Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -3°C | Anul XI Nr. 548

La zi

Semnificația istorică a zilei de 22 aprilie

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1451 – S-a născut regina Castiliei și a Leonului, Isabela I (d. 26 noiembrie 1504). Ea și soțul său Ferdinand al II-lea de Aragon au întărit stabilitatea ambelor regate si au pus bazele unificării politice ale Spaniei.

1500 – Navigatorul portughez Pedro Álvares Cabral a devenit primul european care a atins coastele Braziliei.

1616 – A murit Miguel de Cervantes Saavedra, autorul romanului “Don Quijote de la Mancha

Advertisement

1724 – S-a născut Immanuel Kant, filosof german.

1850 – S-a născut la Năsăud poeta Veronica Micle.

1866 – A avut loc primul concert simfonic din București, la Teatrul cel Mare, sub conducerea lui Eduard Wachmann.

1867 – S-a adoptat prima lege monetară din România, prin care Leul a fost desemnat unitatea monetară. Acesta era compus din 100 de bani.

1870 – S-a născut Vladimir Ilici Lenin, politician comunist rus, întemeietorul Uniunii Sovietice.

Advertisement

1877 – România a rupt relațiile diplomatice cu Poarta Otomană.

1894 – S-a născut scriitorul Camil Petrescu.

1897 – S-a stins din viață Ion Ghica, (n.12 august 1816, București), o personalitate marcantă a culturii românești din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, academician, autor, diplomat, matematician, om politic și pedagog român.

1904 – S-a născut Jacob Robert Oppenheimer, fizician, „părintele” bombei atomice.

1907 – A apărut în limba română cu caractere latine, ziarul Viața Basarabiei.

Advertisement

1912 – La Sankt Petersburg a apărut pentru prima oară Pravda, ziarul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.

1918 – La Iași, la 9/22 aprilie 1918 regele Ferdinand a semnat Decretul regal nr. 842 de promulgare a Unirii Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia) cu România. Decretul a fost semnat de regele Ferdinand I al României și contrasemnat de Alexandru Marghiloman, președintele Consiliului de Miniștri și Dem. Dobrescu, ministru de justiție. La 27 martie 1918, Sfatul Ţării votase unirea cu România. Pentru unirea cu România au votat favorabil 86 de deputați, 3 împotrivă, 36 s-au abținut, iar 13 deputați au lipsit.

1925 – Eveniment în lumea automobilisticii: uzinele Ford, din Anvers, au fabricat 50.000 de mașini în serie.

1932 – Este adoptată legea pentru organizarea învățământului universitar din România.

1933 – A murit Frederick Royce, cel care împreună cu Charles Rolls, a creat mașina de lux Rolls-Royce.

Advertisement

1937 – S-a născut Jack Nicholson, actor american.

1945 – Deținuții din lagărul de concentrare Jasenovac s-au revoltat; revolta a fost înăbușită și 520 dintre ei au fost uciși.

1952 – În SUA, are loc prima televizare a unei test nuclear.

1954 – URSS intră în UNESCO.

1967 – În Grecia intra in vigoare Legea Marțială.

Advertisement

1968 – A avut loc Plenara CC al PCR în urma căreia a fost reabilitat Lucreţiu Pătrăşcanu.

1980 – S-a încheiat construcția primei nave transportor frigorifice construită în țară (la Galați), “Polar 7”, cu o capacitate de 6.800 tdw.

1986 – A murit la Chicago, Mircea Eliade, romancier, eseist, filosof, istoric al religiilor, autor al „Maitreyi”, „Noapte de Sânziene”, „Traité d’histoire des religions”, „Le Sacré et le Profane”

1990 – După un miting electoral al PNȚCD (înaintea alegerilor din 20 mai), o parte dintre manifestanți se baricadează în Piața Universității din București (unul dintre locurile-simbol ale Revoluției anticomuniste din decembrie 1989), blocând (până la 13 iunie) circulația pe cele două artere principale ce străbat această zonă centrală a Capitalei; această acțiune social-politică a căpătat denumirea de „Fenomenul Piața Universității”.

1994 – Fostul președinte american, Richard Nixon, a încetat din viață la vârsta de 81 de ani.

Advertisement

1996 – Consiliul Național Palestinian și-a deschis lucrările, după 32 de ani de exil.

1999 – În România, Parlamentul României a aprobat cererea NATO de acces in spațiul aerian al României, pentru operațiunile asupra Iugoslaviei.

2013 – Mitropoliții Paul Yazigi și Ioan Ibrahim, au fost răpiți, în apropierea orașului Alep, pe când se aflau într-o misiune caritabilă în satul Kafr Dael.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Ajutoare de Paște și Crăciun pentru pensionari: PSD vrea până la 1.000 lei în 2026

Published

on

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că PSD propune un nou pachet de solidaritate pentru categoriile vulnerabile, inclusiv ajutor financiar one-off pentru pensionari și în 2026.

Ajutorul ar urma să fie acordat în două tranșe egale, una de Paște (aprilie) și una de Crăciun (decembrie), cu sume diferențiate în funcție de nivelul pensiei:

  • Pensionarii cu pensii de până la 1.500 lei inclusiv – 1.000 lei (2 × 500 lei). Beneficiari: aproximativ 1,24 milioane persoane. Impact bugetar estimat: 1,24 miliarde lei.
  • Pensionarii cu pensii între 1.501 și 2.000 lei – 800 lei (2 × 400 lei). Beneficiari: circa 621.095 persoane. Impact bugetar estimat: 497 milioane lei.
  • Pensionarii cu pensii între 2.001 și 3.000 lei – 600 lei (2 × 300 lei). Beneficiari: aproximativ 1 milion persoane. Impact bugetar estimat: 612 milioane lei.

PSD a cerut deja în Coaliție aprobarea acestor măsuri pentru anul 2026, similar cu ajutoarele acordate în 2023. Dacă propunerea va fi acceptată, peste 2,8 milioane de pensionari ar putea beneficia de sprijin financiar suplimentar, cu un impact total bugetar estimat la aproximativ 2,35 miliarde lei.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Raed Arafat propune ca România să adopte o măsură îndrăzneață, similară cu cele luate de alte națiuni, subliniind că demersul nu vizează cenzura.

Published

on

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, consideră că platformele de socializare reprezintă “produse cu risc semnificativ pentru copii și adolescenți” și sugerează că România ar trebui să reglementeze legal accesul acestora la astfel de platforme.

Într-o postare pe Facebook de sâmbătă dimineață, șeful DSU a reflectat: “După recentele evenimente de gravitate majoră în care au fost implicați majoritar copii și adolescenți, nu ar fi acum prilejul oportun ca și România să adopte o măsură curajoasă și responsabilă, alăturându-se statelor care analizează sau au implementat deja restricționarea accesului minorilor la rețelele de socializare?”

În acest context, Arafat menționează acțiunile întreprinse de alte state.

“Țări precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia abordează deja acest subiect ca fiind ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o polemică ideologică”, afirmă Arafat.

Advertisement

Acesta subliniază că “nu este vorba despre cenzură”, ci despre “ocrotirea sănătății mintale a copiilor și adolescenților”.

Arafat adaugă că, așa cum minorilor le este interzis legal accesul la alcool, tutun sau jocuri de noroc, statul ar trebui să intervină și în privința rețelelor sociale.

Șeful DSU argumentează că “rețelele de socializare sunt servicii cu potențial periculos pentru copii și adolescenți. Aceste platforme utilizează tactici complexe de influențare, create pentru a capta interesul și a induce dependență. Un copil sau un adolescent nu posedă încă dezvoltarea cognitivă și afectivă suficientă pentru a se proteja de algoritmi proiectați intenționat să exploateze vulnerabilități.”

„Nu este exclusiv sarcina părinților”

A spune că „este doar responsabilitatea părinților” nu mai este suficient într-un context global marcat de platforme extinse și interese comerciale masive. Când pericolul este generalizat, soluția trebuie să provină din sfera politicilor publice”, mai spune șeful DSU.

Advertisement

Având în vedere aceste aspecte, Arafat propune o reglementare legislativă care să limiteze accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 – 16 ani.

“De aceea, este momentul ca parlamentarii României să își asume această îndatorire și să elaboreze un set de reglementări legislative bine definite care să restricționeze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare”, a mai transmis Arafat.

**Exemple de acțiuni întreprinse de alte națiuni**
Australia a promulgat o lege care impune platformelor să prevină persoanele sub 16 ani să-și deschidă sau să-și mențină conturi.

Franța a adoptat un proiect legislativ care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani și impune verificarea vârstei utilizatorilor, cu aplicare din septembrie 2026. Norvegia intenționează să majoreze vârsta minimă la care minorii pot acorda consimțământul pentru procesarea datelor pe rețele sociale, de la 13 la 15 ani, și dezvoltă un mecanism de verificare a vârstei.

În Regatul Unit, Guvernul examinează opțiunea unor limitări asemănătoare cu cele australiene, deși nu s-a instituit încă o interdicție totală pentru minori.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Veste excelentă pentru pensionari! 1.300 de lei în plus din martie 2026 prin biletele de tratament balnear – iată toate detaliile

Published

on

Deși pensiile nu vor fi indexate cu rata inflației în 2026, așa cum prevedea legea, Guvernul Bolojan vine cu o măsură de sprijin pentru seniori. Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) anunță că, începând din luna martie 2026, anumite categorii de pensionari vor beneficia de un ajutor financiar suplimentar echivalent cu aproximativ 1.300 de lei, prin programul tradițional de acordare a biletelor de tratament balnear.

Programul vizează îmbunătățirea stării de sănătate a pensionarilor prin sejururi de recuperare în stațiuni balneare. Reprezentanții CNPP au precizat că detaliile complete ale sesiunii 2026 – inclusiv calendarul exact, stațiunile disponibile și tarifele finale – vor fi comunicate oficial la începutul lunii februarie, odată cu finalizarea contractelor cu unitățile de turism balnear.

Deja, casele teritoriale de pensii din mai multe județe au început să primească cereri de la pensionari. În unele județe înscrierile sunt deschise, iar în altele vor începe în primele zile din februarie. Pentru a putea pleca în tratament în luna martie, cererile trebuie depuse cu minimum 30 de zile înainte de data dorită.

Sejururile de tratament balnear au o durată standard de 16 zile (din care 12 zile efective de tratament), iar pensionarii beneficiază de reduceri substanțiale. De regulă, statul suportă între 30% și 45% din costul total al biletului, în funcție de categorie. Anul trecut, în stațiuni precum Sovata, Băile Herculane, Olănești sau Felix, pensionarii au plătit aproximativ jumătate din tariful integral.

Advertisement

Contribuția proprie a pensionarilor se calculează astfel:

  • Pentru cei cu pensie netă mai mică sau egală cu salariul minim brut pe economie (2.574 lei în 2026) – se plătește 55% din cuantumul pensiei aferent lunii precedente.
  • Pentru cei cu pensie netă mai mare decât salariul minim – se plătește 70% din pensia netă.

Astfel, diferența acoperită de CNPP poate ajunge la circa 1.300 de lei per bilet, în funcție de tariful stațiunii și de nivelul pensiei.

Documentele obligatorii pentru înscriere sunt:

  • Cerere-tip de acordare a biletului de tratament balnear (disponibilă la casele de pensii sau online);
  • Copie după actul de identitate;
  • Talonul de pensie din luna curentă sau precedentă;
  • Bilet de trimitere pentru servicii medicale de recuperare-reabilitare (formular special), eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist aflat în contract cu casa de asigurări de sănătate (copie + originalul pentru verificare).

Pensiile medii din România se situează în jurul valorii de 2.818 lei, iar acest program reprezintă un real sprijin pentru pensionarii cu probleme de sănătate care necesită tratament balnear. CNPP recomandă pensionarilor să depună cererile cât mai devreme pentru a prinde locurile disponibile în stațiunile preferate.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading