La zi
Semnificația istorică a zilei de 17 iunie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1462 – “Atacul de noapte”, bătălia între armata condusă de Vlad Țepeș, domnul Țării Românești și armata condusă de sultanul Mehmed al II-lea al Imperiului Otoman.
1473 – Călugărul Nicodim de la mânăstirea Neamț a terminat „Tetraevangheliarul”, lucrare vestită pentru miniaturile sale și pentru că în el se află portretul lui Ștefan cel Mare, dăruit de către domnitor mănăstirii Humor; de aici denumirea actuală „Tetraevangheliarul de la Humor”.
1579 – Corsarul englez Francis Drake ajunge pe coasta de vest a Americii de nord si ia in posesie teritoriul pentru regina Elisabeta I a Angliei, numindu-l Noul Albion (actuala Californie).
1596 – Exploratorul olandez Willem Barentsz a descoperit arhipelagul arctic Spitsbergen.
1696 – A murit regele Ioan III Sobieski al Poloniei, fiul lui Jakub Denilovicz Sobieski din Cracovia și strănepotul marelui hatman Stanislav Sobieski.
1865 – România a aderat la Convenția telegrafica internațională de la Paris.
1871 – În New York City, domnișoara Anna Swan din Nova Scotia (Canada), înaltă de 2.27 m., se căsătorește cu dl.Martin Buren din Kentucky ( 2.19 m), întemeind cel mai înalt cuplu căsătorit din lume la acea data.
1885 – Statuia Libertății a fost adusă din Franța în Statele Unite ale Americii. Statuia Libertății a fost transportata din Franța in Statele Unite ale Americii, la bordul Fregatei franceze Isère.
1889 – Poetul național al romanilor, Mihai Eminescu, a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din București.
1900 – Răscoala Boxerilor. Așa numita Alianța celor opt națiuni (Austro-Ungaria, Franța, Germania, Italia, Japonia, Rusia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americi), capturează fortul Taku din Tianjin, China.
1910 – Pionierul aviației mondiale, Aurel Vlaicu a zburat pentru prima dată cu avionul sau Vlaicu I, de pe Dealul Cotrocenilor.
1923 – S-a înființat Oficiul Național de Educație Fizică (ONEF).
1925 – România a semnat la Geneva o Convenție care reglementa, pentru prima data, comerțul cu arme si materiale de război, în vederea combaterii traficului clandestin al acestora.
1925 – S-a stins din viata inginerul roman Anghel Saligny, realizatorul sistemului de poduri de la Cernavodă, cel mai lung pod din Europa si al treilea din lume la acea dată.
1928 – Amelia Earhart si-a început călătoria, încercând sa devina prima femeie care a zburat peste Oceanul Atlantic, împreună cu Wilmer Stutz, pilot și Lou Gordon, mecanic.
1940 – Al doilea război mondial: Radiodifuziunea Franceză transmite discursul lui Philippe Pétain, președinte al Consiliului de Miniștri, în care se cerea poporului francez să predea armele în lupta cu armatele naziste: „Cu inima strânsă, va spun astăzi ca trebuie să încetam lupta“.
1940 – Cele trei state baltice, Estonia, Letonia și Lituania intră sub ocupația Uniunii Sovietice.
1950 – Medicul american Richard Lawler efectuează primul transplant de rinichi la Spitalul „Mary” din Chicago.
1953 – Muncitorii est germani se revoltă. Uniunea Sovietică trimite o divizie sa înăbușe în sânge rebeliunea.
1954 – România a ratificat Convenția asupra drepturilor politice ale femeilor adoptată de ONU la 20 decembrie 1952.
1960 – A fost ridicat nivelul reprezentărilor diplomatice la rang de ambasadă între România și Indonezia.
1976 – În România, a fost emis un decret privind amnistierea infracțiunilor de trecere frauduloasa a frontierei prin care se grațiau pedepsele celor care fugeau din țară.
1977 – Au fost inaugurate, pe platforma industriala de est a Craiovei, lucrările de construcție a societății mixte Oltcit, pentru fabricarea unor autoturisme de mic litraj, în cooperare cu Franța.
1996 – Victor Ciorbea, candidatul CDR la funcția de primar general, a câștigat alegerile locale cu 56,74% din voturi, contracandidatul sau, Ilie Năstase, din partea PDSR, întrunind 43,26%, din voturile exprimate.
2007 – A murit designerul de moda italian Gianfranco Ferre.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Graurul brahminy, cunoscut științific sub numele de Sturnia pagodarum, face parte din familia Sturnidae, care include graurii și alte păsări similare. Această specie este originară din subcontinentul indian, fiind întâlnită în regiuni precum nord-vestul Afganistanului, Pakistan, India și Nepal, iar în perioadele non-reproductive migrează spre Sri Lanka. Numele său comun provine de la aspectul său distinctiv, inspirat de culorile roșiatice ale capului, care amintesc de veșmintele brahmanilor din cultura indiană.
Din punct de vedere fizic, graurul brahminy este o pasăre de dimensiuni medii, măsurând aproximativ 20-22 cm în lungime. Penajul său este predominant negru-cenușiu pe corp, cu un cap strălucitor de culoare castanie sau roșcată, care contrastează frumos cu penele albe de pe aripi și coadă. Ochii sunt galbeni, iar ciocul este galben-portocaliu, ceea ce îi conferă un aspect elegant și ușor de recunoscut. Masculii și femelele au un aspect similar, deși masculii pot fi puțin mai strălucitori în perioada de reproducere.
Habitatul preferat al acestei păsări este variat, demonstrând o mare adaptabilitate. Graurul brahminy se găsește în păduri deschise și uscate, jungle cu vegetație rară, zone agricole cultivate și chiar în apropierea așezărilor umane. Este deosebit de atras de zonele umede, cum ar fi terenurile inundate sau marginile râurilor, unde găsește hrană abundentă. Altitudinea la care trăiește variază de la câmpii joase până la aproximativ 1800 de metri în zonele muntoase. Această flexibilitate îi permite să supraviețuiască în medii urbane și rurale, unde adesea formează stoluri mici sau perechi.
Comportamental, graurul brahminy este o pasăre sociabilă și activă. De obicei, se observă în grupuri mici, de la perechi până la stoluri de 10-20 de indivizi, care se deplasează împreună în căutarea hranei. Dieta sa este omnivoră, incluzând insecte, fructe, semințe și nectar, ceea ce îl face un important polenizator și controlor natural al dăunătorilor în ecosistemele agricole. Aceste păsări sunt vocale, emițând sunete variate, de la ciripituri ascuțite la imitații ale altor păsări, ceea ce le ajută în comunicarea socială.
Perioada de reproducere are loc de obicei în sezonul musonic, între martie și septembrie, când construiesc cuiburi în scorburi de copaci, fisuri din clădiri sau chiar în pagode vechi – de aici și numele științific “pagodarum”. Femela depune 3-5 ouă albastre-verzui, iar ambii părinți participă la clocire și hrănirea puilor. Deși populația sa este stabilă și nu este considerată amenințată, graurul brahminy poate fi afectat de pierderea habitatelor naturale din cauza expansiunii urbane și a agriculturii intensive.
În cultura locală din India, această pasăre este adesea asociată cu norocul și este observată frecvent în zonele rurale, unde contribuie la echilibrul ecologic. Observatorii de păsări o apreciază pentru frumusețea sa și pentru comportamentul dinamic, făcând-o o specie fascinantă de studiat în mediul său natural.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curtea de Apel București a anunțat organizarea, în zilele de 3 și 6 noiembrie 2025, a unui concurs pentru ocuparea posturilor vacante de grefier la instanțele arondate. Printre acestea se numără și Judecătoria Călărași, unde sunt disponibile trei posturi de grefieri cu studii superioare juridice.
Detalii despre concurs
-
Proba practică este programată pentru 3 noiembrie 2025,
-
Proba scrisă va avea loc pe 6 noiembrie 2025.
Ambele probe se desfășoară conform regulamentului aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 126/2007.
Alte instanțe din zonă
În afara Călărașiului, concursul mai prevede posturi și pentru alte instanțe din regiune, precum:
-
Judecătoria Oltenița – 1 post,
-
Judecătoria Lehliu-Gară – 1 post,
-
Judecătoria Slobozia – 2 posturi,
-
Tribunalul Giurgiu – 1 post.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Șoc în politica românească: Călin Georgescu, trimis în judecată pentru propagandă legionară extremă
Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024, Călin Georgescu, și liderul paramilitar Horațiu Potra au fost trimiși în judecată într-un dosar penal exploziv, finalizat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la 15 septembrie 2025. Cei doi, împreună cu alte 20 de persoane, sunt acuzați de tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, precum și alte infracțiuni grave, care au pus în pericol securitatea națională a României.
Contextul dosarului și acuzațiile
Rechizitoriul, întocmit în dosarul 6720/284/P/2024, detaliază un plan subversiv pus la cale în contextul anulării alegerilor prezidențiale din 2024 de către Curtea Constituțională, prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024. În dimineața zilei de 7 decembrie 2024, Georgescu și Potra s-au întâlnit în secret la Centrul de Echitație Jbara Horses din Ciolpani, Ilfov, pentru a discuta organizarea unor proteste violente în București. Scopul era de a deturna manifestațiile pașnice în acțiuni violente, menite să submineze ordinea constituțională și să împiedice exercitarea puterii de stat, profitând de tensiunile sociale generate de anularea scrutinului.
Potrivit procurorilor, Georgescu a avut un rol activ în orchestrarea planului, contactând lideri ai unor organizații radicale, precum Dan Ciprian Grăjdeanu de la Frăția Ortodoxă, și promovând mesaje alarmiste și instigatoare la violență. Aceste mesaje au fost diseminate prin emisiuni TV, cum ar fi „Culisele statului paralel” de pe Realitatea Plus, și prin platforme de socializare precum Facebook și TikTok, unde propaganda extremistă, antieuropeană și pro-rusă a fost amplificată masiv.
Gruparea paramilitară condusă de Potra
Horațiu Potra, considerat liderul grupului paramilitar, a organizat o rețea de 21 de persoane care împărtășeau convingeri radicale și erau pregătite pentru acțiuni violente. În seara zilei de 7 decembrie 2024, grupul s-a reunit la cafeneaua ART CAFFE din Mediaș, județul Sibiu, unde a planificat deplasarea spre București cu șapte autoturisme. Membrii grupului erau dotați cu un arsenal impresionant, incluzând cuțite, bastoane telescopice, boxuri, spray-uri iritante, topoare, două pistoale și 65 de articole pirotehnice periculoase din categoria F4. În plus, la locuința lui Potra din Mediaș, anchetatorii au descoperit un depozit de armament: trei aruncătoare portative de grenade, cinci pistoale-mitralieră, 18 pistoale semiautomate, aproape 3.000 de cartușe, peste 40 de grenade de mână, proiectile pentru lansatoare și peste 1 kg de material exploziv echivalent trotil.
Rolul lui Călin Georgescu
Procurorii susțin că Georgescu a contribuit la plan prin coordonarea propagandei online și prin mobilizarea susținătorilor săi pentru a amplifica tensiunile sociale. Acțiunile sale au inclus transmiterea de informații false și îndemnuri la continuarea votului, în ciuda anulării alegerilor, precum și contactarea unor figuri radicale pentru a organiza proteste. Aceste demersuri au fost menite să creeze un climat de instabilitate, favorabil deturnării ordinii constituționale.
Impactul și consecințele
Acest dosar reprezintă o lovitură majoră pentru Călin Georgescu, care mai este judecat și într-un alt caz pentru propagandă legionară. Acuzațiile actuale, care includ tentativă de subminare a ordinii constituționale și nerespectarea regimului armelor, pot atrage pedepse severe, inclusiv ani de închisoare. Procesul, aflat acum în faza de cameră preliminară, este de natură să influențeze profund percepția publică asupra extremismului politic și a riscurilor pe care le reprezintă pentru democrația românească.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Recomandare de carte – „Detalii” de Ia Genberg
2002 – Tragedia din Taiwan: Catastrofa zborului China Airlines 611
Graurul Brahminy: Pasărea Roșcată care încântă câmpiile indiene
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
