La zi
Semnificația istorică a zilei de 2 septembrie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
31 i.Hr. – S-a desfășurat Bătălia de la Actium – forțele lui Octavian au învins trupele conduse de Marc Antoniu și Cleopatra.
1192 – S-a încheiat Tratatul de la Jaffa, o Convenție de Pace între sultanul musulman Saladin și conducătorul cruciat Richard Inima de Leu. Tratatul a pus capăt celei de-a treia Cruciade (11 mai 1189 – 2 septembrie 1192).
1442 – Bătălia de pe Ialomița se încheie cu victoria lui Iancu de Hunedoara asupra turcilor, marcând începutul campaniilor ofensive ale acestuia.
1621 – A început Bătălia de la Hotin (2 septembrie – 9 octombrie 1621) – Parte din Războiul polono-otoman (1620–1621) – a fost o bătălie între Uniunea Polono-Lituaniană sub conducerea lui Jan Karol Chodkiewicz (1560-1621) și Imperiul Otoman, sub conducerea sultanului Osman al II-lea.
1666 – A izbucnit Marele incendiu din Londra (2 – 6 septembrie 1666), care, timp de 4 zile și jumătate, a distrus întregul oraș, inclusiv Catedrala Sfântul Paul. În memoria victimelor a fost ridicată o statuie care se afla în centrul Londrei.
1752 – În Marea Britanie si în coloniile sale, a fost înlocuit calendarul iulian cu calendarul gregorian, diferența de 11 zile dintre cele două calendare fiind rectificată astfel că următoarea zi, 3 septembrie a fost datată 14 septembrie.
1778 – S-a născut Louis Bonaparte, rege al Olandei, conte de Saint-Leu, fratele împăratului francez Napoleon Bonaparte.
1792 – Revoluția franceză – Au avut loc „Masacrele din septembrie”. 1300 de deținuți din închisori au fost omorâți fără judecată de către mulțimea dezlănțuită.
1829 – Tratatul de pace de la Adrianopol, (numit și Tratatul de la Edirne), a fost finalizat la încheierea războiului ruso-turc din 1828-1829 dintre Imperiul Rus și Imperiul Otoman, fiind semnat pe 2/14 septembrie 1829 în Adrianopol de Alexei Orlov și Abdul Kadîr-bei. Imperiul Otoman dădea Rusiei acces la gurile Dunării și fortărețele Akhaltsikhe și Akhalkalaki din Georgia.
1848 – În timpul celei de-a treia Adunări naționale de la Blaj, cei 60 000 de participanți declară că nu recunosc „uniunea” Transilvaniei cu Ungaria și reafirmă revendicările țărănimii iobage. S-a format oastea populară sub conducerea lui Avram Iancu.
1859 – În întreaga lume a avut loc o superfurtună solară. Furtuna solară din 1859 (1 – 2 septembrie 1859) Denumită și Superfurtuna solară sau Evenimentul Carrington) a fost cea mai puternică furtună solară din istoria observațiilor solare. A avut locul în timpul celui de-al 10-lea ciclu solar.
1870 – S-a încheiat Bătălia de la Sedan, desfășurată în cadrul războiului franco-prusac, în urma căreia trupele franceze au fost încercuite și înfrânte de cele prusace, provocând căderea celui de-al doilea imperiu al lui Napoleon al III-lea și proclamarea republicii și a Comunei din Paris.
1937 – A încetat din viață Pierre de Coubertin, fondatorul Comitetului Olimpic Internațional și inițiator al mișcării olimpice moderne.
1943 – Conducătorul României, mareșalul Antonescu s- a întâlnit în Germania cu Adolf Hitler pentru reconfirmarea alianței dintre cele două țări.
1945 – Japonia a semnat actul de capitulare necondiționată, ceea ce a însemnat sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
1958 – A fost inaugurat, la București, Muzeul „George Enescu”.
1973 – A încetat din viată scriitorul J.R.R. Tolkien, autorul romanului „Hobbitul” şi al trilogiei „Stăpânul inelelor” (n. 3 ianuarie 1892) A fost profesor de anglo-saxona la Pembroke College, Oxford, din 1925 până în 1945 si profesor de limba si literatura engleza la Merton College, Oxford din 1945 pana in 1959. În anul 2008, prestigioasa publicație The Times l-a pus pe locul 6 în lista celor mai buni scriitori britanici din 1945, pana in zilele noastre.
1990 – Transnistria și-a declarat independența față de RSS Moldovenească (parte pe atunci a Uniunii Sovietice).
2002 – A încetat din viață Rodica Ojog-Brașoveanu, scriitoare de romane polițiste (Enigmă la mansardă, Cocoșatul are alibi) (n. 28 august 1939)
2005 – A încetat din viață Alexandru Paleologu, scriitor, membru al Academiei române (n. 1919).
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
„Avatar: Fire and Ash” – Recenzii mixte și un buget uriaș de peste 400 de milioane de dolari: Merită continuarea francizei?
Primele reacții critice la „Avatar: Fire and Ash”, al treilea film din seria regizată de James Cameron, au apărut și opiniile sunt clar împărțite. Lansat în cinematografe pe 19 decembrie, lungmetrajul cu Zoe Saldaña și Sigourney Weaver în distribuție are un buget estimat la peste 400 de milioane de dolari – o sumă comparabilă cu cea a predecesorului „The Way of Water”.
Pe Rotten Tomatoes, scorul criticilor este în jurul a 70%, cel mai scăzut din franciză până acum. Unii recenzori sunt entuziasmați de efectele vizuale spectaculoase și elementele de producție inovatoare, considerând filmul o experiență captivantă și greu de refuzat. Alții, însă, îl critică dur: Robbie Collin de la The Telegraph i-a acordat doar o stea, numindu-l „lipsit de umor”, iar Peter Bradshaw de la The Guardian vorbește despre un „nonsens gigantic de trei ore”. Nicholas Barber (BBC) sugerează că James Cameron ar trebui să oprească seria cât timp este încă în avantaj, iar Time Out avertizează că filmul de peste trei ore poate provoca „oboseală oculară”.
Durata lungă (aproximativ 3 ore și 15 minute), intriga considerată reciclată și lipsa de noutate sunt principalele reproșuri, în ciuda laudelor pentru imaginile uimitoare și acțiune. Franciza Avatar rămâne un gigant la box office, cu încasări totale de peste 5 miliarde de dolari, dar presiunea pe „Fire and Ash” este enormă: pentru a justifica aceste costuri și a permite continuări (Avatar 4 și 5 sunt planificate), filmul trebuie să depășească pragul de cel puțin un miliard de dolari.
Va reuși James Cameron să cucerească din nou publicul cu Pandora? Răspunsul vine curând în sălile de cinema!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Începând cu 1 ianuarie 2026, proprietarii de locuințe și autoturisme considerate de valoare mare vor plăti un impozit suplimentar de trei ori mai mare decât în prezent. Această măsură vine în urma modificărilor aduse cadrului fiscal, prin care cota impozitului special crește de la 0,3% la 0,9%. Impozitul se aplică doar asupra părții care depășește anumite praguri, nu asupra întregii valori a bunului.
Pentru locuințe, pragul este de aproximativ 500.000 de euro, echivalentul a 2,5 milioane de lei. Valoarea luată în calcul nu este cea de pe piață, ci valoarea impozabilă stabilită de compartimentele de taxe locale din primării. Aceasta ține cont de factori precum materialele de construcție, suprafața, utilitățile disponibile și zona în care se află proprietatea. Proprietarul primește o notificare cu această valoare și, dacă nu este de acord, poate solicita o reevaluare prin intermediul unui expert autorizat.
Pentru autoturisme, pragul rămâne la 75.000 de euro, echivalentul a 375.000 de lei, iar baza de calcul este valoarea de achiziție, inclusiv taxa pe valoarea adăugată. De exemplu, la o locuință cu valoare impozabilă de 600.000 de euro, impozitul anual va fi de circa 900 de euro, calculat prin aplicarea cotei de 0,9% asupra diferenței de 100.000 de euro față de prag.
Proprietarii obligați să plătească acest impozit trebuie să declare bunurile prin completarea și depunerea formularului 216 la administrația fiscală. Acest formular servește pentru calculul, declararea și plata impozitului special pe bunuri imobile și mobile de valoare mare. El include datele personale ale proprietarului, detalii despre proprietate – precum adresa, numărul cadastral și valoarea impozabilă – și suma datorată. Depunerea se face electronic, iar termenul variază în funcție de tipul bunului: până la sfârșitul lunii septembrie pentru locuințe și până la sfârșitul anului pentru autoturisme.
Această majorare are scopul de a echilibra contribuțiile la bugetul statului, deși impactul rămâne limitat comparativ cu alte țări europene. Proprietarii afectați ar trebui să verifice notificările primite și să pregătească documentația necesară pentru conformitate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrația Națională de Meteorologie a emis un COD GALBEN de ceață pentru mai multe localități din județul Călărași. Fenomenul determină vizibilitate redusă sub 200 de metri și, izolat, sub 50 de metri, favorizând pe alocuri formarea ghețușului.
Avertizarea este valabilă joi, 18 decembrie 2025, în intervalul orar 06:30 – 10:00 și vizează localitățile Borcea, Perișoru, Jegălia, Unirea, Ștefan cel Mare și Dichiseni.
Autoritățile recomandă șoferilor să circule cu prudență sporită, să reducă viteza și să folosească luminile de ceață.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
OFSD Călărași, prezentă la Comitetul Executiv Național al femeilor social-democrate. Direcțiile de acțiune pentru 2026, principalul subiect de pe ordinea de zi
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
“Emoții de iarnă”, spectacolul care readuce magia Crăciunului pe scena sălii “Barbu Știrbei”
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
