Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 19 noiembrie
Ziua de 19 noiembrie este marcată în istorie prin evenimente majore care au influențat cursul politicii mondiale, explorărilor și științei, de la discursul iconic al lui Abraham Lincoln la Gettysburg (1863), vizita istorică a lui Anwar Sadat în Israel (1977) sau prima întâlnire Reagan-Gorbaciov (1985), până la realizări românești precum nașterea lui George Emil Palade, laureat Nobel (1912). În România, este și Ziua Internațională a Bărbatului, sărbătoare oficială dedicată promovării sănătății și rolului bărbaților în societate.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1377 – Prima atestare documentară a castelului Bran, prin actul emis de Ludovic I d’Anjou, prin care brașovenii primeau privilegiul de a construi Cetatea Bran cu “munca și cheltuiala lor proprie”.
1493 – Cristofor Columb a descoperit insula Porto Rico (Puerto Rico)– un teritoriu situat in America Centrală, careia i-a dat numele San Juan Bautista.
1581 – A murit tareviciul Ivan Ivanovici (n.28 martie 155 ), fiul și moștenitorul tronului lui Ivan cel Groaznic al Rusiei. Moartea sa a survenit după o agonie de patru zile, după ce a fost lovit de Tatăl sau cu sceptrul in cap in ziua de 15 noiembrie.
1600 – S-a născut Charles I, rege al Angliei, Scoției, Irlandei și Franței (doar nominal) (d. 1649)
1703 – Omul cu masca de fier, legendarul prizonier politic francez, moare la Bastilia.
1812 – S-a născut Franz Adalbert Kuhn, lingvist si mitologist german; (m. 5 mai 1881).
1816 – A fost fondata Universitatea din Varșovia.
1819 – A fost inaugurat Muzeul Prado din Madrid.
1828 – A încetat din viață compozitorul austriac Franz Schubert.
1829 – La 7 / 19 noiembrie 1829 Generalul Pavel Dmitrievici Kiseliov (Kiseleff), comandant al trupelor rusești în principatele romanești în timpul războiului ruso-turc, este numit președinte plenipotențiar al Divanurilor Moldovei și Valahiei.
1831 – S-a născut James Garfield, om politic, președinte al SUA (1880-1881), al doilea președinte, după Abraham Lincoln, asasinat, la 19 septembrie 1881.
1850 – Alfred Tennyson a fost numit de către regina Victoria, Poet Laureate.
1861 – S-a încheiat Conferința națională a fruntașilor politici romani din Banat, ținută la Timișoara, la care se adopta o moțiune prin care se cere autonomia Banatului față de Ungaria, teritoriul acestuia urmând sa fie numit “Căpitanatul român” sau să fie încorporat Transilvaniei (devenita autonomă).
1882 – La Binținți, lângă Orăștie, județul Hunedoara, s-a născut Aurel Vlaicu, inginer român, inventator și pionier al aviației române și mondiale (d. 13 septembrie 1913, Bănești, lângă Câmpina).
1883 – A murit Sir Wilhelm Siemens, metalurgist și inventator de origine germană, care a brevetat în Anglia procedeul său de corodare electrochimică. (n. 1823)
1885 – In al doilea război sârbo-bulgar, în bătălia de la Slivnitsa, armata bulgara iese învingătoare, consolidând astfel unirea Rumeliei de Est cu Regatul Bulgaria.
1912 – În primul război balcanic armata sârbă cucerește Bitolia, încheind astfel cinci veacuri dominației otomana in Macedonia.
1912 – S-a născut omul de ştiinţă George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, membru de onoare al Academiei Române.
1917 – S-a născut Indira Gandhi, politician, indian; (d. 1984).
1919 – A încetat din viață Alexandru Vlahuţă, scriitor, membru de onoare post-mortem al Academiei Române (n. 1858)
1921 – S-a născut scriitorul Dinu Pillat, fiul poetului Ion Pillat.
1922 – În România Partidul Conservator-Democrat fuzionează cu Partidul Național, care își mută sediul de la Cluj la București. Ziarul “Universul“, condus de Ștefan Stelian Popescu, membru al acestui partid, începe să susțină Partidul Național.
1923 – S-a născut Monica Lovinescu, critic literar, eseist; în 1948 a cerut azil politic în Franța unde a colaborat la revistele publicate de diaspora românească şi la postul de radio “Europa liberă” (o parte din articole fiind reunite în volumul “Unde scurte” publicat la editura Humanitas); (m. Aprilie 2008).
1933 – S-a născut Larry King, celebru om de televiziune american.
1937 – S-a născut Tamara Bunke, revoluționară comunistă, partenera lui Ernesto „Che” Guevara; (d.31.08.1967).
1938 – S-a născut Ted Turner, fondator al canalului de știri televizate american CNN.
1939 – S-a născut la Tighina, azi in Republica Moldova, Emil Constantinescu, fost președinte al României intre anii 1996-2000.
1942 – La Stalingrad a început contraofensiva Armatei Roșii sovietice împotriva forțelor Germaniei Naziste.
1942 – S-a născut Calvin Klein, designer de modă parizian.
1946 – În România, au avut loc primele alegeri parlamentare postbelice, în urma cărora Blocul Partidelor Democrate, însemnând PCdR, PSDR, Frontul Plugarilor, Partidul Național Liberal Tătărăscu, Uniunea Patrioților, PNŢ – Anton Alexandrescu și Comitetul Democrat Evreiesc, au obținut 378 de mandate de deputat, în vreme ce opoziției îi reveneau doar 36.
1954 – Printul Rainier al III-lea de Monaco inaugurează Tele Monte Carlo, cel mai vechi post privat de televiziune din Europa.
1961 – S-a născut actrița americană Meg Ryan; („Nopți albe în Seatle”).
1962 – S-a născut Jodie Foster, actriță americană.
1969 – Programul Apollo – Apollo 12 – astronauții Charles Conrad şi Alan Bean aselenizează în Oceanul Furtunilor și devin cei de-ai treilea respectiv patrulea dintre oamenii care au pășit pe Lună.
1979 – A început Congresul al XII-lea al PCR, la care Constantin Pîrvulescu, unul din fondatorii partidului, a protestat în plen față de cultul personalității creat în jurul familiei Ceaușescu.
1985 – Președintele Statelor Unite ale Americii, Ronald Reagan, și liderul Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, s-au întâlnit pentru prima dată la Summitul de la Geneva (Sfârșitul Războiului Rece)
1987 – Doina Cornea și fiul ei, Leontin Iuhas, au fost arestați pentru distribuirea de manifeste de solidarizare cu muncitorii brașoveni – Revolta anticomunistă de la Brașov (15 noiembrie 1987)
1990 – Președintele Ion Iliescu a participat la reuniunea la nivel înalt a CSCE de la Paris, reuniune care a marcat sfârșitul “războiului rece”.
1991 – România a aderat la Mișcarea francofonă.
1992 – Camerele reunite ale Parlamentului au dat votul de încredere noului Guvern.
1996 – Victor Ciorbea, primar general al Capitalei, a fost desemnat de BCCC al PNTCD pentru funcția de prim-ministru.
1996 – Statele Unite și-au exercitat dreptul de veto împotriva realegerii secretarului-general al Națiunilor Unite, Boutros Boutros-Ghali, pentru un al doilea mandat.
1998 – Tabloul lui Vincent van Gogh, “Portretul artistului fără barbă”, este vândut la licitație pentru suma record de 71,5 milioane de dolari.
1999 – Republica Populară Chineză lansează prima sa nava spatială – Shenzhou 1.
2001 – Organizația pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a anunțat victoria oficială în primele alegeri libere după războiul din fosta Iugoslavie a Ligii Democratice din Kosovo (LDK) și a naționalistului albanez moderat Ibrahim Rugova, care a obținut 46,29 de procente în alegerile legislative.
2004 – A încetat din viață John Robert Vane, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină.
2005 – Albert al II-lea a fost proclamat principe al Monaco.
2014 – A murit Mike Nichols, regizor de film german (n 1931)
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În adâncul pădurilor tropicale umede din Noua Guinee, nord-estul Australiei și insulele învecinate, trăiește una dintre cele mai fascinante și temute păsări de pe pământ: cazuarul. Această pasăre mare, care nu poate zbura, pare ruptă dintr-o epocă preistorică, amintind de dinozauri prin aspectul său impunător și armele naturale cu care este înzestrată.
Cazuarul adult atinge înălțimi de până la 1,7-1,9 metri, fiind a treia cea mai înaltă pasăre din lume, după struț și emu, iar greutatea sa poate depăși 60 de kilograme la femele, care sunt mai mari decât masculii. Penajul său este negru, aspru și gros, perfect adaptat pentru a se strecura prin vegetația deasă. Cel mai izbitor element este creasta cornoasă de pe cap, numită coif, care poate ajunge la 18 centimetri înălțime. Această structură misterioasă protejează craniul când pasărea aleargă cu viteză prin desiș, ajutând-o să îndepărteze crengile și frunzele. Capul și gâtul sunt lipsite de pene, dezvăluind o piele vie, colorată în nuanțe strălucitoare de albastru, roșu și galben, cu două apendice cărnoase atârnând la gât, numite labele.
Picioarele puternice, cu trei degete, sunt adevărate arme: gheara interioară, lungă de până la 12 centimetri, seamănă cu un pumnal și poate provoca răni grave sau chiar fatale. Cazuarul aleargă cu până la 50 de kilometri pe oră prin junglă, sare până la doi metri înălțime și înoată excelent. Deși este timid și evită oamenii, dacă se simte amenințat – mai ales când apără puii sau teritoriul – devine extrem de agresiv. Nu degeaba este considerat cea mai periculoasă pasăre din lume, cu atacuri rare, dar documentate, care au cauzat pierderi de vieți omenești.
Hrana sa constă în principal din fructe căzute pe jos, dar este omnivor: mănâncă ciuperci, lăstari, insecte, broaște, șerpi mici sau chiar animale moarte. Joacă un rol vital în ecosistem, împrăștiind semințele a sute de specii de plante prin excremente, ajutând astfel pădurea să se regenereze. Fără cazuar, multe arbori tropicali ar dispărea.
Există trei specii principale: cazuarul sudic (cel mai mare și mai colorat), cazuarul nordic și cazuarul pitic. Femela depune 3-5 ouă mari, verzi, într-un cuib simplu pe sol, apoi pleacă. Masculul clocește singur timp de aproape două luni și crește puii timp de nouă luni, învățându-i să supraviețuiască în jungla ostilă.
Astăzi, cazuarul este amenințat de pierderea habitatului, accidente rutiere și vânat. Populațiile scad alarmant, amintindu-ne cât de fragilă este echilibrul naturii. Întâlnirea cu un cazuar în sălbăticie este un privilegiu rar, o privire spre o lume străveche unde această pasăre rămâne regele ascuns al pădurii tropicale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Dresda, Germania, 1908.
Într-o bucătărie modestă, o gospodină de 35 de ani, Amalie Auguste Melitta Bentz – mamă a trei copii și soție devotată – se lupta zilnic cu o problemă aparent banală: cafeaua ei era mereu plină de zaț amar, murdară și greu de curățat. Metodele epocii erau primitive: boabele măcinate se fierbeau direct în apă, lăsând un lichid gros și neplăcut, sau se foloseau percolatoare care supra-extrăgeau cafeaua, făcând-o și mai amară. Filtrele din pânză se înfundau rapid, acumulau uleiuri și bacterii, iar curățarea lor era o corvoadă interminabilă.
Melitta era sătulă de toate astea. Într-o dimineață obișnuită, privind ceașca plină de impurități, a avut o idee simplă, dar strălucită. A luat o foaie albă din caietul școlar al fiului ei, a rupt-o cu grijă și a perforat-o cu un cui de alamă de la un vas de flori. A pus hârtia perforată într-un vas de alamă golit de fund, l-a fixat deasupra unei cești și a turnat cafea măcinată peste ea, apoi apă fierbinte.
Rezultatul? O cafea curată, aromată, fără zaț și fără amăreală excesivă. Pentru prima oară, băutura era perfectă – exact cum și-o dorea ea.
Nu s-a oprit aici. Melitta a testat ideea cu vecinele, care au fost încântate. În scurt timp, a patentat invenția: “filtrul de cafea cu hârtie absorbantă”. Împreună cu soțul ei, a înființat o mică afacere în apartamentul lor, producând manual filtrele și vânzându-le în magazine locale.
Afacerea a explodat. Până în anii 1930, compania Melitta angaja sute de oameni și exporta în toată Europa. Astăzi, filtrele de hârtie Melitta sunt folosite în miliarde de case, iar numele ei este sinonim cu cafeaua perfectă.
O foaie ruptă din caietul unui copil. O idee care a pornit dintr-o bucătărie umilă. Și o femeie curajoasă care a refuzat să accepte că “așa a fost mereu”.
Melitta Bentz nu a schimbat doar cafeaua – a demonstrat că cele mai mari revoluții încep cu cele mai simple gesturi.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Celulele nemuritoare ale Henriettei Lacks: O femeie care a schimbat medicina fără să știe
Henrietta Lacks, născută Loretta Pleasant pe 1 august 1920 în Roanoke, Virginia, a fost o femeie afro-americană simplă, crescută într-o familie săracă de fermieri de tutun. După moartea mamei sale în 1924, a fost crescută de bunicul matern în Clover, Virginia, într-o fostă cabină de sclavi. De mică, a muncit pe câmp, a abandonat școala după clasa a șasea și s-a căsătorit cu vărul ei, David “Day” Lacks, în 1941. Împreună au avut cinci copii: Lawrence, Elsie (care a murit la 15 ani din cauza epilepsiei și problemelor mentale), David Jr., Deborah și Joseph. Familia s-a mutat în Baltimore pentru muncă la oțelărie, trăind modest într-o comunitate de muncitori negri.
Henrietta era o mamă iubitoare, pasionată de dans, de mâncarea gătită acasă și de biserică. Viața ei liniștită s-a frânt în 1951, când, la doar 31 de ani, a început să acuze dureri abdominale și sângerări vaginale. La spitalul Johns Hopkins – unul dintre puținele care tratau pacienți afro-americani în epoca segregației rasiale – medicii au diagnosticat-o cu un cancer agresiv de col uterin (adenocarcinom). Tratamentul cu radium și raze X nu a oprit boala, care s-a răspândit rapid. Pe 4 octombrie 1951, Henrietta a murit în chinuri, lăsând în urmă cinci copii mici și o familie devastată de sărăcie. A fost îngropată într-un mormânt nemarcat în cimitirul familiei din Virginia.
Fără știrea ei sau a familiei, în timpul biopsiei și tratamentului, doctorul Howard Jones a prelevat mostre de țesut de la tumoarea ei și le-a trimis cercetătorului George Gey. Spre uimirea tuturor, celulele canceroase ale Henriettei nu au murit în laborator, ci s-au înmulțit exploziv – dublându-se la fiecare 20-24 de ore. Acestea au devenit prima linie de celule umane “nemuritoare”, denumite HeLa (de la Henrietta Lacks). Era o premieră mondială: până atunci, celulele umane mureau rapid în cultură.
Celulele HeLa au revoluționat medicina. Au fost esențiale pentru dezvoltarea vaccinului împotriva poliomielitei în anii ’50, testat pe milioane de doze produse în fabrici speciale. Au contribuit la cercetări împotriva cancerului, SIDA, efectelor radiațiilor, toxinelor și virusurilor. Au ajutat la maparea genomului uman, clonare, fertilizare in vitro, dezvoltarea chimioterapiei și chiar vaccinuri împotriva HPV și COVID-19. Până astăzi, peste 110.000 de studii științifice și 11.000 de patente se bazează pe HeLa, salvând nenumărate vieți. Celulele ei au fost trimise în spațiu pentru experimente în gravitație zero și au generat o industrie de miliarde de dolari – dar Johns Hopkins nu a vândut niciodată celulele și nu deține drepturi asupra lor.
Familia Lacks a aflat abia în anii ’70 despre existența celulelor, când cercetători le-au contactat pentru teste genetice. Ei trăiau în sărăcie, fără asigurări medicale, în timp ce companii farmaceutice profitau masiv. Abia în 2013, NIH a acordat familiei control asupra datelor genomice HeLa, iar în 2023, moștenitorii au câștigat un proces împotriva Thermo Fisher Scientific pentru profituri neconsimțite.
Henrietta a murit săracă și anonimă, dar celulele ei trăiesc veșnic, schimbând lumea. Povestea ei ridică întrebări etice profunde despre consimțământ, rasism în medicină și drepturile pacienților. Astăzi, este onorată prin cărți (cum ar fi “Viața nemuritoare a Henriettei Lacks” de Rebecca Skloot), filme, clădiri și conferințe – o femeie obișnuită devenită eroină involuntară a științei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cazuarul – Dinozaurul viu al pădurilor tropicale
Ceai de levănțică și salvie pentru somn profund și relaxare totală – Rețetă naturală
Foaia ruptă din caietul școlar care a revoluționat cafeaua pentru totdeauna
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
