La zi
Semnificația istorică a zilei de 22 august
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1456 – Vlad Țepeș, fiul lui Vlad Drăculea, l-a înfrânt și ucis pe Vladislav al II-lea, ceea ce a dus la începutul celei de a doua domnii a lui în Țara Românească (până în noiembrie 1462).
1485 – Bătălia de la Bosworth: Regele Richard al II-lea a fost înfrânt și ucis iar Henric de Richmond s-a încoronat rege al Angliei (30 octombrie 1485) sub numele de Henric al VII-lea, întemeind dinastia Tudorilor. Sfârșitul “Războiului celor două Roze“.
1531 – In Bătălia de la Obertin domnul moldovean Petru Rareș a fost înfrânt de poloni.
1642 – Începutul Războiului Civil Englez (22 august, 1642 – 3 septembrie, 1651), Marea Rebeliune, între partizanii regelui Carol I și parlamentari. Regele califică Parlamentul englez drept trădător.
1770 – Expediția condusă de James Cook ajunge pe coasta de est a Australiei.
1780 – Nava lui James Cook, Resolution, s-a întors în Anglia, după moartea lui Cook în Hawaii.
1802 – S-a născut Ecaterina Varga, luptătoare pentru drepturile românilor din Munții Apuseni.
1820 – S-a născut Manolache Costache Epureanu, politician român (d. 1880)
1834 – Aradul a primit în mod solemn titlul de Oraş Liber Regesc din partea împăratului Francisc I.
1846 – SUA a anexat New Mexico.
1864 – Douăsprezece țări Europene au semnat din inițiativa lui Henri Dunant, Convenția internațională de la Geneva privitoare la acordarea statutului de neutralitate răniților de război și personalului sanitar militar. A fost înființată Crucea Roșie.
1875 – Este ratificat tratatul de la Sankt Petersburg dintre Japonia și Rusia, legat de statutul Sakhalin din insulele Kurile.
1882 – S-a născut Augustin Maior, fizician și inventator român.
1883 – A încetat din viață scriitorul rus Ivan Sergheevici Turgheniev, autorul operelor “Un cuib de nobili” și “Fum”; (n. 28 octombrie /9 noiembrie 1818).
1890 – A încetat din viață scriitorul Vasile Alecsandri, redactor şi proprietar al revistei “România literară”, membru fondator și membru de onoare al Academiei Române; a publicat prima culegere de poezie populară românească;
1909 – A avut loc primul miting aviatic internațional, organizat la Remis in Franța.
1910 – Coreea a fost anexată Japoniei, după cinci ani de protectorat nipon. Numele Coreea a fost abolit și înlocuit cu vechea denumire Joseon.
1911 – A fost descoperit furtul pânzei Mona Lisa, capodopera lui Leonardo da Vinci de la Muzeul Luvru.
1914 – Împăratul Germaniei, Wilhelm al II-lea, îi cere telegrafic regelui Carol I al României (1866-1914) intrarea țării noastre în război de partea Puterilor Centrale. Regele Carol I îi răspunde că nu poate satisface cererea din cauza opiniei publice românești.
1934 – Nicolae Titulescu a fost numit șef al delegației române la cea de-a 15-a sesiune extraordinară a Societății Națiunilor.
1941 – Ion Antonescu s-a autopromovat la gradul de mareșal (decretele de decorare și de promovare au fost semnate de rege.
1942 – Al Doilea Război Mondial: Brazilia declară război puterilor Axei (Germania, Italia și Japonia).
1968 – Marea Adunare Națională din România a adoptat “Declarația cu privire la principiile de baza ale politicii externe a României”, transmisa parlamentelor si guvernelor din toate tarile lumii si Organizației Națiunilor Unite, declarație care sublinia coordonatele politicii de independenta ale tarii.
1972 – Rhodesia a fost data afară de la Jocurile Olimpice, cu doar patru zile înainte de ceremonia de deschidere din München, Germania, la insistentele tarilor africane care considerau regimul coloniștilor albi condus de Ian Smith rasist si ilegal.
1989 – A fost descoperit primul inel al lui Neptun.
1990 – Turkmenistanul si-a proclama suveranitatea fata de U.R.S.S.
1991 – S-a reintrodus drapelul de stat tricolor al Rusiei. Aceasta zi devine în Federația Rusa “Ziua Drapelului”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În perioada tensionată a războiului din Irak, între octombrie 2005 și martie 2006, un medic irakian pe nume Dr. Louay a devenit unul dintre cei mai șocanți criminali seriali din istoria modernă. Sub pretextul că își tratează victimele – polițiști, soldați și oficiali răniți în atacuri teroriste – el administra, de fapt, anticoagulante letale. Aceste substanțe nu vindecau rănile, ci agravau sângerările interne, ducând la moartea lentă și chinuitoare a pacienților săi.
Dr. Louay, un chirurg respectat în Bagdad, profita de haosul post-invazie pentru a-și satisface o vendetă personală împotriva forțelor de securitate americane și irakiene. El alegea cu grijă victimele din spitalele aglomerate, unde nimeni nu bănuia că “eroul în halat alb” era, de fapt, un asasin. Anticoagulantele injectate – similare cu heparina, dar în doze fatale – transformau hemoragiile minore în catastrofe mortale. În doar șase luni, bilanțul său s-a ridicat la 43 de morți confirmate, majoritatea polițiști irakieni și soldați americani care supraviețuiseră inițial atacurilor IED (dispozitive explozive improvizate).
Autoritățile irakiene au început să suspecteze după ce mai mulți pacienți mureau în mod inexplicabil în aceeași secție. Investigația, susținută de trupele americane, a dus la arestarea lui în martie 2006. Sub tortură și interogatoriu, Dr. Louay a mărturisit: “Am vrut să răsplătesc suferința poporului meu”. Procesul său rapid s-a încheiat cu o condamnare la moarte prin spânzurare, executată în 2007. Cazul său a șocat lumea, evidențiind ororile războiului și pericolele ascunse în spatele uniformelor medicale.
Astăzi, povestea Dr. Louay rămâne un avertisment sumbru despre cum ura poate transforma un vindecător în ucigaș. Un capitol negru din istoria Irakului, unde moartea venea… cu stetoscopul.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În inima munților din sudul Etiopiei, unde aerul uscat poartă arome de ienupăr și acacia, zboară o pasăre desprinsă parcă din legende: Turaco al lui Ruspoli, cunoscut științific ca Menelikornis ruspolii. Această creatură exotică, parte din familia Musophagidae – turacoșii, supranumiți adesea „păsări-banane” datorită pasiunii lor pentru fructe –, a fost descoperită la sfârșitul secolului al XIX-lea de exploratorul italian Eugenio Ruspoli, un prinț aventurier a cărui curiozitate i-a adus nemurirea în numele speciei. Cu un penaj de un verde intens și strălucitor, care se contopește perfect cu frunzișul dens al pădurilor subtropicale uscate, turaco-ul este un maestru al camuflajului. Totuși, în zbor, aripile sale dezvăluie petche roșii vii, un contrast spectaculos ce amintește de un curcubeu tropical.
Această pasăre de mărime medie, cu o lungime de aproximativ 45 de centimetri, poartă o creastă moale, albicioasă, care îi conferă un aer regal – un omagiu ironic adus prințului care a vânat-o accidental. Se deplasează prin arbori cu salturi jucăușe, alunecând între crengi ca un acrobat al naturii, preferând marginile pădurilor de ienupăr (Juniperus procera) și zonele cu tufișuri veșnic verzi din regiuni precum Arero, Wadera, Negele sau Bobela. Dieta sa este un festin al naturii: fructe suculente de copaci indigeni, boabe dulci, dar și ocazional flori sau nevertebrate mici, precum melci, făcând-o un polenizator neintenționat și un aliat esențial al ecosistemului. Vocile sale – un cor de „krow” guturale și chemări metalice înalte – răsună prin văile etiopiene, semnalând prezența sa discretă, dar vitală, în lanțul trofic al acestor habitate fragile.
Totuși, splendoarea sa vine cu un preț: endemică exclusiv în sudul Etiopiei, cu o arie de răspândire de mai puțin de 8.000 km², populația turaco-ului este grav amenințată de defrișări, expansiune agricolă și presiunea umană. Clasificată ca vulnerabilă, cu tendințe de agravare conform studiilor din anii 2000, această pasăre riscă să dispară dacă eforturile de conservare nu se intensifică. Proiecte locale, susținute de BirdLife International, promovează protecția pădurilor și monitorizarea speciilor, amintindu-ne că salvarea turaco-ului înseamnă nu doar păstrarea biodiversității, ci și conservarea moștenirii culturale a Etiopiei – o țară cu peste 800 de specii de păsări endemice. Turaco al lui Ruspoli nu este doar o pasăre; este un simbol al rezilienței naturii și un apel la acțiune pentru protejarea ultimelor colțuri sălbatice ale Africii de Est.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Toamna aduce în județul Călărași mirosul specific al verzei puse la murat. În piețe, gospodinele și gospodinii se grăbesc să cumpere varza potrivită pentru butoi, semn că sezonul sarmalelor și al mâncărurilor tradiționale se apropie.
Prețul varzei variază între 1,50 și 2 lei kilogramul, în funcție de mărime și calitate. Cei mai căutați sunt producătorii locali din satele din jurul municipiului Călărași, unde varza este apreciată pentru frunza subțire și gustul dulce.
Rețetele diferă de la o zonă la alta. În unele gospodării se adaugă boabe de porumb pentru o culoare aurie, în altele se pune hrean, mărar uscat sau foi de viță pentru un gust mai intens.
Mulți călărășeni spun că cel mai bun moment pentru a pune varza la murat este după 20 octombrie, când temperaturile scad și fermentația se face natural. Procesul durează aproximativ trei săptămâni, iar până la Crăciun, butoaiele sunt gata pentru mesele de sărbătoare.
Ce producători locali cunoști din județul Călărași? Scrie-ne în comentarii și le vom prezenta povestea în paginile Călărași Press.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
ALDIS Călărași caută manipulant mărfuri. Salariu oferit: 4.050 lei lunar
Călărași, în așteptarea fondurilor PNRR. Marius Dulce: „Trei proiecte PNRR sunt blocate, dar nu renunțăm. Vom continua imediat ce Guvernul deblochează finanțarea”
CFR Călători suspendă circulația a aproape 30 de trenuri din cauza datoriilor către CFR Infrastructură. Alte 11 vor fi oprite din 7 noiembrie
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
