Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 537

La zi

Semnificația istorică a zilei de 19 august

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1316 – Regele Ungariei, Carol Robert d’Anjou acordă Clujului statutul de oraș și-l scoate din posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia.

1646 – S-a născut John Flamsteed, primul astronom regal englez, cel care a organizat Observatorul din Greenwich și a alcătuit primul mare catalog modern al stelelor, în care erau notate peste 3 000 de poziţii ale astrelor.

1787 – A început Războiul Ruso-Austro-Turc (19 august 1787 – 9 ianuarie 1792).

Advertisement

1792 – Armatele prusace au invadat Franța revoluționară.

1800 – S-a născut Iacob Cristian Stanislav Cihac, medic german, a organizat Serviciului sanitar militar din Moldova. Tot el a înființat, împreună cu Mihai Zotta,  „Societatea de medici și naturaliști din Iași”

1819 – A încetat din viată inventatorul scoțian James Watt, cel care a adus îmbunătățiri motorului cu aburi (n. 1736), moment important în revoluția industrială.

1828 – S-a născut Ioan Rațiu, om politic din Transilvania, președinte al Partidului Național Român.

1839 – Guvernul francez a prezentat invenția, oferită “gratuită lumii întregi”, numita dagherotip, după artistul si fotograful francez Louis-Jacques-Mande Daguerre. Metoda de funcționare a aparatului presupunea fixarea imaginilor pe o placa de cupru argintata, sensibilizata cu vapori de iod si de brom. Aceasta l-a făcut pe Daguerre să rămână in istorie ca unul din părintii fotografiei.

Advertisement

1858 – Convenția de la Paris (7/19 august 1858) Convențiunea pentru organizarea definitivă a Principatelor Dunărene ale Moldaviei și Valahiei din 7 sv/19 sn august 1858, cunoscută mai mult sub numele de Convenția de la Paris, a fost actul care a pus bazele unirii Principatelor Dunărene, în conformitate cu hotărârile Congresului de la Paris din 1856

.1881 – S-a născut compozitorul George Enescu, cel mai important muzician român; (d. 1955)

1891 – A încetat din viață pictorul Theodor Aman, fondator al școlilor de arte frumoase din București și Iași (1864), membru al Academiei Române (n.20.03.1831, Câmpulung-Muscel, Argeș).

1917 – În timpul bătăliei de la Mărășești a avut loc celebrul atac al “cămășilor albe” din Regimentul 32 Infanterie “Mircea”.

1920 – Solemnitate la Palatul Artelor aflat atunci în Parcul Filaret (Parcul Libertății) : Guvernul francez a decorat prin mareșalul Joffre, orașul București cu cea mai înaltă distincție militară – « Crucea de război ».

Advertisement

1934 – Hitler primește 89,9% din voturile germanilor care sunt de acord cu noile sale puteri. Adolf Schicklgruber (Hitler), obține prerogativele puterii supreme in stat (posibilitatea de a guverna prin decrete-legi fără a consulta Reichstag-ul). După moartea președintelui Hindenburg, cancelarul Adolf Hitler a preluat și funcțiile de președinte și șef al armatei, autointitulându-se Fuhrer.

1943 – Semnarea acordului de la Quebec, dintre SUA și Marea Britanie, privind construirea bombei nucleare.

1946 – S-a născut William Jefferson ( Bill ) Clinton la Hope, Arkansas – Al 42-lea președinte al SUA 1993 – 2001.

1954 – Congresul american a votat legea Humphrey-Buler, privind controlul activității comuniste. Interzicerea Partidului Comunist American.

1958 – Iolanda Balaș a cucerit pentru România primul titlu european la săritura în înălțime, la Campionatele Europene de Atletism de la Stockholm, desfășurate în perioada 19-22.07.1958.

Advertisement

1960 – La Moscova, pilotul avionului american U-2 doborât, Francis Gary Powers, este condamnat la 10 ani de închisoare pentru spionaj.

1960 – URSS lansează Sputnik 5, având la bord cățeii Belka și Strelka, 40 de șoareci, 2 șobolani și o varietate de plante la bord. A doua zi, la întoarcerea pe Pământ, toate animalele erau sănătoase.

1963 – A fost lansată în eter prima emisiune în limba română a postului de radio “Deutsche Welle ”.

1974 – S-a desfășurat, la București, Conferința Mondială a Populației. Reuniunea de la București a fost prima conferință mondială interguvernamentală la vârf în domeniul populației.

1979 – A fost inventat CD-ul – Revoluția s-a produs într-o periferie a orașului Hanovra din Germania.

Advertisement

1983 – S-au încheiat lucrările la prima și unica (la acea dată) magistrală a metroului bucureștean care străbate orașul pe axa est-vest, legând cartierele Titan, Balta Alba si Militari cu centrul Capitalei.

1989 – La picnicul Pan-European de lângă Sopron, cu ajutorul maghiar, peste 600 de cetățeni est germani fug în Occident. Acesta era sfârșitul RDG-ului.

1991 – Puciul de la Moscova: Puciștii preiau controlul Televiziunii și Radioului. Boris Elţîn, dă un decret prin care toate hotărârile Comitetul de stat pentru starea excepțională (C.S.S.E.), nu aveau valabilitate pe teritoriul R.S.F.S. Ruse.

1999 – În Belgrad, zeci de mii de sârbi demonstrează cerând demisia președintelui Republicii Federale Iugoslavia, Slobodan Miloşevici.

2004 – Lansarea la bursă a companiei multinaționale Google.

Advertisement

2005 – China și Rusia au început primele exerciții militare comune în așa-numita „Misiune de Pace 2005”.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Bolojan prelungește „moartea lentă” a pensiilor de magistrat: de la 10 la 15 ani tranziție, dar CSM acuză presiuni pentru aviz rapid

Published

on

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că proiectul de lege pentru reforma pensiilor magistraților este finalizat și se află pe circuitul de avizare. Principala modificare față de varianta inițială: vârsta de pensionare va crește treptat la 65 de ani în 15 ani (nu în 10), la cererea magistraților. Plafonarea pensiilor la maxim 70% din ultimul salariu net rămâne neschimbată.

Guvernul cere CSM aviz rapid (sub 30 de zile), pentru a putea angaja răspunderea în primele zile din decembrie și a respecta jalonul PNRR până la 28 noiembrie. În caz contrar, România riscă să piardă fonduri europene importante.

CSM reacționează dur: vicepreședintele instituției acuză Guvernul de presiune inadmisibilă și cere respectarea termenului legal de 30 de zile. „Ni se cere aviz în câteva zile. Vi se pare o chestie serioasă?”, a declarat acesta.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Revolta profesorilor: Protest masiv în fața Ministerului Educației împotriva tăierilor de salarii și interzicerii cumulului pensie-salariu!

Published

on

19 noiembrie 2025 – Cele trei mari federații sindicale din învățământ – FSLI, „Spiru Haret” și „Alma Mater” – au organizat astăzi un protest energic în fața Ministerului Educației, acuzând Guvernul că pregătește noi reduceri drastice ale veniturilor cadrelor didactice și ale altor bugetari.

Sindicaliștii denunță decizii luate „în spatele ușilor închise”, fără consultări reale cu reprezentanții sistemului educațional. Principalele nemulțumiri vizează intențiile de tăiere a cheltuielilor de personal, care ar agrava criza acută de cadre didactice din școli, deja confruntate cu un deficit masiv de profesori calificați. În plus, proiectul de interzicere a cumulului pensiei cu salariul lovește direct în profesorii pensionari care aleg să rămână la catedră pentru a acoperi golurile din sistem – aceștia vor fi forțați să aleagă între pensie și continuarea activității, riscând să piardă până la 85% din pensie.

Liderii sindicali cer renegocierea urgentă a măsurilor și un dialog transparent cu autoritățile, avertizând că astfel de politici vor adânci haosul din educație și vor afecta direct dreptul copiilor la o învățătură de calitate. „Nu învățământul este vinovat pentru eșecurile guvernelor anterioare! Nu sacrificați viitorul elevilor pentru acoperirea găurilor bugetare!”, au transmis reprezentanții sindicatelor.

Protestul are loc într-un context tensionat, marcat de aplicarea controversatei Legi 141/2025 și de lipsa resurselor, profesorii sperând că vocea lor va forța Guvernul să renunțe la aceste măsuri distructive.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

ȘOC ÎN SISTEMUL BUGETAR: Guvernul taie 10% din cheltuielile cu salariile medicilor, profesorilor, militarilor și polițiștilor în 2026

Published

on

Data alegerilor prezidențiale 2025, oficializată de Guvern. Când începe campania electorală Citeşte întreaga ştire: Data alegerilor prezidențiale 2025, oficializată de Guvern. Când începe campania electorală

Guvernul României, confruntat cu un deficit bugetar tot mai apăsător, a decis să aplice măsuri dure de austeritate începând din anul 2026. Una dintre cele mai controversate decizii vizează reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal în administrația centrală, măsură care îi va afecta direct pe medici, profesori, militari și polițiști.

Potrivit planurilor coaliției de guvernare, această tăiere de 10% se va aplica inclusiv instituțiilor de forță – Armată, Ministerul de Interne, Servicii Secrete – dar și sistemului de sănătate și educație. În practică, reducerea se va traduce prin înghețarea sau chiar micșorarea unor sporuri esențiale, eliminarea primelor și bonusurilor, neplata orelor suplimentare sau reducerea normei de hrană și echipamente pentru militari și polițiști.

Deși salariile de bază au fost deja înghețate la nivelul lunii decembrie 2025, noile tăieri vor lovi și mai tare în veniturile nete ale acestor categorii profesionale vitale pentru țară. Sindicatele din poliție vorbesc deja despre pierderi de până la 1.500 de lei lunar pentru agenții operativi, în timp ce medicii și profesorii se tem de o scădere similară prin eliminarea indemnizațiilor și a altor drepturi.

Guvernul justifică aceste măsuri prin nevoia de a echilibra bugetul și de a evita un colaps financiar, dar nemulțumirea este uriașă. Mii de români care lucrează zi de zi în spitale, școli, pe străzi sau la granițe se simt abandonați, în condițiile în care eforturile lor sunt esențiale pentru siguranța și sănătatea națiunii. Dacă aceste reduceri vor fi puse în aplicare, 2026 ar putea aduce proteste masive și o criză profundă în sectoarele cheie ale statului.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading