La zi
Semnificația istorică a zilei de 22 aprilie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1451 – S-a născut regina Castiliei și a Leonului, Isabela I (d. 26 noiembrie 1504). Ea și soțul său Ferdinand al II-lea de Aragon au întărit stabilitatea ambelor regate si au pus bazele unificării politice ale Spaniei.
1500 – Navigatorul portughez Pedro Álvares Cabral a devenit primul european care a atins coastele Braziliei.
1616 – A murit Miguel de Cervantes Saavedra, autorul romanului “Don Quijote de la Mancha”
1724 – S-a născut Immanuel Kant, filosof german.
1850 – S-a născut la Năsăud poeta Veronica Micle.
1866 – A avut loc primul concert simfonic din București, la Teatrul cel Mare, sub conducerea lui Eduard Wachmann.
1867 – S-a adoptat prima lege monetară din România, prin care Leul a fost desemnat unitatea monetară. Acesta era compus din 100 de bani.
1870 – S-a născut Vladimir Ilici Lenin, politician comunist rus, întemeietorul Uniunii Sovietice.
1877 – România a rupt relațiile diplomatice cu Poarta Otomană.
1894 – S-a născut scriitorul Camil Petrescu.
1897 – S-a stins din viață Ion Ghica, (n.12 august 1816, București), o personalitate marcantă a culturii românești din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, academician, autor, diplomat, matematician, om politic și pedagog român.
1904 – S-a născut Jacob Robert Oppenheimer, fizician, „părintele” bombei atomice.
1907 – A apărut în limba română cu caractere latine, ziarul Viața Basarabiei.
1912 – La Sankt Petersburg a apărut pentru prima oară Pravda, ziarul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
1918 – La Iași, la 9/22 aprilie 1918 regele Ferdinand a semnat Decretul regal nr. 842 de promulgare a Unirii Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia) cu România. Decretul a fost semnat de regele Ferdinand I al României și contrasemnat de Alexandru Marghiloman, președintele Consiliului de Miniștri și Dem. Dobrescu, ministru de justiție. La 27 martie 1918, Sfatul Ţării votase unirea cu România. Pentru unirea cu România au votat favorabil 86 de deputați, 3 împotrivă, 36 s-au abținut, iar 13 deputați au lipsit.
1925 – Eveniment în lumea automobilisticii: uzinele Ford, din Anvers, au fabricat 50.000 de mașini în serie.
1932 – Este adoptată legea pentru organizarea învățământului universitar din România.
1933 – A murit Frederick Royce, cel care împreună cu Charles Rolls, a creat mașina de lux Rolls-Royce.
1937 – S-a născut Jack Nicholson, actor american.
1945 – Deținuții din lagărul de concentrare Jasenovac s-au revoltat; revolta a fost înăbușită și 520 dintre ei au fost uciși.
1952 – În SUA, are loc prima televizare a unei test nuclear.
1954 – URSS intră în UNESCO.
1967 – În Grecia intra in vigoare Legea Marțială.
1968 – A avut loc Plenara CC al PCR în urma căreia a fost reabilitat Lucreţiu Pătrăşcanu.
1980 – S-a încheiat construcția primei nave transportor frigorifice construită în țară (la Galați), “Polar 7”, cu o capacitate de 6.800 tdw.
1986 – A murit la Chicago, Mircea Eliade, romancier, eseist, filosof, istoric al religiilor, autor al „Maitreyi”, „Noapte de Sânziene”, „Traité d’histoire des religions”, „Le Sacré et le Profane”
1990 – După un miting electoral al PNȚCD (înaintea alegerilor din 20 mai), o parte dintre manifestanți se baricadează în Piața Universității din București (unul dintre locurile-simbol ale Revoluției anticomuniste din decembrie 1989), blocând (până la 13 iunie) circulația pe cele două artere principale ce străbat această zonă centrală a Capitalei; această acțiune social-politică a căpătat denumirea de „Fenomenul Piața Universității”.
1994 – Fostul președinte american, Richard Nixon, a încetat din viață la vârsta de 81 de ani.
1996 – Consiliul Național Palestinian și-a deschis lucrările, după 32 de ani de exil.
1999 – În România, Parlamentul României a aprobat cererea NATO de acces in spațiul aerian al României, pentru operațiunile asupra Iugoslaviei.
2013 – Mitropoliții Paul Yazigi și Ioan Ibrahim, au fost răpiți, în apropierea orașului Alep, pe când se aflau într-o misiune caritabilă în satul Kafr Dael.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Bibliotecarii din județul Călărași învață competențe digitale pentru a sprijini comunitățile locale. A început cursul „Digital STARs”
Prima zi a cursului „Digital STARs” – un program dedicat dezvoltării competențelor digitale de bază – a adus la Biblioteca Județeană Călărași zeci de bibliotecari din întreg județul, într-o sesiune intensă de formare finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Participanți din 16 biblioteci comunale, alături de echipa Bibliotecii Județene, au lucrat cot la cot pentru a dobândi abilitățile necesare susținerii viitoarelor cursuri de alfabetizare digitală în propriile comunități. Într-o sală modernă, dotată cu echipamente IT și ecrane interactive, formatorii au ghidat participanții prin instrumente digitale esențiale, platforme online și metode de predare adaptate nevoilor actuale ale utilizatorilor.
Pe parcursul formării, bibliotecarii vor învăța cum să ajute locuitorii din județ să acceseze mai ușor informații, servicii publice electronice și resurse digitale – un pas important pentru incluziunea socială și digitală în zonele rurale.
Reprezentanții Bibliotecii Județene Călărași au subliniat că proiectul își propune transformarea bibliotecilor în nuclee active de sprijin digital: „Suntem mândri să contribuim la dezvoltarea competențelor digitale la nivel local și să devenim un punct de sprijin pentru cei care au nevoie de ghidare în utilizarea tehnologiei.”
Programul „Digital STARs” continuă în perioada următoare, urmând ca participanții să își ducă mai departe cunoștințele în propriile comunități, acolo unde alfabetizarea digitală este o reală nevoie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
De ce a fost redeschis vadul Mitreni–Clătești, deși este ilegal? Podul de lângă Crivăț este rupt. Răspunsul prefectului Laurențiu State
Redeschiderea vadului dintre Mitreni și Clătești a stârnit mai multe reacții și întrebări în rândul localnicilor, mai ales după ce autoritățile au avertizat că tronsonul nu este amenajat corespunzător și reprezintă un risc pentru siguranța rutieră. În plus, trecerea este considerată ilegală din punct de vedere tehnic, nefiind omologată ca infrastructură rutieră.
Întrebat de jurnaliștii Calarasipress.ro de ce a fost reluat traficul, prefectul Laurențiu State a explicat că situația acestui podeț improvizat nu este una obișnuită:
Potrivit prefectului, trecerile de acest tip de pe Argeș – inclusiv vadul Mitreni–Clătești – există de zeci de ani și au fost create în cadrul strategiei de dezvoltare a proiectului Canalului Navigabil Dunăre–Marea Neagră. Pentru că proiectul nu a fost niciodată abandonat oficial și nu există o hotărâre de renunțare sau de modificare a traseului planificat, autoritatea locală sau județeană nu poate interveni asupra acestui punct de traversare.
„Aceste podețe fac parte din infrastructura prevăzută inițial pentru dezvoltarea canalului. Atâta timp cât proiectul nu este anulat sau modificat prin acte oficiale, intervențiile asupra acestor treceri pot fi făcute doar de instituțiile centrale, nu de autoritățile locale”, a precizat prefectul Laurențiu State pentru CălărașiPress.ro.
În acest moment, Ministerul Transporturilor și Administrația Bazinală Argeș–Vedea sunt singurele instituții care pot decide reconfigurarea, consolidarea sau desființarea vadului.
Cum a apărut blocajul administrativ?
Situația devine și mai complicată din punct de vedere juridic. Printr-o hotărâre a Consiliului Local Crivăț, în administrarea comunei a intrat întreg tronsonul DJ 301, drum județean care își continuă traseul peste Argeș, în direcția Budești–Crivăț.
Numai că, deși drumul figurează pe acte, nu există un pod autorizat care să lege cele două maluri. Astfel, realitatea din teren nu corespunde situației din documente.
Podețul de la Budești – Crivăț este impracticabil
Despre cel de-al doilea pod improvizat, construit din tubulaturi și ulterior asfaltat, Prefectura Călărași a emis o dispoziție prin care interzicea accesul pe acest drum până la refacerea sau aducerea lui într-o stare legală și sigură de utilizare.
De ce s-a redeschis totuși vadul?
Prefectura explică faptul că reluarea traficului nu reprezintă o autorizare propriu-zisă, ci o măsură temporară pentru a permite accesul locuitorilor, în condițiile în care această trecere este singura legătură directă dintre comunitățile din zonă.
Cu toate acestea, prefectul subliniază că soluția finală poate veni doar de la Ministerul Transporturilor și Administrația Bazinală, instituțiile care gestionează atât proiectul canalului, cât și lucrarea hidrotehnică a râului Argeș.
Vadul rămâne o trecere neconformă, folosită pe propria răspundere, iar responsabilitatea rezolvării problemei revine instituțiilor centrale. Până atunci, localnicii trebuie să circule cu prudență, iar autoritățile locale rămân cu mâinile legate din cauza unui proiect național început în urmă cu decenii și niciodată închis oficial.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Exercițiu de pregătire și prevenire la Căminul de Bătrâni „Antim Ivireanul”, alături de pompierii ISU Călărași
Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” Călărași a desfășurat o nouă acțiune de instruire și informare preventivă, de această dată la Căminul de Bătrâni „Antim Ivireanul” din municipiul Călărași. Activitatea a avut ca scop creșterea nivelului de siguranță al comunității, dar și formarea unui comportament adecvat în situații de urgență.
Pe parcursul întâlnirii, pompierii au prezentat măsuri esențiale de prevenire a incendiilor, reguli de comportament și proceduri de evacuare adaptate persoanelor vârstnice și personalului de îngrijire. Demonstrațiile au fost explicate pe înțelesul tuturor, accentul fiind pus pe reacția corectă și rapidă în caz de pericol.
Reprezentanții ISU „Barbu Știrbei” subliniază că astfel de acțiuni contribuie semnificativ la dezvoltarea unei culturi a prevenirii și la îmbunătățirea capacității comunității de a răspunde eficient în situații de urgență.
Activitățile de informare vor continua și în alte centre și instituții din județ, ca parte a programului permanent de educare și pregătire a populației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Bibliotecarii din județul Călărași învață competențe digitale pentru a sprijini comunitățile locale. A început cursul „Digital STARs”
De ce a fost redeschis vadul Mitreni–Clătești, deși este ilegal? Podul de lângă Crivăț este rupt. Răspunsul prefectului Laurențiu State
Prefectura Călărași anunță redeschiderea circulației pe vadul Mitreni–Clătești. Oamenii, rugați să circule cu prudență: „Drumul arată ca după potop”
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
