La zi
Semnificația istorică a zilei de 22 aprilie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1451 – S-a născut regina Castiliei și a Leonului, Isabela I (d. 26 noiembrie 1504). Ea și soțul său Ferdinand al II-lea de Aragon au întărit stabilitatea ambelor regate si au pus bazele unificării politice ale Spaniei.
1500 – Navigatorul portughez Pedro Álvares Cabral a devenit primul european care a atins coastele Braziliei.
1616 – A murit Miguel de Cervantes Saavedra, autorul romanului “Don Quijote de la Mancha”
1724 – S-a născut Immanuel Kant, filosof german.
1850 – S-a născut la Năsăud poeta Veronica Micle.
1866 – A avut loc primul concert simfonic din București, la Teatrul cel Mare, sub conducerea lui Eduard Wachmann.
1867 – S-a adoptat prima lege monetară din România, prin care Leul a fost desemnat unitatea monetară. Acesta era compus din 100 de bani.
1870 – S-a născut Vladimir Ilici Lenin, politician comunist rus, întemeietorul Uniunii Sovietice.
1877 – România a rupt relațiile diplomatice cu Poarta Otomană.
1894 – S-a născut scriitorul Camil Petrescu.
1897 – S-a stins din viață Ion Ghica, (n.12 august 1816, București), o personalitate marcantă a culturii românești din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, academician, autor, diplomat, matematician, om politic și pedagog român.
1904 – S-a născut Jacob Robert Oppenheimer, fizician, „părintele” bombei atomice.
1907 – A apărut în limba română cu caractere latine, ziarul Viața Basarabiei.
1912 – La Sankt Petersburg a apărut pentru prima oară Pravda, ziarul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
1918 – La Iași, la 9/22 aprilie 1918 regele Ferdinand a semnat Decretul regal nr. 842 de promulgare a Unirii Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia) cu România. Decretul a fost semnat de regele Ferdinand I al României și contrasemnat de Alexandru Marghiloman, președintele Consiliului de Miniștri și Dem. Dobrescu, ministru de justiție. La 27 martie 1918, Sfatul Ţării votase unirea cu România. Pentru unirea cu România au votat favorabil 86 de deputați, 3 împotrivă, 36 s-au abținut, iar 13 deputați au lipsit.
1925 – Eveniment în lumea automobilisticii: uzinele Ford, din Anvers, au fabricat 50.000 de mașini în serie.
1932 – Este adoptată legea pentru organizarea învățământului universitar din România.
1933 – A murit Frederick Royce, cel care împreună cu Charles Rolls, a creat mașina de lux Rolls-Royce.
1937 – S-a născut Jack Nicholson, actor american.
1945 – Deținuții din lagărul de concentrare Jasenovac s-au revoltat; revolta a fost înăbușită și 520 dintre ei au fost uciși.
1952 – În SUA, are loc prima televizare a unei test nuclear.
1954 – URSS intră în UNESCO.
1967 – În Grecia intra in vigoare Legea Marțială.
1968 – A avut loc Plenara CC al PCR în urma căreia a fost reabilitat Lucreţiu Pătrăşcanu.
1980 – S-a încheiat construcția primei nave transportor frigorifice construită în țară (la Galați), “Polar 7”, cu o capacitate de 6.800 tdw.
1986 – A murit la Chicago, Mircea Eliade, romancier, eseist, filosof, istoric al religiilor, autor al „Maitreyi”, „Noapte de Sânziene”, „Traité d’histoire des religions”, „Le Sacré et le Profane”
1990 – După un miting electoral al PNȚCD (înaintea alegerilor din 20 mai), o parte dintre manifestanți se baricadează în Piața Universității din București (unul dintre locurile-simbol ale Revoluției anticomuniste din decembrie 1989), blocând (până la 13 iunie) circulația pe cele două artere principale ce străbat această zonă centrală a Capitalei; această acțiune social-politică a căpătat denumirea de „Fenomenul Piața Universității”.
1994 – Fostul președinte american, Richard Nixon, a încetat din viață la vârsta de 81 de ani.
1996 – Consiliul Național Palestinian și-a deschis lucrările, după 32 de ani de exil.
1999 – În România, Parlamentul României a aprobat cererea NATO de acces in spațiul aerian al României, pentru operațiunile asupra Iugoslaviei.
2013 – Mitropoliții Paul Yazigi și Ioan Ibrahim, au fost răpiți, în apropierea orașului Alep, pe când se aflau într-o misiune caritabilă în satul Kafr Dael.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Daniel David a demisionat de la conducerea Ministerului Educației. Decizia, confirmată oficial
Daniel David și-a depus demisia din funcția de ministru al Educației, potrivit informațiilor publicate luni seară de HotNews, care citează surse guvernamentale. Potrivit acestora, demisia ar fi venit la solicitarea premierului Ilie Bolojan, însă apropiați ai ministrului susțin că plecarea a fost o decizie personală.
Contactat pentru un punct de vedere, Daniel David nu a răspuns inițial solicitărilor presei. Ulterior, acesta a confirmat oficial demisia printr-un mesaj publicat pe blogul personal.
„Astăzi, 22 decembrie 2025, la exact un an de la invitația de a deveni ministru al Educației și Cercetării, i-am solicitat premierului eliberarea mea din funcție, prin depunerea demisiei. Deși demisia este un act unilateral, am dorit să fie o plecare amiabilă”, a transmis Daniel David.
Un mandat de un an, marcat de controverse
Daniel David a preluat portofoliul Educației în decembrie 2024, în guvernul Ciolacu 2, fiind ulterior menținut în funcție și în executivul condus de Ilie Bolojan, instalat în iunie 2025. Înainte de numire, acesta a fost rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Mandatul său a fost însoțit de mai multe controverse. Printre cele mai criticate decizii s-au numărat tăierile de burse pentru elevi și studenți, incluse în primul pachet de măsuri fiscal-bugetare al guvernului Bolojan, precum și pozițiile publice care au stârnit reacții dure din partea mediului academic și a organizațiilor studențești.
De asemenea, un raport realizat de Institutul de Științe ale Educației, publicat de Edupedu.ro, care avertiza asupra riscurilor unor măsuri din Legea Bolojan, ar fi fost blocat la nivelul ministerului, fiind transmis presei într-o formă modificată, potrivit sursei citate.
Cine ar putea prelua Ministerul Educației
Portofoliul Educației revine Partidului Național Liberal, iar propunerea pentru un nou ministru urmează să fie înaintată în zilele următoare. Potrivit surselor HotNews, printre numele luate în calcul se află Marilen Pirtea, deputat PNL și rector al Universității de Vest din Timișoara, dar și Luciana Antoci, consilier al premierului pe probleme de educație.
Până la numirea unui nou titular, activitatea ministerului va fi asigurată conform procedurilor legale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că, în anul 2026, nu vor mai fi introduse creșteri ale taxelor. Totuși, această promisiune vine cu o condiție esențială: Guvernul și Parlamentul trebuie să păstreze măsurile fiscale adoptate până acum și să le completeze cu o disciplină bugetară strictă, prin tăieri importante din cheltuielile publice.
Șeful Executivului a explicat că, datorită eforturilor din acest an, România a reușit să evite o situație mai gravă, respectând ținta de deficit bugetar. Dacă aceste direcții sunt urmate în continuare, banii economisiți vor putea fi direcționați spre investiții, dezvoltare și indexări reale ale salariilor și pensiilor.
„Dacă respectăm aceste reguli, traiectoria economică va fi bună și nu va mai fi nevoie de majorări de taxe”, a subliniat Ilie Bolojan. El a avertizat însă că, fără disciplină, riscurile revenirii la problemele anterioare rămân reale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ministrul Educației, Daniel David, a stârnit discuții intense după ce a recunoscut deschis că se gândește la posibilitatea de a părăsi Guvernul anul viitor. Într-un interviu recent, oficialul a explicat că mandatul său a fost gândit inițial pe termen scurt, pentru a ajuta la stabilizarea sistemului educațional și a țării în momente de criză.
„Am venit cu un orizont de câteva luni, dar am amânat plecarea de mai multe ori, pentru că era important să trecăm prin evaluări internaționale și măsuri bugetare dificile”, a declarat Daniel David. El a subliniat că nu aspiră la o carieră politică și că ar fi corect ca bugetul educației pentru 2026 să fie gestionat de un ministru care îl negociază și îl pune în practică.
Declarațiile vin într-un context tensionat, marcat de nemulțumiri în sistemul de învățământ și presiuni bugetare. Mulți așteaptă acum o decizie clară, mai ales că perioada sărbătorilor de iarnă ar putea aduce schimbări neașteptate în Executiv. Sistemul educațional rămâne sub atenție, iar viitorul conducerii ministerului este acum în centrul dezbaterilor publice.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Daniel David a demisionat de la conducerea Ministerului Educației. Decizia, confirmată oficial
BMW cuprins de flăcări în trafic, pe DN3 – zona Piscicola. Ocupanții au reușit să iasă la timp
Vor mai crește taxele în 2026? Premierul Bolojan pune o condiție clară
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
