Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 20 octombrie
Ziua de 20 octombrie marchează momente decisive care au modelat Europa medievală și modernă, de la oprirea hoardelor maghiare de către Otto I la Lechfeld, salvând creștinătatea apuseană. În 1340, Simon de Montfort obține o victorie crucială împotriva regelui Edward al III-lea în Războiul de 100 de Ani, accelerând formarea primului parlament englez. Culminând cu fondarea Ligii Națiunilor în 1919, această dată simbolizează tranziția de la conflicte sângeroase la idealuri de cooperare internațională
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1463 – S-a născut la Bologna filosoful si anatomistul italian Alessandro Achillini ( d.2 august 1512), supranumit de contemporani „al doilea Aristotel”.
1595 – Bătălia de la Giurgiu (15 – 20 octombrie 1595) – artileria toscană dărâmă o parte din zidul fortăreței otomane, așa încât aliații creștini pătrund învingători în cetate.
1600 – Bătălia de la Bucov – lângă Bucov, între valahii conduși de Mihai Viteazul și trupele poloneze ale lui Jan Zamoyski (sprijinite de trupe moldovenești conduse de Ieremia Movilă).
1601 – Radu Șerban a devenit domn al Țării Românești.
1638 – S-a încheiat construcția Mănăstirii Căldărușani, ctitorie a lui Matei Basarab; (1632 – 1654).
1696 – A fost creată flota rusă.
1708 – Reconstrucția Catedralei St. Paul din Londra după Marele Incendiu din 1666 a fost terminată chiar în ziua în care Christopher Wren, arhitectul ei, a împlinit 76 de ani.
1740 – Conform stipulărilor Pragmaticii Sancțiuni din 1713, Maria Tereza a urcat pe tronul Austriei.
1803 – Senatul american a ratificat cumpărarea Louisianei, consfințind termenii tratatului cunoscut sub numele de Louisiana Purchase.
1818 – A fost stabilit hotarul dintre colonia engleză Canada și SUA, de-a lungul paralelei 48.
1822 – În urma Congresului Sfintei Alianțe de la Verona, se hotărăște intervenția franceză împotriva revoluției din Spania, condusă de Rafael Riego.
1822 – Este tipărit primul număr al ziarului britanic “The Sunday Times”. Acest ziar britanic a fost înființat în anul 1821 sub numele de The New Observer si devine in 1822 The Sunday Times.
1837 – Apare “Jurnalul” domnului Țării Romanești, Alexandru Dimitrie Ghica, prin care se acorda sătenilor dreptul (condiționat), de a se strămută în orașe. În primăvara anului 1843, noul domn, Gheorghe Bibescu, anulează “Jurnalul”.
1847 – S-a născut Oscar Swahn, trăgător suedez și cel mai în vârstă campion olimpic al tuturor timpurilor; (d.1927).
1880 – Orașul Tegucigalpa a fost declarat capitala Republicii Honduras.
1883 – Peru și Chile semnează Tratatul de la Ancón, prin care, provincia Tarapacá a fost cedată statului Chile; sfârșitul Războiului din Pacific.
1895 – S-a născut lingvistul și filologul Alexandru Rosetti, membru al Academiei Române, membru corespondent al Academiei Suedeze de Științe.
1917 – Începe Congresul Ostașilor Moldovei, prezidat de Vasile Cijevschi, în cadrul căruia a fost proclamată autonomia Basarabiei Țariste de Imperiul Rus.
1918 – La 27 martie 1918, Vasile Cijevshi votează pentru Unirea Republicii Democrate Moldovenești, succesoarea de drept a Basarabiei Țariste, cu România.
1919 – Este fondat clubul de fotbal “FC Ceahlăul” de către un grup de elevi și profesori de la Liceul Petru Rareș care au înființat Asociația Sportivă Ceahlăul, primul club sportiv din Piatra Neamț.
1920 – Începe greva generală a proletariatului din România, la care participă cca 400.000 de salariați; cuprinde toate ramurile industriei și transporturilor și este prima greva politica generală a proletariatului din întreaga Românie (20–28 octombrie). Greva a fost declanșată de refuzul guvernului de a satisface cerințele muncitorilor formulate de Consiliul General al Partidului Socialist al României.
1932 – A fost format un guvern național-țărănesc sub președinția lui Iuliu Maniu, în care portofoliul Externelor era deținut de Nicolae Titulescu.
1933 – S-a născut in Adjud, jud. Vrancea, actorul Ion Dichiseanu (“Pistruiatul”, “Toate pânzele sus”).
1944 – Armata sovietică ocupă Belgradul capitala Iugoslaviei.
1944 – În timpul vizitei de la Moscova, primul ministru britanic W. Churchill i-a propus, și Stalin a acceptat, înțelegerea cu privire la împărțirea zonelor de influență în Balcani.
1964 – A murit Herbert Hoover, al 31-lea președinte al Statelor Unite (1929 – 1933).
1968 – Lady Jacqueline Kennedy, văduva fostului președinte american John F.Kennedy, se căsătorește cu armatorul miliardar grec Aristoteles Onassis.
1970 – Conducatorul somalez Mohammed Siad Barre declară Somalia stat socialist.
1973 – Se inaugurează, în prezența Reginei Elisabeta a II-a Marii Britanii, Opera din Sydney, Australia.
1980 – După șase ani de ședere în afara structurilor militare ale NATO, Grecia revine în Alianță.
1997 – Filosoful roman anticomunist, fost deținut politic, Petre Ţuţea a fost reabilitat de către Curtea Supremă de Justiție a României.
2019 – Compania australiană Qantas a realizat cel mai lung zbor fără escală din lume cu un avion comercial, care a străbătut distanța New York – Sydney în peste 19 ore, având la bord 50 de pasageri şi membri ai echipajului, informează DPA şi AFP.
2020 – Sonda spațială OSIRIS-REx a recoltat o mostră de regolit de pe suprafața asteroidului 101955 Bennu cu care va reveni pe Pământ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Omul care a îngropat timpul: 6 luni în adâncurile Pământului fără soare, ceas sau contact uman
În 1972, un om de știință francez a coborât în adâncurile Pământului… pentru a testa limitele minții umane. Se numea Michel Siffre, geolog și speolog pasionat, obsedat de o singură idee: Este timpul ceva exterior pe care îl trăim… sau ceva ce creăm în mintea noastră?
La 33 de ani, Siffre a decis să-și pună viața în joc pentru știință. Pe 14 februarie 1972, a intrat în Midnight Cave, o peșteră din Texas, SUA, la 130 de metri sub pământ. Acolo, în întuneric absolut, cu o temperatură constantă de 21°C și umiditate apăsătoare, și-a instalat un cort primitiv: un pat, o masă, un scaun și echipamente pentru măsurători – electrozi pe piept și cap care înregistrau ritmul cardiac, activitatea cerebrală și musculară.
Fără ceas, fără soare, fără contact uman real – putea suna echipa de la suprafață doar când se trezea sau mânca, dar ei nu aveau voie să-i dea nicio indicație despre timp. Mânca mâncare congelată, bea apă din rezerve și efectua teste zilnice: măsurători de tensiune, exerciții pe bicicletă staționară, teste de memorie și chiar țintă cu un pistol cu bile.
Siffre credea că, lipsit de “zeitgebers” (indicii externe precum lumina zilei), corpul uman ar adopta un ciclu natural de 48 de ore – nu 24, cum ne dictează societatea. Și avea dreptate. Treptat, ritmul său biologic s-a rupt de realitate: dormea 10-12 ore, apoi rămânea treaz 30-36 de ore, percepând totul ca pe o zi normală de 24 de ore. Când număra secundele în minte (de la 1 la 120), îi lua de două ori mai mult timp decât în mod normal – creierul său încetinise percepția timpului!
Izolarea l-a afectat profund: a devenit depresiv, paranoid (credea că echipa de sus îl sabotează), și-a pierdut memoria pe termen scurt, vederea s-a deteriorat, iar singurătatea l-a împins spre gânduri de sinucidere. Șoarecii din peșteră au devenit “prieteni” – a încercat să îmblânzească unul timp de zile întregi. Când a ieșit la suprafață pe 5 septembrie 1972, după exact 205 zile (aproape 7 luni), credea că trecuseră doar 5 luni. Avea barbă lungă, pielea palidă și era epuizat fizic și mental – recuperarea a durat ani.
Experimentul său din Midnight Cave (și cel anterior din 1962, de 63 de zile în Alpi) a fondat practic cronobiologia umană, arătând că avem un “ceas intern” independent de Soare – util pentru astronauți NASA sau pentru înțelegerea tulburărilor de somn. Siffre a dovedit că timpul nu e doar o convenție externă: îl construim în creier, iar fără ancoră, mintea se pierde în propriul haos.
Michel Siffre a murit în 2024, la 85 de ani, dar moștenirea sa ne bântuie: într-o lume plină de ceasuri și notificări, oare cât de mult ne-am deconectat de ritmul nostru adevărat?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fazanul cu urechi albe este o pasăre impresionantă, originară din regiunile muntoase ale Asiei Centrale și de Est, în special din Tibet, China și zone învecinate. Corpul său robust măsoară între 80 și 100 de centimetri în lungime, cu o coadă lungă și stufoasă care adaugă eleganță mișcărilor sale. Penajul predominant alb-argintiu strălucește în lumina soarelui, contrastând spectaculos cu ciocul roșu aprins și picioarele tot roșii. Cele mai distinctive trăsături sunt smocurile albe de pene de la urechi, care îi dau numele și un aspect regal, aproape mitic.
Aceste păsări trăiesc în păduri de conifere și tufișuri dese, la altitudini între 2.500 și 4.500 de metri, unde iernile sunt aspre. Sunt omnivore, hrănindu-se cu semințe, frunze, rădăcini, insecte și chiar mici vertebrate. În sezonul de împerechere, masculii efectuează dansuri elaborate, întinzând coada ca un evantai și emițând strigăte puternice pentru a atrage femelele. Ouăle, în număr de 6 până la 12, sunt clocite de femelă timp de aproximativ 28 de zile, iar puii devin independenți rapid.
Deși nu sunt migratoare, fazanii cu urechi albe formează grupuri mici în afara perioadei de reproducere, ajutându-se reciproc să supraviețuiască vânătorilor naturali precum vulpile sau păsările răpitoare. Populația lor este vulnerabilă din cauza pierderii habitatului și a braconajului, fiind protejată în rezervații naturale. Această specie simbolizează rezistența și grația naturii sălbatice, captivând observatorii cu frumusețea sa unică și comportamentul social complex.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Supa de dovleac este o călătorie gustativă plină de arome și prospețime. Descoperă gustul mângâietor al toamnei și bucură-te de un bol plin cu savoare!
Ingrediente
- 1 dovleac mic sau jumătate dintr-un dovleac mare, curățat și tăiat în cuburi
- 1 ceapă medie, tocată mărunt
- 1 cartof mediu, tăiat în cuburi
- 2 căței de usturoi, mărunțiți
- 2 linguri de unt sau ulei de măsline
- 4 căni de supă de legume
- 1/2 cană de smântână lichidă (opțional)
- sare
- piper
Mod de preparare
- Într-o oală mare, la foc mediu, călim ceapa și usturoiul în uleiul de măsline sau unt, până când devin moi și translucide.
- Adăugăm cuburile de dovleac și cartof, și continuăm să gătim timp de câteva minute, amestecând frecvent.
- Turnăm supa de legume peste dovleac și aducem la punctul de fierbere. Reducem apoi focul la intensitate medie și lăsăm să fiarbă până când dovleacul este complet moale și ușor de zdrobit cu o furculiță (aproximativ 20-25 de minute).
- Pentru o consistență mai fină, folosim un mixer vertical pentru a pasa supa până când obținem o textură cremoasă și omogenă.
- Adăugăm smântâna lichidă și amestecăm bine, gătind în continuare supa la foc mic, timp de încă 5 minute.
- Condimentăm cu sare și piper, după gust.
- Servim supa cremă de dovleac caldă. O putem decora cu puțină smântână lichidă, semințe de dovleac prăjite sau ierburi proaspete, cum ar fi pătrunjel sau cimbru.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
ARTĂ LA BIBLIOTECĂ. Expoziția „Pagini de artă” a adus culoare și emoție la Biblioteca Județeană Călărași
Biblioteca Județeană Călărași recomandă o lectură care colorează lumea: „Culorile – pasiune și mister”, de David Scott Kastan
Deputatul PNL Ciprian Pandea critică recomandările FMI și cere stabilitate fiscală pentru anii următori
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
