La zi
Semnificația istorică a zilei de 19 iunie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1269 – Regele Ludovic al IX-lea al Franței ordona ca toți evreii găsiți în public fără semnul de identificare reprezentat de o stea galben, sa fie obligați la plata a zece livre de argint.
1764 – S-a născut la Montevideo, generalul Gervasio Artigas, fondatorul statului sud-american Uruguay.
1848 – La 19 iunie/ 1 iulie 1848, Guvernul provizoriu al Țării Românești este arestat în urma unui complot al forțelor reacționare, cu complicitatea coloneilor Ioan Odobescu (șef al Oștirii) și Ioan Solomon (comandantul regimentului 3 din garnizoana București).
1857 – La Paris, a fost încheiat un Tratat între Austria, Franța, Marea Britanie, Prusia, Rusia, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman, cu privire la frontiera dintre acesta din urmă și Rusia, prin care s-a hotărât ca Delta Dunării și Insula Șerpilor să fie repuse sub suveranitatea Porții Otomane, în loc de a fi alipite Moldovei.
1862 – Cu susținerea lui Lincoln, Congresul Statelor Unite ale Americii a adoptat o lege prin care interzicea sclavia în toate teritoriile federale.
1866 – A fost adoptată Legea asupra taxelor vamale a Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei, fiind și prima lor organizare vamală.
1870 – Statele Confederate din Sud sunt în mod oficial readmisie în Statele Unite ale Americii, iar Confederația rebela a sudiștilor încetează să mai existe, după înfrângerea acesteia in Războiul Civil purtat împotriva statelor antisclavagiste din Nord.
1899 – S-a născut în București, George Călinescu, critic, istoric literar, scriitor, publicist, academician român, personalitate enciclopedică a culturii și literaturii române, de orientare, după unii critici, clasicizantă, după alții doar italienizantă sau umanistă.
1900 – A murit Prințesa Josephine de Baden, mama regelui Carol I al României.
1906 – S-a deschis, în parcul din Dealul Filaretului (actual „Carol I”), din București „Expoziția generală română”, dedicată împlinirii a 40 de ani de la urcarea pe tron a regelui Carol I.
1913 – Bătălia de la Kilkis-Lahanas – Parte din al Doilea Război Balcanic.
1919 – A încetat din viaţă Petre P. Carp, unul dintre întemeietorii ”Junimii”, șeful Partidului Conservator (1907-1912), de mai multe ori ministru și prim-ministru, critic literar și traducător.
1930 – Canadianul Robin Beardmore a efectuat primul zbor cu un planor peste Canalul Mânecii.
1947 – S-a născut Salman Rushdie, romancier, poet, eseist britanic de origine indiană.
1953 – În Statele Unite au fost executați Julius și Ethel Rosenberg, după ce au fost găsiți vinovați de spionaj si furnizarea unor secrete legate de construirea bombei atomice, Uniunii Sovietice.
1956 – Actrița americana Marilyn Monroe s-a căsătorit cu scriitorul american Arthur Miller.
1961 – Kuweitul și-a declarat independența față de Marea Britanie.
1964 – Senatul Statelor Unite a aprobat Legea drepturilor civile – Civil Rights Act of 1964, a fost un act legislativ de o importanță deosebită pentru Statele Unite ale Americii, care a eliminat majoritatea formelor de discriminare împotriva afro-americanilor și femeilor, incluzând segregarea rasială.
1983 – A fost inaugurat podul rutier de la Agigea, cu o lungime totală de 300 m, circulația desfășurându-se pe patru benzi.
1991 – A luat sfârșit ocupația sovietică din Ungaria.
1992 – A început Bătălia de la Tighina (19 – 22 iunie 1992).
1992 – România și Republica Azerbaidjan au stabilit relații diplomatice la nivel de ambasadă.
2000 – Biroul Electoral al Municipiului București a anunțat câștigătorul turului doi al alegerilor locale pentru Primăria Bucureștiului în persoana candidatului PD, Traian Băsescu.
2001 – A fost realizat, pentru prima dată în România și în Europa Centrală și de Est, un transplant de inimă artificială de ultimă generație „Novacor”.
2001 – S-a redeschis, pentru public, Muzeul figurilor de ceară (muzeul Grevin din Paris), după șase luni de lucrări de restaurare, primele de la inaugurarea sa în 1882.
2001 – Guvernul Năstase și-a asumat răspunderea, în Parlament, pentru legea investițiilor directe.
2002 – Premierul socialist ungar, Peter Medgyessy, a recunoscut, în fața Parlamentului, că a activat ca ofițer de contraspionaj la Ministerul Finanțelor, în perioada 1977-1982, în timpul regimului comunist.
2007 – Un camion încărcat cu explozibili a lovit o moschee șiită din centrul Bagdadului, omorând 87 de persoane si rânind multe altele.
2014 – Prințul Felipe, singurul fiu al regelui Juan Carlos I și fost Prinț de Asturia, a urcat pe tronul Spaniei sub numele de regele Felipe al VI-lea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
„Lovitură de stat la CCR” – Deputatul USR anunță cerere de demitere a judecătorilor care blochează reforma pensiilor magistraților
Deputatul USR Alexandru Dimitriu anunță că luni va depune la Curtea Constituțională o cerere oficială de încetare a mandatelor celor patru judecători numiți la propunerea PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Motivul invocat: cei patru au boicotat în mod repetat și intenționat ultimele două ședințe ale CCR (28 și 29 decembrie 2025), împiedicând întrunirea cvorumului necesar adoptării deciziei privind constituționalitatea legii reformei pensiilor de serviciu ale magistraților.
„Mandatul de judecător CCR este activ, nu opțional și nici politic. Legea 47/1992 prevede clar: judecătorii sunt obligați să participe la ședințe, să delibereze și să voteze da sau nu. Absența repetată și deliberată reprezintă o încălcare gravă a obligațiilor de serviciu”, a declarat Dimitriu într-un videoclip postat pe Facebook.
Deputatul USR merge și mai departe, calificând acțiunea celor patru drept „similară cu o lovitură de stat”. El susține că scopul boicotului este blocarea reformei pensiilor speciale ale magistraților, menținerea privilegiilor actuale și protejarea anumitor interese politice și penale ale PSD.
„Au nevoie de o Curte paralizată ca să nu deranjeze corupții și să nu le fie anulate pedepsele. Este o tranzacție clară: pensiile speciale intacte în schimbul protecției politicienilor lor”, a acuzat Dimitriu.
Ce spune legea
Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR prevede la art. 64 obligația judecătorilor de a participa activ la deliberări și de a-și exprima votul (abținerea fiind interzisă). La art. 67 se arată că mandatul încetează în caz de „încălcare gravă a obligațiilor prevăzute la art. 64”. Încetarea mandatului se constată fie de președintele CCR, fie prin decizia plenului, cu votul majorității judecătorilor.
Cererea lui Alexandru Dimitriu urmează să fie înregistrată luni, 30 decembrie 2025, și ar putea genera un nou val de controverse majore în jurul funcționării Curții Constituționale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
CCR blochează din nou reforma pensiilor magistraților: Ședința amânată pentru 16 ianuarie din lipsă de cvorum – absenți cei 4 judecători numiți de PSD
Curtea Constituțională a României (CCR) a înregistrat un nou blocaj major în privința legii reformei pensiilor de serviciu ale magistraților. Ședința programată luni, 29 decembrie 2025, nu a putut avea loc din cauza lipsei cvorumului – doar 5 din cei 9 judecători s-au prezentat. Cei patru judecători numiți la propunerea PSD (Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc) au lipsit, așa cum au făcut și duminică, 28 decembrie, când au părăsit deliberările după cereri de amânare.
Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a declarat că: „Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în ședința care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formație completă, el s-a diminuat pe parcursul ședinței. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc.”
Ea a adăugat că a întrerupt propriul concediu pentru a participa și a respins speculațiile privind un posibil studiu de impact ca motiv de amânare: „Studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, reglementat de legea 24/2000. […] Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. […] studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră.”
Următorul termen a fost fixat pentru vineri, 16 ianuarie 2026, ora 10:00 – a treia amânare consecutivă după cele din 10 și 28 decembrie.
Contextul reformei și miza legii
Legea contestată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) prevede modificări majore în sistemul pensiilor magistraților (judecători și procurori), asumat de Guvernul condus de Ilie Bolojan:
- Creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani (cu o perioadă de tranziție de 15 ani, începând din 2026 – câte un an pe an, până în 2042).
- Schimbarea formulei de calcul – pensia va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani.
- Plafonarea cuantumului la maximum 70% din ultima indemnizație netă (față de actualul sistem care permite pensii apropiate sau chiar egale cu ultimul salariu).
Drepturile deja aflate în plată nu sunt afectate retroactiv, dar noile prevederi ar reduce semnificativ pensiile viitoare.
ICCJ susține că legea discriminează magistrații față de alte categorii cu pensii de serviciu, încalcă independența justiției și standardele CEDO/CJUE. Reforma este legată de jaloane PNRR – România riscă pierderea a sute de milioane de euro dacă nu se implementează la timp.
Blocajul actual (cu absențe repetate) împiedică orice decizie înainte de 1 ianuarie 2026, data preconizată pentru intrarea în vigoare a unor măsuri. Situația a generat reacții puternice din partea guvernamentală și a opiniei publice, fiind văzută ca o tergiversare intenționată. Reforma rămâne în aer, iar decizia CCR ar putea veni abia la jumătatea lunii ianuarie 2026.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
După ani în care i-a întâmpinat pe turiști cu pereți scorojiti și improvizații, Gara Costinești Tabără începe, în sfârșit, să arate a gară adevărată. La mai bine de un an de la semnarea contractului, lucrările de reconstrucție au intrat într-o fază vizibilă, iar șantierul a prins contur: ziduri ridicate, structură clară și utilaje la lucru.
Proiectul, evaluat la peste 15 milioane de lei, promite să schimbe radical prima impresie pe care o au tinerii și turiștii care coboară din tren în stațiunea distracției non-stop. Vechea clădire a fost demolată, iar în locul ei se ridică o gară complet nouă, cu facilități moderne, spații funcționale și acces adaptat inclusiv pentru persoanele cu dizabilități.
În acest moment, structura clădirii este aproape completă: pereții din cărămidă sunt ridicați, iar șantierul este plin de materiale și echipamente. Urmează etapele-cheie – acoperișul, finisajele interioare și dotările tehnice. În paralel, se lucrează la zona peroanelor și la accesul către liniile de tren, pentru a crește siguranța călătorilor.
Stațiunea distracției cere o gară „de festival”
Costineștiul rămâne magnet pentru tineri, cluburi pline și plaje aglomerate. Iar o gară modernă era o lipsă strigătoare la cer. Autoritățile mizează pe faptul că noua construcție va completa experiența stațiunii și va elimina haosul de la sosirile din sezonul estival.
Contract semnat în 2024, lucrări încă în derulare
Contractul a fost semnat în 2024, în valoare de 15.285.568,12 lei, fiind atribuit asocierii de firme Construct I.N.G., I.S.P.C.F., Arcada Company, Spiact Craiova și Pro Ami’s Consulting SRL. Investiția face parte din proiectul național de modernizare a 47 de stații de cale ferată, lotul Costinești Tabără.
Ce promite proiectul, pe hârtie
Documentația prevede:
- demolarea vechii clădiri și construirea uneia noi;
- instalații moderne de încălzire, ventilație și electricitate;
- peroane refăcute complet;
- sisteme de supraveghere video;
- rampe și elemente de siguranță pentru toți călătorii.
Până la finalizarea lucrărilor, turiștii pot urmări „making of-ul” unei gări care se vrea modernă, dar care, deocamdată, rămâne un șantier cu promisiuni mari. Rămâne de văzut dacă acestea vor fi respectate la timp.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Călărași: Cum va fi vremea în noaptea de Revelion. Prognoză bună pentru petrecerile în aer liber
REVELION ÎN AER LIBER LA CĂLĂRAȘI. MUZICĂ LIVE, DJ, LASERE ȘI DISTRACȚIE PÂNĂ DUPĂ MIEZUL NOPȚII
Cinema 3D/2D Călărași vine cu premiere și filme pentru toate vârstele, în perioada 16–22 ianuarie 2026
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
