Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -4°C | Anul XI Nr. 548

La zi

Semnificația istorică a zilei de 17 iunie

Published

on

IATĂ  CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1462 – “Atacul de noapte” (17 iunie 1462), bătălia între armata condusă de Vlad Țepeș, domnul Țării Românești și armata condusă de sultanul Mehmed al II-lea al Imperiului Otoman.

1473 – Călugărul Nicodim de la mânăstirea Neamț a terminat „Tetraevangheliarul”, lucrare vestită pentru miniaturile sale și pentru că în el se află portretul lui Ștefan cel Mare, dăruit de către domnitor mănăstirii Humor; de aici denumirea actuală „Tetraevangheliarul de la Humor

1579 – Corsarul englez Francis Drake ajunge pe coasta de vest a Americii de nord si ia în posesie teritoriul pentru regina Elisabeta I a Angliei, numindu-l Noul Albion (actuala California).

Advertisement

1596 – Exploratorul olandez Willem Barentsz a descoperit arhipelagul arctic Spitsbergen.

1696 – A murit regele Ioan III Sobieski al Poloniei, fiul lui Jakub Denilovicz Sobieski din Cracovia și strănepotul marelui hatman Stanislav Sobieski.

1789 – În Franța, Starea a treia se proclamă Adunare Națională. Este preludiul marii Revoluții Franceze.

1865 – România a aderat la Convenția telegrafica internațională de la Paris.

1871 – În New York City, domnișoara Anna Swan din Nova Scoția (Canada), înaltă de 2.27 m., se căsătorește cu dl.Martin Buren din Kentucky ( 2.19 m), întemeiind cel mai înalt cuplu căsătorit din lume la acea data.

Advertisement

1885 – Statuia Libertății a fost adusă din Franţa în Statele Unite ale Americii. Statuia Libertății a fost transportata din Franța in Statele Unite ale Americii, la bordul Fregatei franceze Isère.

1889 – Poetul național al romanilor, Mihai Eminescu, a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din București.

1900 – Răscoala Boxerilor. Așa numita Alianța celor opt națiuni (Austro-Ungaria, Franța, Germania, Italia, Japonia, Rusia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americi), capturează fortul Taku din Tianjin, China.

1910 – Pionierul aviației mondiale, Aurel Vlaicu a zburat pentru prima dată cu avionul său Vlaicu I, de pe Dealul Cotrocenilor.

1923 – S-a înființat Oficiul Național de Educație Fizică (ONEF).

Advertisement

1925 – S-a stins din viață inginerul român Anghel Saligny, realizatorul sistemului de poduri de la Cernavodă, cel mai lung pod din Europa și al treilea din lume la acea dată.

1928 – Amelia Earhart și-a început călătoria, încercând să devină prima femeie care a zburat peste Oceanul Atlantic, împreună cu Wilmer Stutz, pilot și Lou Gordon, mecanic.

1932 – S-a născut Sabin Bălașa, pictor si regizor de film de scurt metraj, care se descrie care reprezentant al stilului cosmic romanticism și care a realizat o serie de lucrări de propagandă comunistă. S-a născut in localitatea Dobriceni din județul Olt. A absolvit Institutul de Arta în 1955.

1940 – Al doilea război mondial: Radiodifuziunea Franceză transmite discursul lui Philippe Pétain, președinte al Consiliului de Miniștri, în care se cerea poporului francez să predea armele în lupta cu armatele naziste: „Cu inima strânsă, va spun astăzi ca trebuie să încetam lupta“. La 22 iunie 1940 a fost încheiat armistițiul între Franța și Germania.

1944 – Islanda a anunțat separarea sa definitivă de Danemarca și s-a proclamat republică – ziua națională.

Advertisement

1950 – Medicul american Richard Lawler efectuează primul transplant de rinichi la Spitalul „Mary” din Chicago.

1953 – Muncitorii est germani se revoltă. Uniunea Sovietică trimite o divizie sa înăbușe în sânge rebeliunea.

1954 – România a ratificat Convenția asupra drepturilor politice ale femeilor adoptată de ONU la 20 decembrie 1952.

1954 – În Germania de Vest, ziua de 17 iunie este prima dată sărbătorita ca Ziua Unității Germane.

1972 – În Statele Unite cinci angajați ai Casei Albe au fost arestați pentru intrarea prin efracție în birourile Comitetului Național al Partidului Democrat, în scopul de a asculta ilegal convorbirile telefonice ale opoziției.(Scandalul Watergate va duce în final la demisia președintelui Richard Nixon).

Advertisement

1976 – În România, a fost emis un decret privind amnistierea infracțiunilor de trecere frauduloasa a frontierei prin care se grațiau pedepsele celor care fugeau din tara. Consiliul de Stat a dorit prin această măsură să stopeze tentativele de trecere frauduloasa a frontierei și să readucă în România personalități aflate în exil.

1977 – Au fost inaugurate, pe platforma industriala de est a Craiovei, lucrările de construcție a societății mixte Oltcit, pentru fabricarea unor autoturisme de mic litraj, in cooperare cu Franța.

1991 – Parlamentul Africii de Sud abrogă Legea de înregistrare populației, care clasifica rasial în vremea apartheidului toți sud-africanii încă de la naștere.

1996 – Victor Ciorbea, candidatul CDR la funcția de primar general, a câștigat alegerile locale cu 56,74% din voturi, contracandidatul sau, Ilie Năstase, din partea PDSR, întrunind 43,26%, din voturile exprimate.

2018 – Atena și Skopje au semnat acordul pentru redenumirea fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Macedonia de Nord.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Meteo și Mediu

Știre meteo – Călărași – 1 februarie 2026

Published

on

Știre meteo – Călărași

Vremea rămâne apăsătoare în Călărași, unde cerul este complet acoperit, iar atmosfera păstrează tonul rece al începutului de februarie. Temperatura înregistrată este de –4°C, însă frigul se simte mult mai intens, cu o valoare resimțită de –10°C, accentuată de vântul care bate constant dinspre ENE cu 16 km/h.

Nivelul ridicat al umidității, 82%, contribuie la senzația de aer greu și rece, în timp ce presiunea atmosferică de 1018 mb (764 mmHg) indică o vreme stabilă, fără schimbări bruște în următoarele ore.

În ansamblu, ziua se anunță rece, cu un cer închis și o atmosferă care îndeamnă la prudență pentru cei care ies afară, mai ales din cauza temperaturii resimțite mult mai scăzute.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Ajutoare de Paște și Crăciun pentru pensionari: PSD vrea până la 1.000 lei în 2026

Published

on

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că PSD propune un nou pachet de solidaritate pentru categoriile vulnerabile, inclusiv ajutor financiar one-off pentru pensionari și în 2026.

Ajutorul ar urma să fie acordat în două tranșe egale, una de Paște (aprilie) și una de Crăciun (decembrie), cu sume diferențiate în funcție de nivelul pensiei:

  • Pensionarii cu pensii de până la 1.500 lei inclusiv – 1.000 lei (2 × 500 lei). Beneficiari: aproximativ 1,24 milioane persoane. Impact bugetar estimat: 1,24 miliarde lei.
  • Pensionarii cu pensii între 1.501 și 2.000 lei – 800 lei (2 × 400 lei). Beneficiari: circa 621.095 persoane. Impact bugetar estimat: 497 milioane lei.
  • Pensionarii cu pensii între 2.001 și 3.000 lei – 600 lei (2 × 300 lei). Beneficiari: aproximativ 1 milion persoane. Impact bugetar estimat: 612 milioane lei.

PSD a cerut deja în Coaliție aprobarea acestor măsuri pentru anul 2026, similar cu ajutoarele acordate în 2023. Dacă propunerea va fi acceptată, peste 2,8 milioane de pensionari ar putea beneficia de sprijin financiar suplimentar, cu un impact total bugetar estimat la aproximativ 2,35 miliarde lei.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Raed Arafat propune ca România să adopte o măsură îndrăzneață, similară cu cele luate de alte națiuni, subliniind că demersul nu vizează cenzura.

Published

on

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, consideră că platformele de socializare reprezintă “produse cu risc semnificativ pentru copii și adolescenți” și sugerează că România ar trebui să reglementeze legal accesul acestora la astfel de platforme.

Într-o postare pe Facebook de sâmbătă dimineață, șeful DSU a reflectat: “După recentele evenimente de gravitate majoră în care au fost implicați majoritar copii și adolescenți, nu ar fi acum prilejul oportun ca și România să adopte o măsură curajoasă și responsabilă, alăturându-se statelor care analizează sau au implementat deja restricționarea accesului minorilor la rețelele de socializare?”

În acest context, Arafat menționează acțiunile întreprinse de alte state.

“Țări precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia abordează deja acest subiect ca fiind ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o polemică ideologică”, afirmă Arafat.

Advertisement

Acesta subliniază că “nu este vorba despre cenzură”, ci despre “ocrotirea sănătății mintale a copiilor și adolescenților”.

Arafat adaugă că, așa cum minorilor le este interzis legal accesul la alcool, tutun sau jocuri de noroc, statul ar trebui să intervină și în privința rețelelor sociale.

Șeful DSU argumentează că “rețelele de socializare sunt servicii cu potențial periculos pentru copii și adolescenți. Aceste platforme utilizează tactici complexe de influențare, create pentru a capta interesul și a induce dependență. Un copil sau un adolescent nu posedă încă dezvoltarea cognitivă și afectivă suficientă pentru a se proteja de algoritmi proiectați intenționat să exploateze vulnerabilități.”

„Nu este exclusiv sarcina părinților”

A spune că „este doar responsabilitatea părinților” nu mai este suficient într-un context global marcat de platforme extinse și interese comerciale masive. Când pericolul este generalizat, soluția trebuie să provină din sfera politicilor publice”, mai spune șeful DSU.

Advertisement

Având în vedere aceste aspecte, Arafat propune o reglementare legislativă care să limiteze accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 – 16 ani.

“De aceea, este momentul ca parlamentarii României să își asume această îndatorire și să elaboreze un set de reglementări legislative bine definite care să restricționeze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare”, a mai transmis Arafat.

**Exemple de acțiuni întreprinse de alte națiuni**
Australia a promulgat o lege care impune platformelor să prevină persoanele sub 16 ani să-și deschidă sau să-și mențină conturi.

Franța a adoptat un proiect legislativ care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani și impune verificarea vârstei utilizatorilor, cu aplicare din septembrie 2026. Norvegia intenționează să majoreze vârsta minimă la care minorii pot acorda consimțământul pentru procesarea datelor pe rețele sociale, de la 13 la 15 ani, și dezvoltă un mecanism de verificare a vârstei.

În Regatul Unit, Guvernul examinează opțiunea unor limitări asemănătoare cu cele australiene, deși nu s-a instituit încă o interdicție totală pentru minori.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading