La zi
Semnificația istorică a zilei de 22 aprilie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1451 – S-a născut regina Castiliei și a Leonului, Isabela I (d. 26 noiembrie 1504). Ea și soțul său Ferdinand al II-lea de Aragon au întărit stabilitatea ambelor regate si au pus bazele unificării politice ale Spaniei.
1500 – Navigatorul portughez Pedro Álvares Cabral a devenit primul european care a atins coastele Braziliei.
1616 – A murit Miguel de Cervantes Saavedra, autorul romanului “Don Quijote de la Mancha”
1724 – S-a născut Immanuel Kant, filosof german.
1850 – S-a născut la Năsăud poeta Veronica Micle.
1866 – A avut loc primul concert simfonic din București, la Teatrul cel Mare, sub conducerea lui Eduard Wachmann.
1867 – S-a adoptat prima lege monetară din România, prin care Leul a fost desemnat unitatea monetară. Acesta era compus din 100 de bani.
1870 – S-a născut Vladimir Ilici Lenin, politician comunist rus, întemeietorul Uniunii Sovietice.
1877 – România a rupt relațiile diplomatice cu Poarta Otomană.
1894 – S-a născut scriitorul Camil Petrescu.
1897 – S-a stins din viață Ion Ghica, (n.12 august 1816, București), o personalitate marcantă a culturii românești din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, academician, autor, diplomat, matematician, om politic și pedagog român.
1904 – S-a născut Jacob Robert Oppenheimer, fizician, „părintele” bombei atomice.
1907 – A apărut în limba română cu caractere latine, ziarul Viața Basarabiei.
1912 – La Sankt Petersburg a apărut pentru prima oară Pravda, ziarul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
1918 – La Iași, la 9/22 aprilie 1918 regele Ferdinand a semnat Decretul regal nr. 842 de promulgare a Unirii Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia) cu România. Decretul a fost semnat de regele Ferdinand I al României și contrasemnat de Alexandru Marghiloman, președintele Consiliului de Miniștri și Dem. Dobrescu, ministru de justiție. La 27 martie 1918, Sfatul Ţării votase unirea cu România. Pentru unirea cu România au votat favorabil 86 de deputați, 3 împotrivă, 36 s-au abținut, iar 13 deputați au lipsit.
1925 – Eveniment în lumea automobilisticii: uzinele Ford, din Anvers, au fabricat 50.000 de mașini în serie.
1932 – Este adoptată legea pentru organizarea învățământului universitar din România.
1933 – A murit Frederick Royce, cel care împreună cu Charles Rolls, a creat mașina de lux Rolls-Royce.
1937 – S-a născut Jack Nicholson, actor american.
1945 – Deținuții din lagărul de concentrare Jasenovac s-au revoltat; revolta a fost înăbușită și 520 dintre ei au fost uciși.
1952 – În SUA, are loc prima televizare a unei test nuclear.
1954 – URSS intră în UNESCO.
1967 – În Grecia intra in vigoare Legea Marțială.
1968 – A avut loc Plenara CC al PCR în urma căreia a fost reabilitat Lucreţiu Pătrăşcanu.
1980 – S-a încheiat construcția primei nave transportor frigorifice construită în țară (la Galați), “Polar 7”, cu o capacitate de 6.800 tdw.
1986 – A murit la Chicago, Mircea Eliade, romancier, eseist, filosof, istoric al religiilor, autor al „Maitreyi”, „Noapte de Sânziene”, „Traité d’histoire des religions”, „Le Sacré et le Profane”
1990 – După un miting electoral al PNȚCD (înaintea alegerilor din 20 mai), o parte dintre manifestanți se baricadează în Piața Universității din București (unul dintre locurile-simbol ale Revoluției anticomuniste din decembrie 1989), blocând (până la 13 iunie) circulația pe cele două artere principale ce străbat această zonă centrală a Capitalei; această acțiune social-politică a căpătat denumirea de „Fenomenul Piața Universității”.
1994 – Fostul președinte american, Richard Nixon, a încetat din viață la vârsta de 81 de ani.
1996 – Consiliul Național Palestinian și-a deschis lucrările, după 32 de ani de exil.
1999 – În România, Parlamentul României a aprobat cererea NATO de acces in spațiul aerian al României, pentru operațiunile asupra Iugoslaviei.
2013 – Mitropoliții Paul Yazigi și Ioan Ibrahim, au fost răpiți, în apropierea orașului Alep, pe când se aflau într-o misiune caritabilă în satul Kafr Dael.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
România pierde peste 3,3 miliarde de euro pe an din comerțul cu produse agro-alimentare. Ciprian Andrei Olteanu avertizează că exportăm ieftin și importăm scump
România produce mult, dar pierde bani pentru că exportă materie primă ieftină și importă produse procesate la prețuri mari. Mesajul vine de la Ciprian Andrei Olteanu, Președinte al Clubului Fermierilor Români, prezent la un eveniment organizat de Concordia, unde a fost prezentat un studiu Deloitte despre performanțele agro-alimentare ale țării.
Olteanu arată că România înregistrează un deficit comercial de peste 3,3 miliarde de euro doar din produse agro-alimentare. Cea mai mare problemă este la carne.
Tu vezi următoarele dezechilibre:
• Porc, cel mai mare deficit, cu un grad de autoaprovizionare sub 50 la sută în ultimii ani.
• Bovine, autoaprovizionare între 80 și 90 la sută, dar balanță comercială negativă.
• Păsări, deficit constant de peste 50.000 de tone pe an.
În același timp, cerealele asigură un excedent uriaș. România are un grad de autoaprovizionare între 150 și 200 la sută anual. Media ultimului deceniu depășește 9,5 milioane de tone exportate peste nivelul importurilor.
Studiul arată clar că România stă bine la producția primară, însă valoarea adăugată rămâne scăzută. Datele confirmă tendința.
• Produsele alimentare procesate aduc un deficit de peste 2 miliarde de euro.
• Carnea și preparatele din carne rămân un minus de peste 1,4 miliarde de euro.
• Produsele zaharoase, cacao, băuturile și alte articole procesate adaugă alte sute de milioane la pierderi.
Ciprian Olteanu spune că soluția este investiția în procesare, lanț scurt și industrie alimentară, nu doar în ferme. Tu ai nevoie de fabrici în România, care păstrează valoarea adăugată în interiorul economiei.
El spune că fermierii pot readuce echilibrul în economie, dar statul și mediul privat trebuie să construiască împreună un model în care producția internă să fie transformată, nu vândută ca materie primă.
Mesajul este simplu. România poate reduce deficitul doar dacă mută accentul pe procesare și pe industria alimentară, în loc să rămână un exportator de materii prime.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Mirela Marcu cere interzicerea artificiilor de Revelion în Călărași. Argumentele ei pun accent pe animale, mediu și sănătate
Mirela Marcu, administratorul comunității Protecția Animalelor Călărași și fondatoarea adăpostului de câini de la ieșirea din municipiu, pe raza localității Cuza Vodă, lansează un apel public către autoritățile locale. Ea cere oprirea folosirii artificiilor în noaptea de Revelion din cauza efectelor pe care acestea le au asupra animalelor și mediului.
Știi deja că zgomotele puternice sperie câinii. În mesajul ei, Mirela Marcu explică faptul că animalele din adăpost intră în panică în timpul focurilor de artificii, se rănesc și suferă reacții de stres. Ea atrage atenția și asupra păsărilor și animalelor sălbatice care fug dezorientate sau se lovesc de obstacole.
Inițiativa vizează și impactul asupra mediului. Artificiile eliberează particule fine și metale grele care poluează aerul. Reziduurile ajung în apă și sol. Mirela Marcu arată că valorile PM2.5 și PM10 cresc imediat după artificii și afectează sănătatea oamenilor.
Ea propune ca municipiul Călărași să treacă la spectacole cu lumini sau drone, practică adoptată deja în orașe mari din România. Aceste variante sunt sigure, nu provoacă panică animalelor și respectă direcțiile europene privind calitatea aerului.
Mirela Marcu a publicat și un model de petiție, pe care cetățenii îl pot completa pentru a transmite autorităților solicitarea de a renunța la artificii. Ea spune că un oraș modern protejează mediul și bunăstarea animalelor și încurajează comunitatea să susțină această schimbare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Alimentarea cu apă este oprită pe strada Aviator Adrian Savulescu, pe segmentul dintre Prelungirea Sloboziei și strada Corneliu Coposu. Măsura este necesară pentru depistarea, supravegherea și remedierea unei pierderi de apă. Informația a fost transmisă de dispeceratul EcoAqua și confirmată de Mihai Ionel.
Intervenția se desfășoară joi, 13 noiembrie, și se prelungește până vineri, 14 noiembrie. Zona afectată este marcată pe hartă în imaginea primită de la dispecerat.
Dacă locuiești sau lucrezi în perimetru, fă provizii de apă pentru consum și igienă. După reluarea furnizării, deschide robineții câteva minute pentru eliminarea aerului din instalație.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
ASC Tonus continuă proiectul sprijinit de CJ Călărași și invită publicul la meci
ADR Sud Muntenia participă la evenimentul aniversar Interreg 35 de ani, desfășurat la Palatul Parlamentului
Consiliul Județean Călărași marchează 35 de ani de cooperare Interreg la Parlamentul României
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
