La zi
Semnificația istorică a zilei de 22 martie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
238: Gordian I și Gordian al II-lea au fost proclamați împărați romani.
1312: Papa Clement al V-lea a desființat Ordinul Templierilor, iar bunurile acestuia au trecut în stăpânirea regelui Franței, Filip al IV-lea.
1508: Ferdinand I este încoronat Rege al Spaniei.
1599 : S-a născut Anthonius Van Dyck, pictor flamand, remarcabil portretist olandez al secolului al XVII–lea
1611 : Radu Mihnea ocupă Târgoviște, iar principele transilvănean Gabriel Bathory a fost silit să se retragă în fața oștirilor otomane venite in sprijinul domnului muntean
1621: Regele Iacob I al Angliei dizolvă Parlamentul englez, marcând un moment tensionat între coroană și legislativ.
1797 : S-a născut Wilhelm I al Germaniei ((Wilhelm Friedrich Ludwig von Hohenzollern), rege al Prusiei și împărat german)
1809: Carol al XIII-lea devine rege al Suediei, succedându-l pe Gustav IV Adolf.
1812 : În urma negocierilor de pace ruso-turce de după Războiul ruso-turc de la 1806-1812, țarul Alexandru I accepta Prutul ca graniță a Imperiului Rus până la vărsarea lui în Dunăre. În cele din urmă turcii au cedat, astfel că pacea ruso-turcă se încheie la 16/28 mai 1812, la București.
1834 : (22 martie 1834 – 2 aprilie) – Poarta numește cu acordul guvernului rus domnitorii celor două Principate romane: Alexandru Ghica în Valahia şi Mihail Sturdza în Moldova.
1841: Iosif Hyrtl, anatomist austriac, publică primul său atlas de anatomie comparativă.
1884: Premiera piesei Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri la Teatrul Național din București.
1888: A fost înființată prima ligă de fotbal din lume, The Football League, în Anglia.
1895: Frații Lumière au realizat prima demonstrație a cinematografului la Paris.
1926: Se constituie Federația Română de Box.
1926 : Începe greva generală a muncitorilor de la Reșița.
1935 : Televiziunea germană își începe transmisiile regulate.
1933: Germania nazistă a deschis primul lagăr de concentrare, Dachau.
1943 : A avut loc premiera filmului “O noapte furtunoasa”, în regia lui Jean Georgescu, ecranizare a celebrei comedii a lui I.l.Caragiale.
1945: Liga Arabă a fost înființată prin adoptarea unei carte la Cairo.
1946: Regatul Unit acordă independență deplină Transiordaniei.
1948 : Regele Mihai I al României este primit la Casa Albă de președintele american Harry Truman.
1960: Masacrul de la Sharpeville din Africa de Sud – poliția a deschis focul asupra unui grup de protestatari pașnici, ucigând 69 de persoane
1963: The Beatles au lansat primul lor album, Please, Please Me, în Marea Britanie.
1965 : La propunerea lui I. Gh. Maurer, Plenara C.C. al P.M.R. îl alege în funcția de prim-secretar al acestui partid pe Nicolae Ceaușescu. Bolnav de cancer, fostul dictator comunist Gheorghiu-Dej încetase din viata la 19 martie 1965. Pe 22 martie 1965, Nicolae Ceaușescu, liderul comunist care răspundea de sectoarele cheie ale puterii, Armata, Securitatea, Justiția si Miliția, a fost ales prim-secretar al Partidului Muncitoresc Roman, care avea să revină în curând la vechea sa denumire de Partidul Comunist Roman.
1972: Congresul Statelor Unite aprobă Amendamentul pentru Drepturi Egale, care asigură egalitatea de drepturi indiferent de sex.
1977 : Nicolae Ceaușescu a decis ”refacerea urbanistica” a Bucureștiului, in urma cutremurului din 4 martie 1977, fapt care a dus la demolarea mai multor monumente istorice, cele mai multe fiind vechi lăcașe de cult ortodoxe.
1992: Partidul Democrat din Albania câștigă alegerile parlamentare, marcând sfârșitul comunismului în țară.
1995: Cosmonautul rus Valeri Poliakov revine pe Pământ după un record de 438 de zile petrecute în spațiu.
1997: Cometa Hale–Bopp a atins cea mai mare apropiere de Pământ, devenind una dintre cele mai observate comete ale secolului XX.
1997 : Regele Mihai a sosit la Londra, în cadrul primei misiuni dintre cele asumate cu prilejul ultimei vizite pe care fostul suveran al României a făcut-o la București, in vederea sprijinirii demersurilor României de aderare la NATO.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Bibliotecarii din județul Călărași învață competențe digitale pentru a sprijini comunitățile locale. A început cursul „Digital STARs”
Prima zi a cursului „Digital STARs” – un program dedicat dezvoltării competențelor digitale de bază – a adus la Biblioteca Județeană Călărași zeci de bibliotecari din întreg județul, într-o sesiune intensă de formare finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Participanți din 16 biblioteci comunale, alături de echipa Bibliotecii Județene, au lucrat cot la cot pentru a dobândi abilitățile necesare susținerii viitoarelor cursuri de alfabetizare digitală în propriile comunități. Într-o sală modernă, dotată cu echipamente IT și ecrane interactive, formatorii au ghidat participanții prin instrumente digitale esențiale, platforme online și metode de predare adaptate nevoilor actuale ale utilizatorilor.
Pe parcursul formării, bibliotecarii vor învăța cum să ajute locuitorii din județ să acceseze mai ușor informații, servicii publice electronice și resurse digitale – un pas important pentru incluziunea socială și digitală în zonele rurale.
Reprezentanții Bibliotecii Județene Călărași au subliniat că proiectul își propune transformarea bibliotecilor în nuclee active de sprijin digital: „Suntem mândri să contribuim la dezvoltarea competențelor digitale la nivel local și să devenim un punct de sprijin pentru cei care au nevoie de ghidare în utilizarea tehnologiei.”
Programul „Digital STARs” continuă în perioada următoare, urmând ca participanții să își ducă mai departe cunoștințele în propriile comunități, acolo unde alfabetizarea digitală este o reală nevoie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
De ce a fost redeschis vadul Mitreni–Clătești, deși este ilegal? Podul de lângă Crivăț este rupt. Răspunsul prefectului Laurențiu State
Redeschiderea vadului dintre Mitreni și Clătești a stârnit mai multe reacții și întrebări în rândul localnicilor, mai ales după ce autoritățile au avertizat că tronsonul nu este amenajat corespunzător și reprezintă un risc pentru siguranța rutieră. În plus, trecerea este considerată ilegală din punct de vedere tehnic, nefiind omologată ca infrastructură rutieră.
Întrebat de jurnaliștii Calarasipress.ro de ce a fost reluat traficul, prefectul Laurențiu State a explicat că situația acestui podeț improvizat nu este una obișnuită:
Potrivit prefectului, trecerile de acest tip de pe Argeș – inclusiv vadul Mitreni–Clătești – există de zeci de ani și au fost create în cadrul strategiei de dezvoltare a proiectului Canalului Navigabil Dunăre–Marea Neagră. Pentru că proiectul nu a fost niciodată abandonat oficial și nu există o hotărâre de renunțare sau de modificare a traseului planificat, autoritatea locală sau județeană nu poate interveni asupra acestui punct de traversare.
„Aceste podețe fac parte din infrastructura prevăzută inițial pentru dezvoltarea canalului. Atâta timp cât proiectul nu este anulat sau modificat prin acte oficiale, intervențiile asupra acestor treceri pot fi făcute doar de instituțiile centrale, nu de autoritățile locale”, a precizat prefectul Laurențiu State pentru CălărașiPress.ro.
În acest moment, Ministerul Transporturilor și Administrația Bazinală Argeș–Vedea sunt singurele instituții care pot decide reconfigurarea, consolidarea sau desființarea vadului.
Cum a apărut blocajul administrativ?
Situația devine și mai complicată din punct de vedere juridic. Printr-o hotărâre a Consiliului Local Crivăț, în administrarea comunei a intrat întreg tronsonul DJ 301, drum județean care își continuă traseul peste Argeș, în direcția Budești–Crivăț.
Numai că, deși drumul figurează pe acte, nu există un pod autorizat care să lege cele două maluri. Astfel, realitatea din teren nu corespunde situației din documente.
Podețul de la Budești – Crivăț este impracticabil
Despre cel de-al doilea pod improvizat, construit din tubulaturi și ulterior asfaltat, Prefectura Călărași a emis o dispoziție prin care interzicea accesul pe acest drum până la refacerea sau aducerea lui într-o stare legală și sigură de utilizare.
De ce s-a redeschis totuși vadul?
Prefectura explică faptul că reluarea traficului nu reprezintă o autorizare propriu-zisă, ci o măsură temporară pentru a permite accesul locuitorilor, în condițiile în care această trecere este singura legătură directă dintre comunitățile din zonă.
Cu toate acestea, prefectul subliniază că soluția finală poate veni doar de la Ministerul Transporturilor și Administrația Bazinală, instituțiile care gestionează atât proiectul canalului, cât și lucrarea hidrotehnică a râului Argeș.
Vadul rămâne o trecere neconformă, folosită pe propria răspundere, iar responsabilitatea rezolvării problemei revine instituțiilor centrale. Până atunci, localnicii trebuie să circule cu prudență, iar autoritățile locale rămân cu mâinile legate din cauza unui proiect național început în urmă cu decenii și niciodată închis oficial.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Exercițiu de pregătire și prevenire la Căminul de Bătrâni „Antim Ivireanul”, alături de pompierii ISU Călărași
Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” Călărași a desfășurat o nouă acțiune de instruire și informare preventivă, de această dată la Căminul de Bătrâni „Antim Ivireanul” din municipiul Călărași. Activitatea a avut ca scop creșterea nivelului de siguranță al comunității, dar și formarea unui comportament adecvat în situații de urgență.
Pe parcursul întâlnirii, pompierii au prezentat măsuri esențiale de prevenire a incendiilor, reguli de comportament și proceduri de evacuare adaptate persoanelor vârstnice și personalului de îngrijire. Demonstrațiile au fost explicate pe înțelesul tuturor, accentul fiind pus pe reacția corectă și rapidă în caz de pericol.
Reprezentanții ISU „Barbu Știrbei” subliniază că astfel de acțiuni contribuie semnificativ la dezvoltarea unei culturi a prevenirii și la îmbunătățirea capacității comunității de a răspunde eficient în situații de urgență.
Activitățile de informare vor continua și în alte centre și instituții din județ, ca parte a programului permanent de educare și pregătire a populației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Recomandare de carte – „O mare de adevăruri” de Andrea de Carlo
Femeia care a făcut din greșeală un imperiu: povestea inventatoarei corectorului alb
Remediul de 3 ingrediente care distruge răceala, astmul și kilogramele în plus
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
