La zi
Semnificația istorică a zilei de 23 iulie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1601 – Mihai Viteazul dictează memoriul către marele duce al Toscanei, Fernando I de Medici, păstrat numai în traducere, prima autobiografie din literatura româna.
1684 – S-a născut la Constantinopol Ioan A. Mavrocordat, ( d. 23 noiembrie 1719 la București). A fost caimacam în Moldova, intre 7 octombrie 1711 – 16 noiembrie 1711 și domnitor în Muntenia, in perioada 2 decembrie 1716 – 6 martie 1719.
1812 – A fost semnat „Regulamentul privind instituirea administraţiei provizorii ruseşti pe teritoriul moldovenesc dintre Prut şi Nistru”
1829 – William Burt a conceput prima mașină de scris din lume.
1851 – A murit Constantin Daniel Rosenthal, pictor și revoluționar pașoptist (“România revoluționară”, “Femeie pe canapea”); (n. 1820).
1857 – Franța, Rusia, Prusia si Regatul Sardiniei rup legăturile diplomatice cu Poarta otomana, care refuzase sa anuleze alegerile falsificate de Vogoride in Moldova, in încercarea de a împiedica Unirea cu Valahia.
1862 – Serviciul de poștă a intrat în administrația statului; s-a înființat Direcția centrală a poștelor; (23 iulie/4 august).
1881 – La Liège in Belgia, s-a înființat Federația Internațională de Gimnastică, cea mai veche federație sportivă internațională.
1888 – S-a născut Raymond Chandler, scriitor american, cunoscut autor de romane polițiste.
1903 – Ford Motor Company aduce Modelul A pe piața americană.
1914 – În preludiul Primului Război Mondial, Austro-Ungaria a dat un ultimatum Serbiei, cerând acestei țări să-i permită investigarea asasinării arhiducelui Franz Ferdinand.
1920 – S-a născut Amalia Rodrigues, „regina muzicii fado” portugheze.
1921 – Conferința internațională a Dunării – A fost semnată Convenția de la Paris (Belgia, Franța, Marea Britanie, Grecia, Italia, România, Regatul sârbilor, croaților și slovenilor și Cehoslovacia). Convenția stabilea statutul definitiv al Dunării: navigația pe Dunăre era liberă și deschisă tuturor pavilioanelor în condiții de egalitate completă, pe tot parcursul navigabil al fluviului și pe toată rețeaua internaționalizată.
1940 – Subsecretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Sumner Welles emite o declarație cu privire la nerecunoașterea de către Statele Unite a anexării de către sovietici a celor trei state baltice: Estonia, Letonia și Lituania.
1950 – Revolta țăranilor din Vrancea împotriva colectivizării.
1950 – A avut loc reorganizarea administrativă a României, împărțită în 28 de regiuni.
1951 – A murit in închisoare, mareșalul Philippe Petain, fost șef al Statului francez în regimul de la Vichy, învingător la Verdun.
1959 – A avut loc vizita președintelui american Richard Nixon în URSS (23–31 iulie).
1967 – În orașul american Detroit, statul Michigan, se declanșează una dintre cele mai grave revolte urbane din istoria Statelor Unite. 43 de persoane au fost ucise, 342 rănite și 1.400 clădiri arse.
1968 – În scopul de a exercita presiuni asupra guvernului liberal cehoslovac, sovieticii anunță desfășurarea la scară largă, a unor manevre militare în apropiere de graniță cu Cehoslovacia.
1974 – Junta militară din Grecia se retrage de la putere și fostul prim-ministru Constantin Karamanlis este invitat să conducă noul guvern.
1989 – S-a născut actorul englez Daniel Radcliffe, interpretul celebrului personaj Harry Potter.
1991 – Banca Națională a României emite norme privind înființarea și funcționarea caselor de schimb valutar.
1995 – Americanii Thomas Hale și Alan Bopp au descoperit, independent unul de altul, cometa Hale-Bopp , aflata la mare distanță de Soare.
2000 – Șefii de stat și de guvern ai statelor membre ale G-8, reuniți la Nago (Japonia), au adoptat Declarația finală a summitului din Okinawa, care își propunea “să atace în profunzime cauzele conflictelor și sărăciei” din lume.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Meteo și Mediu
Călărașiul, sub cod portocaliu de caniculă și furtuni violente: temperaturi de până la 40°C și nopți tropicale
Județul Călărași se află sub o dublă avertizare meteorologică – cod portocaliu de caniculă și instabilitate atmosferică – valabilă începând de marți, 23 iulie, ora 10:00, până joi, 25 iulie, ora 10:00. Informațiile au fost transmise oficial de Prefectura Călărași, care face apel la populație să respecte recomandările de siguranță.
🔥 Val de căldură sufocant
Potrivit avertizării, valul de căldură va fi persistent și va aduce temperaturi maxime de până la 40°C, cu un disconfort termic accentuat. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități, ceea ce înseamnă un risc crescut pentru sănătate, în special în cazul persoanelor vulnerabile. Nici nopțile nu vor aduce răcoare: temperaturile minime nu vor coborî sub 20–22°C, specific nopților tropicale.
⛈️ Furtuni și fenomene periculoase
În plus, în intervalul 23 iulie, ora 21:00 – 24 iulie, ora 06:00, meteorologii prognozează instabilitate atmosferică severă:
- descărcări electrice
- averse torențiale (peste 30 l/mp, izolat chiar 40 l/mp)
- vijelii cu rafale de vânt de până la 70 km/h
- grindină în zone izolate
📢 Recomandările autorităților:
- Evitați expunerea prelungită la soare, în special în intervalul orar 11:00–17:00
- Consumați lichide suficiente și purtați îmbrăcăminte lejeră, deschisă la culoare
- Nu lăsați copiii sau animalele de companie în mașinile parcate
- Urmăriți informările oficiale și respectați sfaturile autorităților
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Incidentul din Golful Tonkin reprezintă un episod controversat din timpul Războiului din Vietnam, care a avut loc în august 1964 și a contribuit la escaladarea implicării Statelor Unite în conflict. Evenimentele s-au desfășurat în apele internaționale din Golful Tonkin, în largul coastei Vietnamului de Nord, și au implicat distrugătorul american USS Maddox și forțe navale nord-vietnameze.
La 2 august 1964, USS Maddox, aflat într-o misiune de recunoaștere electronică în Golful Tonkin, a raportat că a fost atacat de trei torpiloare nord-vietnameze. Conform rapoartelor oficiale ale SUA, torpiloarele au lansat torpile și au deschis focul asupra navei americane. USS Maddox, sprijinit de avioane de pe portavionul USS Ticonderoga, a răspuns cu foc, avariind torpiloarele și forțându-le să se retragă. Acest prim incident a fost confirmat de ambele părți, deși motivațiile și circumstanțele exacte ale acțiunilor nord-vietnameze au rămas subiect de dezbatere.
Pe 4 august 1964, USS Maddox, împreună cu un alt distrugător, USS Turner Joy, au raportat un al doilea atac din partea forțelor nord-vietnameze. Echipajele au semnalat detectarea torpilelor și a altor activități ostile în timpul nopții, în condiții meteorologice nefavorabile, cu furtună și vizibilitate redusă. SUA au răspuns cu focuri de artilerie și atacuri aeriene asupra pozițiilor nord-vietnameze. Ulterior, însă, au apărut îndoieli serioase cu privire la realitatea acestui al doilea atac. Dovezile, inclusiv rapoartele radar și sonar, au fost considerate neconcludente, iar unii istorici și oficiali au sugerat că incidentul ar fi fost rezultatul unei erori de interpretare sau al unei exagerări deliberate.
Aceste evenimente au avut consecințe majore. La 7 august 1964, Congresul SUA a adoptat Rezoluția Golfului Tonkin, care a autorizat președintele Lyndon B. Johnson să folosească forța militară în Vietnam fără o declarație formală de război. Aceasta a deschis calea pentru o escaladare semnificativă a prezenței militare americane în Vietnam, inclusiv bombardamente aeriene intense și trimiterea a sute de mii de trupe.
În deceniile următoare, incidentul din Golful Tonkin a devenit un simbol al controverselor legate de justificarea intervenției SUA în Vietnam. Documente declasificate, inclusiv rapoarte ale Agenției de Securitate Națională (NSA), au arătat că informațiile despre al doilea atac au fost manipulate sau interpretate greșit, alimentând teoriile conform cărora administrația SUA a folosit incidentul ca pretext pentru intensificarea războiului.
Incidentul din Golful Tonkin rămâne un moment definitoriu în istoria Războiului din Vietnam, ilustrând complexitatea și ambiguitatea deciziilor politice și militare din acea perioadă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Alifia de varză: Beneficii și preparare
Alifia de varză este un remediu natural valoros, utilizat în special în cosmetică și îngrijirea pielii, datorită proprietăților sale terapeutice. Obținută din frunze de varză, cunoscute pentru efectele lor antiinflamatorii și vindecătoare, această alifie este o soluție accesibilă pentru diverse probleme dermatologice. Iată principalele sale beneficii:
Beneficii ale alifiei de varză:
- Calmarea inflamațiilor: Reduce iritațiile, roșeața și inflamațiile pielii, oferind un efect calmant rapid.
- Vindecarea rănilor: Proprietățile antibacteriene ale verzei ajută la accelerarea vindecării tăieturilor, zgârieturilor sau rănilor minore.
- Hidratarea pielii: Contribuie la menținerea hidratării, conferind pielii un aspect sănătos și catifelat.
- Tratamentul arsurilor solare: Ameliorează disconfortul cauzat de expunerea excesivă la soare, calmând pielea afectată.
- Eczema și alte afecțiuni dermatologice: Poate reduce simptomele asociate cu afecțiuni precum eczema, datorită efectului său antiinflamator.
Cum prepari alifia de varză acasă:
- Prepararea frunzelor: Fierbe câteva frunze proaspete de varză în apă timp de 5-7 minute, până devin moi. Scurge apa și lasă-le să se răcească ușor.
- Macerarea: Pasează frunzele fierte într-un blender până obții o pastă fină și omogenă.
- Amestecarea cu o bază grasă: Combină pasta de varză cu un ingredient gras, precum ulei de cocos, unt de shea sau vaselină naturală, într-un raport de 1:1. Amestecă bine pentru a obține o textură cremoasă.
- Răcirea și depozitarea: Lasă amestecul să se răcească complet, apoi transferă-l într-un recipient curat, sterilizat, cu capac. Păstrează alifia la frigider pentru a-i prelungi durata de valabilitate.
Mod de utilizare: Aplică alifia pe zona afectată a pielii, masând ușor. Înainte de utilizare, efectuează un test pe o mică porțiune de piele pentru a verifica posibile reacții alergice.
Notă: Pentru rezultate optime, folosește frunze de varză proaspete și ingrediente naturale de calitate. Alifia de varză este o soluție tradițională eficientă, dar consultă un dermatolog dacă afecțiunile pielii persistă sau se agravează.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Viceprimarul Gheorghe Stoian, fidel PSD de peste 20 de ani: „Am intrat în 2004 și voi ieși tot de aici”
Bolt se lansează în Călărași în august. Compania caută șoferi parteneri pentru o flotă locală
Bilanțul Jandarmeriei Călărași pentru primele șase luni ale anului 2025: peste 2.300 de misiuni și amenzi de aproape 160.000 de lei
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
