de a dispune de propriile economii. Proiectul urmează să fie dezbătut și aprobat în Parlament după avizarea guvernamentală.

Impactul asupra pensionarilor

Aceste modificări vor afecta peste 8,3 milioane de români care contribuie la Pilonul II. În mai 2025, fondurile de pensii private Pilon II gestionau active de 166,2 miliarde de lei, în creștere cu 19% față de anul precedent. Prin noile reguli, pensionarii vor avea acces mai restricționat la economiile lor, dar autoritățile promit o sursă de venit stabilă pe termen lung.

Advertisement

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading