Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 8°C | Anul XI Nr. 539

La zi

Semnificația istorică a zilei de 22 aprilie

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1451 – S-a născut regina Castiliei și a Leonului, Isabela I (d. 26 noiembrie 1504). Ea și soțul său Ferdinand al II-lea de Aragon au întărit stabilitatea ambelor regate si au pus bazele unificării politice ale Spaniei.

1500 – Navigatorul portughez Pedro Álvares Cabral a devenit primul european care a atins coastele Braziliei.

1616 – A murit Miguel de Cervantes Saavedra, autorul romanului “Don Quijote de la Mancha

Advertisement

1724 – S-a născut Immanuel Kant, filosof german.

1850 – S-a născut la Năsăud poeta Veronica Micle.

1866 – A avut loc primul concert simfonic din București, la Teatrul cel Mare, sub conducerea lui Eduard Wachmann.

1867 – S-a adoptat prima lege monetară din România, prin care Leul a fost desemnat unitatea monetară. Acesta era compus din 100 de bani.

1870 – S-a născut Vladimir Ilici Lenin, politician comunist rus, întemeietorul Uniunii Sovietice.

Advertisement

1877 – România a rupt relațiile diplomatice cu Poarta Otomană.

1894 – S-a născut scriitorul Camil Petrescu.

1897 – S-a stins din viață Ion Ghica, (n.12 august 1816, București), o personalitate marcantă a culturii românești din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, academician, autor, diplomat, matematician, om politic și pedagog român.

1904 – S-a născut Jacob Robert Oppenheimer, fizician, „părintele” bombei atomice.

1907 – A apărut în limba română cu caractere latine, ziarul Viața Basarabiei.

Advertisement

1912 – La Sankt Petersburg a apărut pentru prima oară Pravda, ziarul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.

1918 – La Iași, la 9/22 aprilie 1918 regele Ferdinand a semnat Decretul regal nr. 842 de promulgare a Unirii Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia) cu România. Decretul a fost semnat de regele Ferdinand I al României și contrasemnat de Alexandru Marghiloman, președintele Consiliului de Miniștri și Dem. Dobrescu, ministru de justiție. La 27 martie 1918, Sfatul Ţării votase unirea cu România. Pentru unirea cu România au votat favorabil 86 de deputați, 3 împotrivă, 36 s-au abținut, iar 13 deputați au lipsit.

1925 – Eveniment în lumea automobilisticii: uzinele Ford, din Anvers, au fabricat 50.000 de mașini în serie.

1932 – Este adoptată legea pentru organizarea învățământului universitar din România.

1933 – A murit Frederick Royce, cel care împreună cu Charles Rolls, a creat mașina de lux Rolls-Royce.

Advertisement

1937 – S-a născut Jack Nicholson, actor american.

1945 – Deținuții din lagărul de concentrare Jasenovac s-au revoltat; revolta a fost înăbușită și 520 dintre ei au fost uciși.

1952 – În SUA, are loc prima televizare a unei test nuclear.

1954 – URSS intră în UNESCO.

1967 – În Grecia intra in vigoare Legea Marțială.

Advertisement

1968 – A avut loc Plenara CC al PCR în urma căreia a fost reabilitat Lucreţiu Pătrăşcanu.

1980 – S-a încheiat construcția primei nave transportor frigorifice construită în țară (la Galați), “Polar 7”, cu o capacitate de 6.800 tdw.

1986 – A murit la Chicago, Mircea Eliade, romancier, eseist, filosof, istoric al religiilor, autor al „Maitreyi”, „Noapte de Sânziene”, „Traité d’histoire des religions”, „Le Sacré et le Profane”

1990 – După un miting electoral al PNȚCD (înaintea alegerilor din 20 mai), o parte dintre manifestanți se baricadează în Piața Universității din București (unul dintre locurile-simbol ale Revoluției anticomuniste din decembrie 1989), blocând (până la 13 iunie) circulația pe cele două artere principale ce străbat această zonă centrală a Capitalei; această acțiune social-politică a căpătat denumirea de „Fenomenul Piața Universității”.

1994 – Fostul președinte american, Richard Nixon, a încetat din viață la vârsta de 81 de ani.

Advertisement

1996 – Consiliul Național Palestinian și-a deschis lucrările, după 32 de ani de exil.

1999 – În România, Parlamentul României a aprobat cererea NATO de acces in spațiul aerian al României, pentru operațiunile asupra Iugoslaviei.

2013 – Mitropoliții Paul Yazigi și Ioan Ibrahim, au fost răpiți, în apropierea orașului Alep, pe când se aflau într-o misiune caritabilă în satul Kafr Dael.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

GEST DE SUFLET LA CĂMINUL „SF. ANTIM IVIREANUL” – BUNICUȚELE AU TRICOTAT DARURI PENTRU MOȘ NICOLAE, IAR EMOȚIILE AU UMPUT CAMERA

Published

on

La Căminul „Sfântul Antim Ivireanul”, apropierea sărbătorilor de iarnă a venit cu căldură adevărată. Un grup de bunicuțe a lucrat în ultimele săptămâni la mici daruri tricotate, pregătite cu grijă pentru celelalte rezidente ale centrului. Fiecare surpriză – pufoasă, colorată și făcută cu migală – poartă câte o parte din inima celor care au vrut să dăruiască bucurie.

Darurile au fost împărțite în ajun de Moș Nicolae, iar atmosfera a fost încărcată de emoție. Zâmbete sincere, îmbrățișări, lacrimi de recunoștință – toate au transformat un gest simplu într-o lecție de bunătate.

Pentru aceste femei în vârstă, sărbătoarea nu înseamnă doar a primi, ci mai ales a dărui. Momentul a demonstrat încă o dată că generozitatea nu ține cont de vârstă, ci de inimă.

La final, reprezentanții căminului au transmis mulțumiri celor care au făcut posibil acest moment: Toader Doina, Mimi Alecu, Tania Toma, Carmen Bunea, Ionelia Babacu, Georgiana, Rodica Gheorghe, Elena Bălan și Mariana Duță.

Advertisement

Un mic gest, o mare emoție – iar la Căminul „Sf. Antim Ivireanul”, spiritul sărbătorilor a sosit mai devreme decât oriunde.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

A murit Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiției în guvernul Năstase, la 86 de ani

Published

on

Profesoara universitară Rodica Mihaela Stănoiu, care a ocupat funcția de ministru al Justiției în cabinetul Adrian Năstase între decembrie 2000 și martie 2004, a încetat din viață pe 3 decembrie 2025, la vârsta de 86 de ani.

Născută pe 10 mai 1939 în localitatea Nucet, județul Dâmbovița, Rodica Stănoiu a fost o figură importantă în justiția românească de la începutul anilor 2000, într-o perioadă de intense reforme pentru aderarea la Uniunea Europeană și de controverse privind independența sistemului judiciar.

După 1990, a intrat în politică, devenind senator din partea PDSR (ulterior PSD) pentru județul Olt, cu mai multe mandate consecutive începând din 1996.

Pe plan academic, a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1961, a obținut doctoratul în drept în 1975 și a urmat stagii de specializare în criminologie și drept comparat la universități din Montreal și Strasbourg. După 1990, a predat la instituții precum Universitatea „Spiru Haret” și Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, fiind autoare a numeroase lucrări în domeniul criminologiei și dreptului penal.

Advertisement

Mandatul de ministru al Justiției

Numită în decembrie 2000, Rodica Stănoiu a coordonat reorganizarea Ministerului Justiției și numiri cheie în sistem, în contextul monitorizării europene. Mandatul său a fost asociat cu dezbateri aprinse privind arhivele fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție (SIPA), suspectate că ar fi fost folosite pentru presiuni asupra magistraților.

După 2004, a ocupat poziții precum consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Administrației Prezidențiale în mandatul lui Ion Iliescu, înainte de a reveni în Senat. Ulterior, s-a retras treptat din politică, rămânând activă în mediul academic și în dezbateri de specialitate pe teme de drept penal.

Specialistă în criminologie și drept penal

Dincolo de cariera politică, Rodica Stănoiu a fost recunoscută ca expert în criminologie, cercetător la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și participant la conferințe internaționale. A condus asociații profesionale în domeniu și a contribuit la proiecte de lege în materie penală. Foști studenți și colaboratori i-au apreciat contribuția la formarea generațiilor de juriști, deși numele său a rămas legat de controversele anilor 2000.

În ultimii ani, a apărut rar în public, limitându-se la comentarii punctuale pe teme de justiție și politică penală.

Verdictul definitiv de colaborare cu Securitatea

Cariera Rodicăi Stănoiu a fost umbrită de acuzațiile de colaborare cu fosta Securitate. În 2006, CNSAS a stabilit că ar fi furnizat note informative sub pseudonimele „Sanda” și „Georgeta” între 1983 și 1987. Ea a contestat decizia, invocând erori și falsuri.

Advertisement

După un lung proces, Curtea de Apel Oradea a menținut verdictul în 2012, iar Înalta Curte de Casație și Justiție l-a confirmat definitiv în 2014, concluzionând că a colaborat ca poliție politică. Pe fondul scandalului, a părăsit PSD în 2006 și s-a alăturat Partidului Conservator în 2007. Până la final, a negat public acuzațiile, susținând că notele i-au fost atribuite pe nedrept.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

DECEMBRIE 2025 – PROGRAMARE CITIRI CONTOARE ÎN APARTAMENTELE DIN MUNICIPIUL CĂLĂRAȘI

Published

on

Stimați utilizatori, vă transmitem atașat lista cu planificarea citirii contoarelor din apartamente, aferente lunii DECEMBRIE 2025

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading