Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -4°C | Anul XI Nr. 548

La zi

Semnificația istorică a zilei de 24 august

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

410: Barbarii vizigoți din Balcani, conduși de Alaric încep jefuirea Romei, care durează trei zile.

1349: Sase mii de evrei sunt uciși în Mainz, după ce au fost acuzați de răspândirea ciumei bubonice în rândul creștinilor.

1456: Se finalizează tipărirea Bibliei lui Gutenberg.

Advertisement

1572 – Noaptea Sfântului Bartolomeu – masacrarea hughenoților la Paris. Declanșarea celui de-al patrulea război civil în Franța (1572-1573).

1752: A început, în Țara Românească, domnia lui Matei Ghica, fiul lui Grigore al II-lea Ghica.

1787: A izbucnit un nou război ruso-austro-turc. Teritoriul României devine teatrul operațiunilor militare. Austriecii ocupă mănăstirile Sinaia, Cozia și Tismana.

1789: Revoluționarii francezi proclamă libertatea presei.

1814: Armata engleză cucerește Washington D.C., capitala S.U.A., și dă foc clădirii Casei Albe și altor clădiri din oraș.

Advertisement

1820: A murit scriitorul Ion Budai-Deleanu, reprezentant al Scolii Ardelene (“Țiganiada”, “Trei viteji”, “Scrieri lingvistice”) ; (n.06.01. 1760).

1857 – Panica din 1857. Începe una dintre cele mai grave crize economice din istoria Statelor Unite.

1865 – S-a născut Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României din anul 1914 – până in anul 1927.  (d. 1927).

1868: A murit Costache Negruzzi, prozator, poet și dramaturg, membru fondator al Societății Academice Române , strălucit reprezentant al curentului național-popular de la “Dacia Literară”;

1884: A decedat Carol Davila, medic român de origine franceză, ctitor al învățământului medical romanesc.

Advertisement

1912: Alaska devine teritoriu al Statelor Unite.

1918: A fost constituit, la Paris, Consiliul Național al Unității Românești, avându-l ca președinte pe Take Ionescu. Consiliul va fi recunoscut de guvernul francez, SUA, englez și italian (24.08 – 6.09.1918). Este publicat ziarul “La Roumanie”.

1929: Are loc Masacrul de la Hebron, când 67 de evrei (inclusiv 23 de studenți) au fost uciși la Hebron, atunci parte din Mandatul britanic pentru Palestina, de către arabi incitați la violență prin zvonuri că evreii au pus stăpânire pe Moscheile de pe Muntele Templului.

1944: Al Doilea Război Mondial: trupele aliate încep eliberarea Parisului.

1944: Este confirmată starea de beligerantă cu Germania, printr-o declarație oficială de război a Guvernului român, difuzată prin radio și publicată în presa din 25 august.

Advertisement

1944: Bucureștiul este bombardat de aviația nazista. Atacul s-a soldat cu distrugerea Teatrului Național, avarierea Palatului Regal și cu zeci de victime.

 1947: S-a născut cunoscutul scriitor brazilian Paulo Coelho.

1949: Intra in vigoare tratatul de alianță prin care este creat NATO.

1960: Se înregistrează cea mai scăzută temperatură vreodată pe Pământ: -88,3 °C (la Stația Vostok)

1968: Franța aprinde prima sa bombă cu hidrogen.

Advertisement

 1968 : A avut loc întâlnire între Nicolae Ceaușescu și Tito la Vârșeț. (Ceaușescu nu primește sprijinul așteptat din partea lui Tito)

1981: Asasinul american Mark David Chapman este condamnat la închisoare pe viață, pentru uciderea compozitorului si interpretului John Lennon, fost membru al celebrei trupe pop britanice The Beatles.

1991: Mihail Gorbaciov a renunțat la funcția de lider al PCUS și a cerut autodizolvarea acestui partid.

1991: Ucraina își declară independența față de Uniunea Sovietică.

1999: Echipajul de pe stația spatială “Mir”, alcătuit din doi cosmonauți ruși, Viktor Afanasiev și Serghei Avdeev, și astronautul francez Jean-Pierre Haignere, şi-a încheiat misiunea la această dată; după ce a fost exploatată timp de 13 ani, stația a fost dezafectată în martie 2001.

Advertisement

2000: S-a deschis Biroul atașatului juridic al FBI la București, la Centrul Cultural American.

2004: 89 de pasageri mor la Aeroportul Internațional Domodedovo, lângă Moscova dupa ce doua avioane sunt aruncate in aer de atentatoare sinucigașe de sex feminin, din Republica Cecenia.

2006: Uniunea Astronomică Internațională a votat redefinirea termenului de planetă, retrogradând Pluto la statutul de „planetă pitică” și lăsând sistemul solar cu numai opt planete.

2008: Are loc Ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de vară de la Beijing, China. România a obținut un total de 8 medalii (4 de aur, 1 de argint, 3 de bronz).

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Meteo și Mediu

Știre meteo – Călărași – 1 februarie 2026

Published

on

Știre meteo – Călărași

Vremea rămâne apăsătoare în Călărași, unde cerul este complet acoperit, iar atmosfera păstrează tonul rece al începutului de februarie. Temperatura înregistrată este de –4°C, însă frigul se simte mult mai intens, cu o valoare resimțită de –10°C, accentuată de vântul care bate constant dinspre ENE cu 16 km/h.

Nivelul ridicat al umidității, 82%, contribuie la senzația de aer greu și rece, în timp ce presiunea atmosferică de 1018 mb (764 mmHg) indică o vreme stabilă, fără schimbări bruște în următoarele ore.

În ansamblu, ziua se anunță rece, cu un cer închis și o atmosferă care îndeamnă la prudență pentru cei care ies afară, mai ales din cauza temperaturii resimțite mult mai scăzute.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Ajutoare de Paște și Crăciun pentru pensionari: PSD vrea până la 1.000 lei în 2026

Published

on

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că PSD propune un nou pachet de solidaritate pentru categoriile vulnerabile, inclusiv ajutor financiar one-off pentru pensionari și în 2026.

Ajutorul ar urma să fie acordat în două tranșe egale, una de Paște (aprilie) și una de Crăciun (decembrie), cu sume diferențiate în funcție de nivelul pensiei:

  • Pensionarii cu pensii de până la 1.500 lei inclusiv – 1.000 lei (2 × 500 lei). Beneficiari: aproximativ 1,24 milioane persoane. Impact bugetar estimat: 1,24 miliarde lei.
  • Pensionarii cu pensii între 1.501 și 2.000 lei – 800 lei (2 × 400 lei). Beneficiari: circa 621.095 persoane. Impact bugetar estimat: 497 milioane lei.
  • Pensionarii cu pensii între 2.001 și 3.000 lei – 600 lei (2 × 300 lei). Beneficiari: aproximativ 1 milion persoane. Impact bugetar estimat: 612 milioane lei.

PSD a cerut deja în Coaliție aprobarea acestor măsuri pentru anul 2026, similar cu ajutoarele acordate în 2023. Dacă propunerea va fi acceptată, peste 2,8 milioane de pensionari ar putea beneficia de sprijin financiar suplimentar, cu un impact total bugetar estimat la aproximativ 2,35 miliarde lei.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Raed Arafat propune ca România să adopte o măsură îndrăzneață, similară cu cele luate de alte națiuni, subliniind că demersul nu vizează cenzura.

Published

on

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, consideră că platformele de socializare reprezintă “produse cu risc semnificativ pentru copii și adolescenți” și sugerează că România ar trebui să reglementeze legal accesul acestora la astfel de platforme.

Într-o postare pe Facebook de sâmbătă dimineață, șeful DSU a reflectat: “După recentele evenimente de gravitate majoră în care au fost implicați majoritar copii și adolescenți, nu ar fi acum prilejul oportun ca și România să adopte o măsură curajoasă și responsabilă, alăturându-se statelor care analizează sau au implementat deja restricționarea accesului minorilor la rețelele de socializare?”

În acest context, Arafat menționează acțiunile întreprinse de alte state.

“Țări precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia abordează deja acest subiect ca fiind ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o polemică ideologică”, afirmă Arafat.

Advertisement

Acesta subliniază că “nu este vorba despre cenzură”, ci despre “ocrotirea sănătății mintale a copiilor și adolescenților”.

Arafat adaugă că, așa cum minorilor le este interzis legal accesul la alcool, tutun sau jocuri de noroc, statul ar trebui să intervină și în privința rețelelor sociale.

Șeful DSU argumentează că “rețelele de socializare sunt servicii cu potențial periculos pentru copii și adolescenți. Aceste platforme utilizează tactici complexe de influențare, create pentru a capta interesul și a induce dependență. Un copil sau un adolescent nu posedă încă dezvoltarea cognitivă și afectivă suficientă pentru a se proteja de algoritmi proiectați intenționat să exploateze vulnerabilități.”

„Nu este exclusiv sarcina părinților”

A spune că „este doar responsabilitatea părinților” nu mai este suficient într-un context global marcat de platforme extinse și interese comerciale masive. Când pericolul este generalizat, soluția trebuie să provină din sfera politicilor publice”, mai spune șeful DSU.

Advertisement

Având în vedere aceste aspecte, Arafat propune o reglementare legislativă care să limiteze accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 – 16 ani.

“De aceea, este momentul ca parlamentarii României să își asume această îndatorire și să elaboreze un set de reglementări legislative bine definite care să restricționeze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare”, a mai transmis Arafat.

**Exemple de acțiuni întreprinse de alte națiuni**
Australia a promulgat o lege care impune platformelor să prevină persoanele sub 16 ani să-și deschidă sau să-și mențină conturi.

Franța a adoptat un proiect legislativ care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani și impune verificarea vârstei utilizatorilor, cu aplicare din septembrie 2026. Norvegia intenționează să majoreze vârsta minimă la care minorii pot acorda consimțământul pentru procesarea datelor pe rețele sociale, de la 13 la 15 ani, și dezvoltă un mecanism de verificare a vârstei.

În Regatul Unit, Guvernul examinează opțiunea unor limitări asemănătoare cu cele australiene, deși nu s-a instituit încă o interdicție totală pentru minori.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading