Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 2 octombrie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1187 – Armatele musulmane conduse de Saladin ocupa Ierusalimul, după 88 de ani de stăpânire cruciată.
1409 – Este atestată cea mai veche pisanie românească, cea de la biserica Streisângiorgiu; (jud. Hunedoara).
1442 – Iancu de Hunedoara obține o mare victorie împotriva otomanilor, in Bătălia de pe râul Ialomița.
1535 – Exploratorul francez Jacques Cartier a navigat pe râul Sfântul Laurențiu și a descoperit așezarea fortificată Hochelaga construită de băștinașii Iroquois pe locul actualului oraș Montreal.
1552 – În urma unui puternic asediu, orașul Kazan este ocupat de trupele lui Ivan cel Groaznic. Cronicile relatează că orașul a fost ars din temelii și o mare parte a populației a fost masacrată de soldații ruși.
1569 – Bogdan Lăpușneanu depune omagiu regelui polon Sigismund al II-lea August.
1602 – Boierul Stroe Buzescu, unul dintre marii generali ai lui Mihai Viteazul, moare în luptele de la Ogretin și Teiuşani.
1752 – Calendarul Gregorian este introdus in Anglia și în coloniile acesteia.
1835 – O armată mexicană trimisă pentru a-i dezarma pe localnicii din orașul Gonzales a întâmpinat rezistență din partea acestora în Bătălia de la Gonzales, prima luptă din cadrul Revoluției Texane.
1847 – S-a născut Paul von Beneckendorff und von Hindenburg, președintele Reichului German (1925–1934).
1852 – S-a născut Sir William Ramsay, chimist englez (a descoperit gazele nobile). (d.1916)
1869 – S-a născut Mahatma Gandhi, pe numele sau adevărat Mohandas Karamchand, om politic indian și apărător al drepturilor civile.
1877 – Românul Radu Porumbaru a urcat pe Mont Blanc, cel mai înalt munte din Alpi (4810 m) si al doilea ca înălțime din Europa, după muntele Elbrus din Caucaz (5462 m). A fost primul român care a reușit această ascensiune.
1878 – În Parlamentul României s-a votat o moțiune in legătura cu hotărârile Congresului de la Berlin (“Silita de hotărârea Puterilor Mari si spre a nu fi o piedica la întărirea păcii, Camera împuternicește Guvernul a se supune voinței întregii Europe, retrăgând autoritățile civile si militare din Basarabia …”).
1904 – S-a născut scriitorul britanic Graham Greene: “La drum cu mătușa-mea”, “Sfârșitul unei iubiri”, “Omul nostru din Havana” .
1919 – Președintele american Woodrow Wilson suferă un atac cerebral care îl lasă parțial paralizat.
1928 – Josemaría Escrivá fondează organizația catolica Opus Dei.
1930 – Constructorul american de automobile Henry Ford pune piatra de temelie pentru Uzinele Ford din Köln in Germania.
1935 – S-a născut Paul Goma, prozator, memorialist, disident anticomunist roman, refugiat politic la Paris din 1977; (n. La Mana/județul Orhei, azi în R. Moldova).
1938 – A fost finalizată statuia voievodului-martir Constantin Brâncoveanu din Piața Sf. Gheorghe din București, operă a sculptorului Oscar Han.
1939 – S-a născut cântărețul de muzică ușoară Dan Spătaru.
1941 – Al Doilea Război Mondial – Wehrmachtul a început operațiunea Taifun, o ofensivă totală împotriva Moscovei, care a declanșat Bătălia de la Moscova (2 octombrie 1941 – 7 ianuarie 1942).
1941 – Prin decret-lege privind regimul muncii pe timp de război, durata muncii în România se prelungește de la 56 la 72 de ore săptămânal.
1946 – A decedat Ignacy Moscicki, fizician si om politic, membru de onoare al Academiei Române din 22.06.1937. (n. 1.12.1867).
1954 – La Conferința de la Londra a miniștrilor de externe, se decide reînarmarea Republicii Federale Germania și aderarea acestei tari la NATO.
1955 – ENIAC, este întrerupt primul computer digital.
1958 – Guineea își obține independența față de Franța, în urma unui referendum. Primul președinte al statului a fost ales Sékou Touré.
1980 – La Caesars Palace din Las Vegas, Larry Holmes își apăra titlul mondial de box la categoria grea, împotriva lui Muhammad Ali într-o victorie prin knockout tehnic în runda 11.
1984 – Cei trei cosmonauți sovietici Leonid Denisovich Kizim, Vladimir Alekseyevich Solovyov și Oleg Jurjewitsch Atkow au revenit după 237 de zile pe Pământ. A fost până atunci, una din misiunile cu zilele cele mai multe petrecute de cosmonauți, la bordul stației spațiale Salyut 7.
1993 – Președintele Rusiei, Boris Eltîn, a avertizat, printr-o serie de scrisori, pe șefii de stat ai Franței, Germaniei, Statelor Unite ale Americii si Marii Britanii, ca este împotriva includerii tarilor Europei de Est in Alianța Nord-Atlantica, propunerea sa având in vedere ca securitatea din zona est-europeana sa fie asigurata de NATO, împreuna cu URSS.
2002 – Washingtonul deblochează un ajutor de 8 milioane de dolari pentru opoziția irakiană.
2006 – Charles Carl Roberts intră într-o școală Amish din orașul Nickel Mines, Pennsylvania și împușcă cinci eleve în cap, rănește alte cinci (cu vârste cuprinse între 6 și 13 ani) apoi se sinucide.
2006 – A fost înființată prima echipa de fotbal american din România, Constanta Sharks.
2009 – Rio de Janeiro a fost ales orașul gazdă pentru Jocurile Olimpice și Paralimpice de vară din 2016.
2020 – Președintele SUA, Donald Trump, s-a infectat cu virusul SARS-CoV-2 și a intrat în carantină.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În anul 1821, Grecia era prinsă în vâltoarea Războiului de Independență, o luptă crâncenă împotriva dominației Imperiului Otoman, care controla teritoriul elen de secole. În mijlocul acestui conflict, Atena, leagănul civilizației occidentale, era scena unor ciocniri intense. Acropole, dealul sacru al Atenei, cu templele sale antice, inclusiv mărețul Partenon, era nu doar un simbol al gloriei trecute a Greciei, ci și un far al speranței pentru poporul grec în lupta pentru libertate.
În momentul asediului Atenei, otomanii, care ocupau Acropole, s-au confruntat cu o criză neașteptată: stocurile lor de muniție se epuizaseră. În disperare de cauză, comandanții otomani au propus un plan care a șocat întreaga lume elenă: să demoleze structurile Acropolei, inclusiv coloanele și elementele arhitecturale, pentru a extrage plumbul din ele. Acest plumb urma să fie topit și transformat în gloanțe, necesare pentru a continua lupta împotriva revoluționarilor greci. Pentru otomani, Acropole era doar o fortăreață strategică, dar pentru greci, era inima identității lor culturale și spirituale.
Când vestea acestui plan a ajuns la urechile grecilor, reacția lor a fost una de profundă indignare, dar și de o solidaritate extraordinară. În loc să permită distrugerea acestui monument sacru, care păstra memoria marilor filozofi, artiști și eroi ai Greciei antice, luptătorii greci au luat o decizie uluitoare. Au adunat toate gloanțele pe care le aveau – muniție esențială pentru propria lor supraviețuire în luptă – și le-au oferit otomanilor. Acest gest nu a fost unul de capitulare, ci un act suprem de sacrificiu: grecii au ales să-și pună în pericol propria apărare pentru a salva Acropole, știind că gloanțele lor vor fi folosite împotriva lor.
Acest moment de altruism a rămas în istorie ca o dovadă a devotamentului poporului grec față de moștenirea sa culturală. Partenonul, templul dedicat zeiței Atena, împreună cu alte structuri de pe Acropole, nu era doar un ansamblu de pietre cioplite; era simbolul rezistenței, al creativității și al spiritului elen. Prin sacrificiul lor, grecii au transmis un mesaj clar: nicio victorie militară nu valorează cât păstrarea identității și a patrimoniului lor.
Acropole a supraviețuit asediului, iar gestul grecilor a devenit o legendă care a inspirat generații. Astăzi, când privim ruinele maiestuoase ale Acropolei, nu vedem doar o capodoperă arhitecturală, ci și o poveste de curaj și sacrificiu. Acest act din 1821 ne amintește că, uneori, lupta pentru libertate nu înseamnă doar apărarea teritoriului, ci și protejarea valorilor și simbolurilor care definesc un popor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Ultima vrăjitoare a Angliei: Procesul care a închis un capitol al superstițiilor
Jane Rebecca Yorke, un medium englez, a intrat în istorie ca ultima persoană condamnată în baza Actului Vrăjitoriei din 1735. În plin context al celui de-al Doilea Război Mondial, în 1944, Yorke a fost arestată pentru practicile sale de spiritism, prin care exploata temerile și vulnerabilitățile oamenilor din acea perioadă tulbure.
Autoritățile au investigat-o folosind polițiști sub acoperire, care s-au infiltrat în ședințele ei de spiritism. Aceștia au pretins că cer informații despre rude inexistente, iar Yorke le-a oferit detalii elaborate și fictive. De exemplu, unui ofițer i-a spus că fratele său, care nu exista, ar fi murit ars de viu într-o misiune de bombardament. Aceste afirmații au dus la arestarea ei în iulie 1944.
Procesul lui Yorke a avut loc la Tribunalul Penal Central din Londra, cunoscut și ca Old Bailey. A fost găsită vinovată de vrăjitorie, o acuzație bazată pe legislația învechită din 1735, care interzicea practicile considerate frauduloase. Pedeapsa primită a fost o amendă de 5 lire, iar Yorke a fost eliberată condiționat, cu promisiunea că va înceta să mai organizeze ședințe de spiritism.
Cazul lui Jane Rebecca Yorke a marcat un moment semnificativ în istoria juridică britanică, fiind ultima condamnare de acest fel. Ulterior, Actul Vrăjitoriei din 1735 a fost abrogat în 1951, fiind înlocuit cu Legea Practicilor Frauduloase de Medium din 1951. Povestea ei rămâne o mărturie a modului în care superstițiile și fricile societății au influențat aplicarea legii într-o eră modernă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1207 – S-a născut Regele Henric al III- lea al Angliei; (d. 1272).
1578 – A murit Ioan de Austria, fiul nelegitim al împăratului Carol Quintul (n. 1547)
1795 – Belgia este cucerită de Franța.
1800 – Spania a cedat Franței provincia Louisiana, în baza tratatului de la San Ildefonso. Peste numai 3 ani, Napoleon Bonaparte avea să o vândă Statelor Unite.
1813 – Fosta moschee din Chilia este transformată în biserică sub hramul Acoperământului Maicii Domnului. Biserica este sfințită și redată sfintei slujbe.
1827 – Războiul ruso-persan – armata rusă ocupa Erevanul. Se încheie un mileniu de dominație musulmană în Armenia.
1829 – Este fondat la Cape Town, Colegiul Africa de Sud, devenit mai târziu Universitatea Cape Town.
1850 – În Elveția, la Berna apare pentru prima dată ziarul „Der Bund”.
1850 – Se instituie un teritoriu vamal unic al Imperiului Habsburgic, prin care sunt desființate barierele vamale interne, fapt care va deschide largi posibilități pătrunderii capitalului austriac în Transilvania.
1855 – Apare la Iași ziarul unionist “Steaua Dunării” , sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu.
1860 – Se înființează la Iași , Conservatorul de muzică și declamațiune, primul sau director fiind Francisc Serafim Caudella, compozitor, violoncelist, pianist, organist și profesor român, de origine germană.
1869 – Oficiul Poștal din Austria a emis primele cărți poștale din lume concepute de Emmanuel Herrmann.
1872 – S-a creat la București, “Asociația generală a lucrătorilor din România”.
1875 – Scriitorul roman Ion Creangă (n. 1 martie 1837 – d. 31 decembrie 1889), a debutat în revista “Convorbiri literare” cu “Soacra cu trei nurori”. Este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice “Amintiri din copilărie”.
1875 – Încep lucrările de construire în București a Catedralei romano-catolice, cu hramul Sf.Iosif. „Sfântul Iosif” este catedrală metropolitană și arhiepiscopală. Ctitorul ei este Episcopul Ignatius Paoli, din Congregația Călugărilor Pasioniști, primul Arhiepiscop al Arhidiecezei de București.
1880 – Prima fabrica de lămpi electrice este deschisa de către inventatorul Thomas Edison.
1881 – S-a născut americanul William Boeing, pionier al aviației mondiale. A înființat în 1916 compania “Pacific Aero Products”.
1890 – S-a născut Constantin C. Nottara, compozitor, violonist și critic muzical român; (d.19.01.1951).
1890 – A fost fondat Yosemite-Nationalpark, unul din cele mai cunoscute parcuri naționale din S.U.A.
1892 – A murit George Sion poet, memorialist și traducător român; (n. 1822).
1899 – A murit Anton Bacalbaşa, ziarist, prozator și traducător român, creatorul personajului literar Moș Teacă ;(n.21.02.1865)
1908 – Automobilul popular Model T, promis de producătorul de automobile Henry Ford, s-a pus în vânzare, la un preț de 850 $. A fost poreclită Tin Lizzy (Lizzy-tinichea).
1917 – La Chișinău în Basarabia țaristă, apare ziarul Ardealul (Transilvania), “gazetă săptămânală pentru românii transilvăneni aflați în Rusia“. La început s-a tipărit săptămânal (1 octombrie 1917 – 21 ianuarie 1918) apoi zilnic (24 ianuarie – 20 noiembrie 1918).
1920 – A fost înființată legația română de la Budapesta, Ungaria, consul fiind numit Traian Stîrcea.
1920 – A fost înființată Legația României la Viena. Consul a fost numit Nicolae B. Cantacuzino.
1920 – S-a născut actorul american Walter Matthau (“Morocănoșii”, “Route 66″, “Floarea de cactus”, “Afurisitul de telefon”); (d. 2000).
1920 – A fost înființată Legația României la Viena., consul a fost numit Nicolae B. Cantacuzino.
1924 – Biserica Ortodoxă Română a adoptat Calendarul Gregorian. În Regatul României calendarul pe stil nou a fost introdus în anul 1919 de guvernul condus de Ion I. C. Brătianu. Astfel, în Vechiul Regat data de 1 aprilie 1919 a devenit data de 14 aprilie 1919.
1924 – S-a născut in localitatea Plains din statul american Georgia, Jimmy Carter, al 39-lea președinte al SUA (între anii 1977-1981), laureat al Premiului Nobel pentru pace pe anul 2002.
1928 – În Uniunea Sovietică a fost lansat primul plan cincinal.
1935 – A decedat generalul roman Grigore Crăiniceanu, specialist în fortificații, cu deosebite merite în timpul Războiului de independență (1877) şi al celui de reîntregire națională (1916-1918). De numele său se leagă punerea bazelor “Revistei armatei” (1883) şi ale “Cercului publicaţiunilor militare” (1889); membru al Academiei Române (n.1852).
1935 – S-a născut Julie Andrews, actrița britanică laureată a Premiului Oscar (1964), pentru rolul din filmul “Mary Poppins”.
1936 – Generalul Francisco Franco a fost numit in fruntea Guvernului naționalist spaniol, ajuns la putere in timpul Războiului Civil care a măcinat statul iberic.
1946 – Principalii criminali de război naziști au fost condamnați la moarte în urma procesului de Nurnberg. Tribunalul Militar Internațional i-a găsit pe cei 12 ofițeri cu rang înalt din armata nazistă vinovați de uciderea a sute de mii de persoane.
1949 – Agenția China Nouă (Xinhua), fondată în 1931, devine Agenție de Stat.
1949 – S-a născut André Rieu, violonist, dirijor și compozitor olandez.
1953 – S-a născut in București, Valeriu Stoica, avocat si om politic, fost ministru.
1956 – S-a născut scriitorul și jurnalistul Cristian Tudor Popescu; (n. București).
1957 – Pe bancnotele SUA au fost imprimate pentru prima dată celebrele cuvinte “In God We Trust”.
1958 – Este fondată în Statele Unite, Administrația Națională pentru Problemele Aeronauticii si Cercetării Spațiului Cosmic – NASA.
1960 – Colonia Nigeria devine independența față de Anglia.
1966 – Consiliul de Stat al R.S.România, a emis Decretul 770 (completat prin Legea 6/1973), inițiat de Nicolae Ceaușescu, prin care se interzicea întreruperea cursului sarcinii (avortul), măsură abuzivă care a determinat numeroase decese și înrăutățirea sănătății femeilor ca urmare a unor intervenții avortive în condiții de clandestinitate.
1975 – Muhammad Ali își apără titlul mondial la box categoria grea împotrivă lui Joe Frazier, în Quezon City, prin knockout tehnic.
1979 – Statele Unite au cedat statului Panama suveranitatea asupra canalului Panama.
1982 – Helmuth Kohl devine cancelar al RF Germania. În urma alegerilor din 1998, postul de cancelar a fost preluat de social-democratul Gerhard Schroeder ; (n. 3.04.1930).
1988 – Mihail Gorbaciov a fost numit în funcția de președinte al Uniunii Sovietice.
1989 – Danemarca introduce în premieră mondială conceptul juridic de “uniune civilă” pentru persoanele de același sex, numit “parteneriat înregistrat”.
1992 – Cântărețul american Michael Jackson a susținut un concert în România în cadrul turneului “Dangerous”. Show-ul de pe Stadionul Național a fost considerat a fi unul dintre cele mai bune din cariera lui.
1995 – Miniștrii de Finanțe din Uniunea Europeana, reuniți la Valencia, in Spania, au stabilit in unanimitate anul 1999 ca termen-limita pentru trecerea la sistemul monedei unice europene.
2002 – In Republica San Marino, un microstat-enclava pe teritoriul italian, s-au schimbat cei doi căpitani regenți. San Marino este cea mai veche republică din lume, în virtutea Constituției republicane din 1263, revizuită în mai multe rânduri, în spiritul „Leges Statutae” din 1600.
2003 – Statele Unite au aderat oficial la UNESCO, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, for din care se retrăseseră în anul 1984, în timpul mandatului lui Ronald Reagan, în semn de protest față de politica organizației.
2003 – S-a inaugurat, la Cluj, cel mai mare acvariu din Transilvania la Universitatea de Științe Agricole si Medicina Veterinara (USAMV).
2004 – Poșta Română a inaugurat Muzeul național filatelic, situat în incinta Muzeului Național de Istorie a României.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Gaița Albastră: Inteligența ascunsă în penajul de azur
Recomandare de carte – – „Fata dispărută” – de Gillian Flynn
DIICOT lovește clanul din Giurgiu
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
