La zi
Semnificația istorică a zilei de 18 martie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
37: Senatul Roman îl proclamă împărat pe Caligula, după moartea lui Tiberius.
633 : Peninsula Arabica este unită sub autoritatea centrală a califului Abu Bakr.
731 : A fost ales papa Grigore al III-lea.
1229: Frederic al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman, se autoproclamă Rege al Ierusalimului.
1241 : Prima invazie mongola in Polonia – mongolii distrug armatele poloneze în Bătălia de la Chmielnik și jefuiesc orașul Cracovia.
1314: Jacques de Molay, ultimul Mare Maestru al Cavalerilor Templieri, a fost ars pe rug în Paris.
1438 : Albert al II-lea de Habsburg devine rege al romanilor.
1442: A început Bătălia de la Sibiu (18-25 martie 1442) – Iancu de Hunedoara la învins pe Mezid, beiul Vidinului.
1584 : A murit Ivan al IV-lea al Rusiei, numit și Ivan cel Groaznic.
1823 : S-a născut Constantin D. Aricescu, poet, prozator și dramaturg român
1833: La Iași s-a constituit Societatea de Medici și Naturaliști, prima societate științifică din România.
1834: Șase muncitori agricoli din Tolpuddle, Anglia, sunt condamnați la deportare în Australia pentru formarea unui sindicat.
1842 : S-a născut poetul si criticul francez Stephane Malarme , o figura de seama a curentului simbolist european, a cărui opera a influențat evoluția moderna a literaturii secolului al XIX-lea.
1844 : S-a născut marele compozitor rus Nikolai Andreevici Rimski-Korsakov
1855: Podul suspendat de la cascada Niagara, primul pod permanent peste râul Niagara, a fost inaugurat.
1856 : A fost semnat Tratatul de Pace de la Paris, prin care a luat sfârșit războiul din Crimeea.
1861 : S-a proclamat Regatul Italiei.
1866 : Este adoptată Legea învoielilor agricole (legea pentru tocmeli de lucrări agricole și pentru executarea lor). Legea a fost înăsprită în vremea guvernării conservatoare a lui Lascăr Catargiu, când s-a instituit execuția silită a tocmelilor agricole.
1871: Începutul Comunei din Paris, o mișcare revoluționară semnificativă în istoria Franței.
1889 : În lipsa succesorilor direcți în linie masculină a Regelui Carol I, s-a apelat pentru desemnarea moștenitorului la fratele mai mare al regelui și la fiii acestuia. Cel de-al doilea fiu al Prințului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, Ferdinand, în vârstă de 24 de ani, acceptă succesiunea; este înfiat de familia Regală Română și declarat prinț moștenitor la Tronul României, conferindu-i-se și titlul de Alteță Regală Principe de România.
1895 : S-a născut Ion Barbu (Dan Barbilian), poet și matematician român, reprezentant de frunte al curentului ermetic in poezia romana
1906: Traian Vuia a realizat primul zbor autopropulsat din lume cu un aparat mai greu decât aerul, un moment revoluționar în istoria aviației.
1921 : Rebeliunea de la Kronstadt (1 – 18 martie 1921) a fost înăbușită de Armata Roșie.
1913: Regele George I al Greciei este asasinat în Salonic.
1940 : Hitler și Mussolini se intalnesc la Brenner si constituie o alianță împotriva Marii Britanii și a Franţei.
1945 : Al doilea război mondial – 1.250 de bombe americane lovesc Berlinul.
1965: Cosmonautul sovietic Alexei Leonov a devenit primul om care a pășit în afara unei nave spațiale, realizând o activitate extravehiculară de 12 minute.
1965 : În Republica Populara Romană, Marea Adunare Națională l-a ales ca președinte al Consiliului de Stat pe Gheorghe Gheorghiu Dej, iar ca președinte al Consiliului de Miniștri a fost ales Ion Gheorghe Maurer.
1990: Are loc cel mai mare jaf de artă din istoria SUA, la Muzeul Isabella Stewart Gardner din Boston.
2003 : Saddam a furnizat Statelor Unite motivul invaziei in Irak, care va duce la izbucnirea războiului in data de 20 martie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
GEST DE SUFLET LA CĂMINUL „SF. ANTIM IVIREANUL” – BUNICUȚELE AU TRICOTAT DARURI PENTRU MOȘ NICOLAE, IAR EMOȚIILE AU UMPUT CAMERA
La Căminul „Sfântul Antim Ivireanul”, apropierea sărbătorilor de iarnă a venit cu căldură adevărată. Un grup de bunicuțe a lucrat în ultimele săptămâni la mici daruri tricotate, pregătite cu grijă pentru celelalte rezidente ale centrului. Fiecare surpriză – pufoasă, colorată și făcută cu migală – poartă câte o parte din inima celor care au vrut să dăruiască bucurie.
Darurile au fost împărțite în ajun de Moș Nicolae, iar atmosfera a fost încărcată de emoție. Zâmbete sincere, îmbrățișări, lacrimi de recunoștință – toate au transformat un gest simplu într-o lecție de bunătate.
Pentru aceste femei în vârstă, sărbătoarea nu înseamnă doar a primi, ci mai ales a dărui. Momentul a demonstrat încă o dată că generozitatea nu ține cont de vârstă, ci de inimă.
La final, reprezentanții căminului au transmis mulțumiri celor care au făcut posibil acest moment: Toader Doina, Mimi Alecu, Tania Toma, Carmen Bunea, Ionelia Babacu, Georgiana, Rodica Gheorghe, Elena Bălan și Mariana Duță.
Un mic gest, o mare emoție – iar la Căminul „Sf. Antim Ivireanul”, spiritul sărbătorilor a sosit mai devreme decât oriunde.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Profesoara universitară Rodica Mihaela Stănoiu, care a ocupat funcția de ministru al Justiției în cabinetul Adrian Năstase între decembrie 2000 și martie 2004, a încetat din viață pe 3 decembrie 2025, la vârsta de 86 de ani.
Născută pe 10 mai 1939 în localitatea Nucet, județul Dâmbovița, Rodica Stănoiu a fost o figură importantă în justiția românească de la începutul anilor 2000, într-o perioadă de intense reforme pentru aderarea la Uniunea Europeană și de controverse privind independența sistemului judiciar.
După 1990, a intrat în politică, devenind senator din partea PDSR (ulterior PSD) pentru județul Olt, cu mai multe mandate consecutive începând din 1996.
Pe plan academic, a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1961, a obținut doctoratul în drept în 1975 și a urmat stagii de specializare în criminologie și drept comparat la universități din Montreal și Strasbourg. După 1990, a predat la instituții precum Universitatea „Spiru Haret” și Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, fiind autoare a numeroase lucrări în domeniul criminologiei și dreptului penal.
Mandatul de ministru al Justiției
Numită în decembrie 2000, Rodica Stănoiu a coordonat reorganizarea Ministerului Justiției și numiri cheie în sistem, în contextul monitorizării europene. Mandatul său a fost asociat cu dezbateri aprinse privind arhivele fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție (SIPA), suspectate că ar fi fost folosite pentru presiuni asupra magistraților.
După 2004, a ocupat poziții precum consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Administrației Prezidențiale în mandatul lui Ion Iliescu, înainte de a reveni în Senat. Ulterior, s-a retras treptat din politică, rămânând activă în mediul academic și în dezbateri de specialitate pe teme de drept penal.
Specialistă în criminologie și drept penal
Dincolo de cariera politică, Rodica Stănoiu a fost recunoscută ca expert în criminologie, cercetător la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și participant la conferințe internaționale. A condus asociații profesionale în domeniu și a contribuit la proiecte de lege în materie penală. Foști studenți și colaboratori i-au apreciat contribuția la formarea generațiilor de juriști, deși numele său a rămas legat de controversele anilor 2000.
În ultimii ani, a apărut rar în public, limitându-se la comentarii punctuale pe teme de justiție și politică penală.
Verdictul definitiv de colaborare cu Securitatea
Cariera Rodicăi Stănoiu a fost umbrită de acuzațiile de colaborare cu fosta Securitate. În 2006, CNSAS a stabilit că ar fi furnizat note informative sub pseudonimele „Sanda” și „Georgeta” între 1983 și 1987. Ea a contestat decizia, invocând erori și falsuri.
După un lung proces, Curtea de Apel Oradea a menținut verdictul în 2012, iar Înalta Curte de Casație și Justiție l-a confirmat definitiv în 2014, concluzionând că a colaborat ca poliție politică. Pe fondul scandalului, a părăsit PSD în 2006 și s-a alăturat Partidului Conservator în 2007. Până la final, a negat public acuzațiile, susținând că notele i-au fost atribuite pe nedrept.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Stimați utilizatori, vă transmitem atașat lista cu planificarea citirii contoarelor din apartamente, aferente lunii DECEMBRIE 2025
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
165 de milioane de euro pentru procesarea alimentară: anunțul deputatului PNL Ciprian Pandea despre noul apel de finanțare AFIR
GEST DE SUFLET LA CĂMINUL „SF. ANTIM IVIREANUL” – BUNICUȚELE AU TRICOTAT DARURI PENTRU MOȘ NICOLAE, IAR EMOȚIILE AU UMPUT CAMERA
ITM Călărași, bilanț dur în noiembrie: amenzi de peste 167.000 lei și zeci de nereguli descoperite la angajatori din județ
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
