La zi
Semnificația istorică a zilei de 22 aprilie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1451 – S-a născut regina Castiliei și a Leonului, Isabela I (d. 26 noiembrie 1504). Ea și soțul său Ferdinand al II-lea de Aragon au întărit stabilitatea ambelor regate si au pus bazele unificării politice ale Spaniei.
1500 – Navigatorul portughez Pedro Álvares Cabral a devenit primul european care a atins coastele Braziliei.
1616 – A murit Miguel de Cervantes Saavedra, autorul romanului “Don Quijote de la Mancha”
1724 – S-a născut Immanuel Kant, filosof german.
1850 – S-a născut la Năsăud poeta Veronica Micle.
1866 – A avut loc primul concert simfonic din București, la Teatrul cel Mare, sub conducerea lui Eduard Wachmann.
1867 – S-a adoptat prima lege monetară din România, prin care Leul a fost desemnat unitatea monetară. Acesta era compus din 100 de bani.
1870 – S-a născut Vladimir Ilici Lenin, politician comunist rus, întemeietorul Uniunii Sovietice.
1877 – România a rupt relațiile diplomatice cu Poarta Otomană.
1894 – S-a născut scriitorul Camil Petrescu.
1897 – S-a stins din viață Ion Ghica, (n.12 august 1816, București), o personalitate marcantă a culturii românești din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, academician, autor, diplomat, matematician, om politic și pedagog român.
1904 – S-a născut Jacob Robert Oppenheimer, fizician, „părintele” bombei atomice.
1907 – A apărut în limba română cu caractere latine, ziarul Viața Basarabiei.
1912 – La Sankt Petersburg a apărut pentru prima oară Pravda, ziarul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
1918 – La Iași, la 9/22 aprilie 1918 regele Ferdinand a semnat Decretul regal nr. 842 de promulgare a Unirii Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia) cu România. Decretul a fost semnat de regele Ferdinand I al României și contrasemnat de Alexandru Marghiloman, președintele Consiliului de Miniștri și Dem. Dobrescu, ministru de justiție. La 27 martie 1918, Sfatul Ţării votase unirea cu România. Pentru unirea cu România au votat favorabil 86 de deputați, 3 împotrivă, 36 s-au abținut, iar 13 deputați au lipsit.
1925 – Eveniment în lumea automobilisticii: uzinele Ford, din Anvers, au fabricat 50.000 de mașini în serie.
1932 – Este adoptată legea pentru organizarea învățământului universitar din România.
1933 – A murit Frederick Royce, cel care împreună cu Charles Rolls, a creat mașina de lux Rolls-Royce.
1937 – S-a născut Jack Nicholson, actor american.
1945 – Deținuții din lagărul de concentrare Jasenovac s-au revoltat; revolta a fost înăbușită și 520 dintre ei au fost uciși.
1952 – În SUA, are loc prima televizare a unei test nuclear.
1954 – URSS intră în UNESCO.
1967 – În Grecia intra in vigoare Legea Marțială.
1968 – A avut loc Plenara CC al PCR în urma căreia a fost reabilitat Lucreţiu Pătrăşcanu.
1980 – S-a încheiat construcția primei nave transportor frigorifice construită în țară (la Galați), “Polar 7”, cu o capacitate de 6.800 tdw.
1986 – A murit la Chicago, Mircea Eliade, romancier, eseist, filosof, istoric al religiilor, autor al „Maitreyi”, „Noapte de Sânziene”, „Traité d’histoire des religions”, „Le Sacré et le Profane”
1990 – După un miting electoral al PNȚCD (înaintea alegerilor din 20 mai), o parte dintre manifestanți se baricadează în Piața Universității din București (unul dintre locurile-simbol ale Revoluției anticomuniste din decembrie 1989), blocând (până la 13 iunie) circulația pe cele două artere principale ce străbat această zonă centrală a Capitalei; această acțiune social-politică a căpătat denumirea de „Fenomenul Piața Universității”.
1994 – Fostul președinte american, Richard Nixon, a încetat din viață la vârsta de 81 de ani.
1996 – Consiliul Național Palestinian și-a deschis lucrările, după 32 de ani de exil.
1999 – În România, Parlamentul României a aprobat cererea NATO de acces in spațiul aerian al României, pentru operațiunile asupra Iugoslaviei.
2013 – Mitropoliții Paul Yazigi și Ioan Ibrahim, au fost răpiți, în apropierea orașului Alep, pe când se aflau într-o misiune caritabilă în satul Kafr Dael.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Amenzi de până la 1 milion de lei pentru munca la negru. Reguli mult mai dure pentru angajatori, din decembrie 2025
Regimul sancțiunilor pentru munca la negru se schimbă radical în România. Începând cu 18 decembrie 2025, angajatorii care folosesc persoane fără contract individual de muncă riscă amenzi uriașe, cuprinse între 40.000 și 1.000.000 de lei, potrivit noilor reglementări anunțate în contextul întăririi controalelor pe piața muncii.
Noua legislație elimină plafonul anterior de 200.000 de lei, aplicabil până acum în cazul sancțiunilor cumulate. Astfel, chiar și un singur angajat depistat fără forme legale poate genera o amendă dublă, fără a mai exista o limită maximă care să protejeze angajatorul.
O altă noutate majoră vizează activitatea inspectorilor de muncă. Aceștia vor fi dotați cu body-cam-uri, având dreptul de a înregistra controalele fără consimțământul angajatorului sau al persoanelor verificate. Înregistrările vor fi stocate pentru o perioadă de minimum șase luni, putând fi folosite ca probe în eventuale litigii sau anchete.
Mesajul autorităților este unul ferm: toleranța față de munca la negru devine zero, iar riscurile financiare și legale pentru angajatori cresc semnificativ. Într-un context în care controalele sunt anunțate ca fiind mai frecvente și mai stricte, specialiștii avertizează că prevenția și informarea nu mai sunt opționale, ci esențiale pentru supraviețuirea oricărui business.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Gripa lovește crunt România: primul deces confirmat chiar de Crăciun – o femeie de 88 de ani din Cluj
În ajunul Crăciunului 2025, România primește o veste dureroasă din partea autorităților sanitare: primul deces cauzat de gripă în acest sezon rece a fost confirmat oficial. Victima este o femeie în vârstă de 88 de ani din județul Cluj, nevaccinată antigripal și cu afecțiuni medicale preexistente. Virusul identificat – tip A, subtip H3 – este cel care domină în acest moment atât la noi, cât și în mare parte din Europa.
Anunțul vine în contextul unei creșteri explozive a cazurilor: în doar o săptămână (15–21 decembrie), numărul îmbolnăvirilor de gripă clinică s-a dublat, ajungând la 11.174 de cazuri raportate la nivel național. Cele mai afectate zone rămân Bucureștiul și județele Cluj, Iași, Bihor, Botoșani și Neamț. În total, peste 102.000 de infecții respiratorii acute (gripă, IACRS și pneumonii) au fost înregistrate în ultima săptămână raportată, cu o intensitate declarată „crescută” de Ministerul Sănătății și chiar o alertă epidemiologică emisă de INSP.
Tulpina A(H3N2) din acest sezon nu este una obișnuită. Circulă de ceva timp în Europa sub o variantă mai agresivă (subclada K), produce debut brusc, febră foarte mare, dureri musculare intense și complicații respiratorii severe mai ales la vârstnici și persoanele cu boli cronice. Din păcate, tocmai aceste categorii sunt și cele mai puțin vaccinate: până la finalul lunii decembrie, doar puțin peste 1,25 milioane de doze antigripale au fost administrate în toată țara, majoritatea în cadrul campaniilor compensate.
Medicii trag un semnal de alarmă: valul abia începe să se contureze, iar perioada sărbătorilor – cu reuniuni familiale, călătorii și spații aglomerate – riscă să accelereze și mai mult răspândirea. Primul deces nu este doar o statistică tristă, ci un avertisment clar: gripa nu iartă atunci când sistemul imunitar este deja slăbit și când protecția prin vaccin lipsește.
Ce putem face concret în următoarele zile?
- Dacă ești în grupa de risc (peste 65 ani, boli cronice, obezitate severă) → mergi de urgență să te vaccinezi, chiar dacă protecția maximă se instalează după 10–14 zile
- Poartă mască în spații închise aglomerate (magazine, transport în comun, biserici)
- Spală-te frecvent pe mâini și evită să-ți atingi fața
- Izolează-te imediat ce apar febră, frisoane, dureri de cap și musculare puternice
- Solicită ajutor medical precoce – antiviralul poate schimba radical evoluția bolii dacă este administrat în primele 48 de ore
Crăciunul acesta vine cu o umbră serioasă peste sănătatea noastră colectivă. Primul deces din sezon ne amintește că, uneori, „doar o gripă” poate fi mult mai mult decât atât.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Rețetele și documentele medicale dispar de pe hârtie! Din august 2026 intră în vigoare super-platforma digitală a sănătății din România
Începând cu august 2026, sistemul medical românesc face un salt uriaș în era digitală. Rețeta electronică, biletul de trimitere, scrisoarea medicală și toate celelalte documente clasice vor dispărea treptat de pe hârtie și vor fi integrate într-o nouă platformă informatică unică, mult mai sigură și modernă.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat la Digi 24 că actuala Platformă Informatică a Asigurărilor Sociale de Sănătate (PIAS), veche de 15 ani și nementenată de aproape un deceniu, va fi înlocuită complet cu un sistem finanțat prin PNRR, aflat deja în execuție tehnică la peste 65%.
Cum va funcționa în practică? Mergi la farmacie doar cu CNP-ul, cardul de sănătate sau noua carte de identitate electronică (toate trei vor fi acceptate în perioada de tranziție). Farmacistul accesează instant prescripția direct în platformă și îți eliberează medicamentele – fără hârtie, fără cerere suplimentară.
Noua platformă va centraliza:
- rețetele electronice
- biletele de trimitere
- scrisorile medicale
- dosarul electronic al pacientului
- istoricul complet al serviciilor medicale
Astfel, peste 95% din birocrația dintre pacienți, medici, farmacii și spitale va fi eliminată.
Autoritățile subliniază că vechiul sistem nu mai face față volumului uriaș de utilizatori și solicitări, motiv pentru care această transformare digitală reprezintă cel mai mare proiect de modernizare din istoria sistemului de sănătate românesc. Tranziția va fi graduală, pentru a permite tuturor să se adapteze fără probleme.
Începând din vara lui 2026, interacțiunea cu sistemul medical devine, în sfârșit, simplă, rapidă și… fără hârtii!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Amenzi de până la 1 milion de lei pentru munca la negru. Reguli mult mai dure pentru angajatori, din decembrie 2025
Gripa lovește crunt România: primul deces confirmat chiar de Crăciun – o femeie de 88 de ani din Cluj
Poliția, în stradă de Crăciun: măsuri speciale dispuse de IPJ Călărași pentru minivacanța de iarnă
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
