Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 18°C | Anul XI Nr. 537

La zi

Semnificația istorică a zilei de 17 aprilie

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1080 – Moare regele Danemarcei Harald al III-lea și este succedat de Knut al IV-lea, care mai târziu va deveni primul danez canonizat.

1524 – Exploratorul Giovanni dea Varranzzano, aflat in serviciul Franței, a ajuns în golful New York.

1647 – A murit cronicarul moldovean Grigore Ureche.

Advertisement

1790 – A încetat din viata Benjamin Franklin.

1813 – A fost inaugurată eparhia Chișinăului și a Hotinului în Basarabia țaristă.

1876 – La Bolgrad, gubernia Basarabia, apare ziarul Bălgradski glas. Ziarul a fost editat până la 27 august 1877.

1880 – În România este aprobată legea privind înființarea băncii de scont și emisiuneBanca Națională a României, cu un capital de 12 000 000 lei.

1901 – Statul român cedează Academiei Române colecțiile Bibliotecii Centrale din București.

Advertisement

1907 – In urma fuzionării principalelor grupări conservatoare Petre P. Carp a devenit șeful Partidului Conservator.

1917 – În cadrul administrației guberniale de zemstvă a Basarabiei, s-a format Comisiunea școlară moldovenească pentru întocmirea unui plan de naționalizare a învățământului.

1918 – S-a înființat, la Paris, Comitetul Național al Romanilor din Transilvania si Bucovina, sub președinția lui Traian Vuia, apoi a dr. Ioan Cantacuzino; a militat pentru independenta Transilvaniei si unirea acesteia cu România.

1920 – Congresul Partidului Poporului din România, întrunit in zilele de 16-17 aprilie condus de Alexandru Averescu, acceptat fuzionarea cu gruparea lui Sergiu Niţă a Ligii Poporului din Basarabia, ceea ce a permis extinderea Partidului Poporului în Basarabia.

1924 – Au luat ființă studiourile cinematografice Metro Goldwyn Mayer.

Advertisement

1931 – La Calcutta, India a avut loc un accident aviatic, in urma căruia aviatorul Radu Beller a murit, iar principele G.V Bibescu a fost grav rănit.

1941 – Iugoslavia a capitulat, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în urma invaziei Germaniei naziste aliate cu forțele Italiei lui Mussolini.

1945 – A murit Ion Pillat, poet si eseist, laureat al Premiului Național pentru Literatura pe anul 1936, membru al Academiei Romane.

1954 – A fost executat în închisoarea Jilava, după un simulacru de proces pus la cale de liderul comunist Gheorghiu Dej si camarila sa, Lucrețiu Pătrășcanu, unul din liderii PCR, participant de seamă la înfăptuirea actului de la 23 august 1944, jurist, sociolog și publicist, profesor la Universitatea București, ministru al Justiției între 1944 – 1948.

1961 – Un grup de refugiați cubanezi pregătiți de CIA au debarcat în Golful Porcilor cu scopul de a-l înlătura pe Fidel Castro de la putere.

Advertisement

1963 – Compania Ford a lansat modelul Mustang.

1964 – Geraldine Mock a devenit prima femeie din lume care a zburat singură în jurul lumii.

1969 – Urmare a invaziei unor țări din Pactul de la Varșovia în Cehoslovacia, Alexander Dubček, părintele “Primăverii de la Praga”, a fost înlocuit la ordinul Moscovei din funcția de prim–secretar al CC al PC din Cehoslovacia de către Gustav Husak.

1969 – Shirhan Sirhan este condamnat pentru asasinarea lui Robert F. Kennedy.

1970 – Naveta spațiala Apollo 13 a revenit pe Pământ, după o misiune dramatică, care a ținut lumea cu sufletul la gură.

Advertisement

1990 – A fost înregistrată oficial prima candidatură pentru funcția de președinte al României: Ion Iliescu, propus de Frontul Salvării Naționale (FSN).

1991 – Delegației Parlamentului României i s-a acordat statutul de delegație asociată la Adunarea Atlanticului de Nord (din 14 noiembrie 1998, AAN și-a schimbat numele în Adunarea Parlamentară a NATO.

1992 – Convenția Democrata Romană a organizat în Piața Revoluției din București un miting de protest față de decizia Senatului de a nu admite observatori naționali la alegerile prezidențiale și parlamentare.

1996 – Este inaugurat oficial la Cernavodă, primul reactor al Centralei nucleare electrice.

2003 – Președintele României, Ion Iliescu și premierul Adrian Năstase, au asistat la Atena la ceremonia semnării tratatelor de aderare la Uniunea Europeană a celor zece state invitate să devină membre UE începând cu 1 ianuarie 2004.

Advertisement

2005  – A intrat oficial în funcțiune Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență (SNUAU) 112. 112 este numărul unic pentru apeluri de urgență disponibil la nivelul întregii țări, care este gratuit și care poate fi apelat din toate rețelele de telefonie fixă sau mobilă.

2014 – A decedat marele scriitor columbian Gabriel García Márquez, laureat Nobel.

2014 – A fost anunțată descoperirea primei exoplanete cu o dimensiune asemănătoare Terrei și care se află în zona locuibilă a stelei sale.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Meteo și Mediu

Vortexul polar lovește România în valuri succesive: pregătiți-vă pentru cea mai rece iarnă din ultimii ani!

Published

on

România se pregătește pentru o iarnă cum nu a mai fost de mult timp. Vortexul polar, acea uriașă masă de aer rece care învăluie Polul Nord, dă semne clare de slăbiciune și instabilitate. Un fenomen rar, o încălzire bruscă a stratosferei, a început deja să perturbe acest sistem atmosferic gigant, permițând aerului arctic să coboare în valuri succesive spre latitudinile noastre.

Primele semne vor apărea încă din decembrie, când răciri bruște vor lovi nordul și estul țării, aducând ninsori timpurii și temperaturi care pot scădea sub zero grade chiar în zonele joase. Apoi, în ianuarie și februarie, vortexul polar își va arăta adevărata forță: valuri de frig intens se vor succeda unul după altul, ca o cascadă de aer polar. Temperaturile vor coborî frecvent sub -15 grade, iar în unele nopți chiar spre -25 de grade în Moldova, Transilvania și zonele montane. Viscolul va mătura câmpiile, formând troiene înalte și blocând drumuri, iar stratul de zăpadă va depăși un metru în multe regiuni.

Specialiștii observă că această destabilizare a vortexului polar este amplificată de alți factori globali, ceea ce face ca iarna 2025-2026 să aibă toate șansele să devină cea mai geroasă și mai înzăpezită din ultimii ani. După câțiva ani cu ierni blânde și lipsite de zăpadă consistentă, acum revenim la iernile autentice, acelea care pun la încercare rezistența noastră: ger pătrunzător dimineața, ninsori care acoperă totul în alb și perioade în care termometrele refuză să urce peste minus.

Autoritățile trebuie să fie pregătite pentru intervenții rapide, iar noi, cetățenii, ar trebui să ne asigurăm rezerve de combustibil, să verificăm instalațiile de încălzire și să ne echipăm mașinile cu anvelope de iarnă. Fermierii vor avea de suferit de la înghețul prelungit, iar transporturile vor fi frecvent întrerupte de viscole puternice.

Advertisement

Nu este exclus ca aceste valuri de frig să alterneze cu scurte perioade mai blânde, dar tendința generală este clară: vortexul polar lovește în cascadă, aducând o iarnă grea, cu ger persistent și zăpadă din belșug. Este momentul să ne amintim de iernile de odinioară și să ne pregătim temeinic – cea mai rece iarnă din ultimii ani este la doar câteva săptămâni distanță!

SURSE: ANM

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Victorie pentru Guvern: CCR devansează urgent judecata impozitelor – majorările pot intra în vigoare de la 1 ianuarie!

Published

on

Curtea Constituțională a României a decis astăzi să accepte cererea de preschimbare a termenului formulată de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Judecata sesizării depuse de partidul AUR împotriva pachetului de majorări fiscale (impozite pe proprietate, taxe auto, impozit pe dividende și altele) va avea loc acum pe 10 decembrie 2025, în loc de data inițială din februarie 2026.

Această decizie rapidă schimbă complet situația: dacă până ieri părea imposibil ca noile impozite și taxe să se aplice de la 1 ianuarie 2026, acum șansele sunt foarte mari ca ele să intre în vigoare exact la termenul planificat. Suspendarea automată a legii încetează odată cu pronunțarea Curții, iar o decizie favorabilă Guvernului (considerată probabilă de majoritatea analiștilor) va permite autorităților locale și centrale să colecteze sumele suplimentare încă din primele zile ale anului viitor.

Pentru cetățeni înseamnă că nivelul impozitelor și taxelor locale va crește nu doar cu indexarea automată în funcție de inflație (aproximativ 5-6%), ci și cu majorările suplimentare stabilite prin legea adoptată recent în Parlament. Primăriile așteptau cu nerăbdare această clarificare, deoarece bugetele pe 2026 erau construite pe baza veniturilor estimate din noile cote.

Decizia de astăzi demonstrează că, atunci când miza bugetară este mare, instituțiile pot acționa cu rapiditate maximă. Rămâne de văzut verdictul final din 10 decembrie, dar drumul spre aplicarea măsurilor fiscale este acum larg deschis.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

ANAF cere sechestru pe toată averea lui Klaus Iohannis

Published

on

Agenția Națională de Administrare Fiscală a făcut un pas decisiv în dosarul imobilului pierdut de familia Iohannis în Sibiu. Statul român, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, a înregistrat la Tribunalul Sibiu o acțiune prin care solicită obligarea fostului președinte Klaus Iohannis și a soției sale la plata unor despăgubiri consistente, estimate la aproximativ un milion de euro.

Suma reprezintă contravaloarea lipsei de folosință a cotei de jumătate dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu, pe strada Nicolae Bălcescu, pe care familia Iohannis l-a deținut și exploatat timp de peste un deceniu și jumătate, încasând chirii substanțiale. Imobilul respectiv a fost recuperat de stat în urma unor decizii judecătorești definitive, care au anulat contractul de vânzare-cumpărare considerat nelegal.

Deși au fost notificați în repetate rânduri și li s-a propus chiar eșalonarea plății, soții Iohannis au refuzat să achite voluntar prejudiciul. În aceste condiții, instituția fiscală a cerut instanței instituirea imediată a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor familiei, inclusiv sechestru pe casele și apartamentele deținute în Sibiu, pentru a garanta recuperarea integrală a sumelor datorate bugetului de stat.

Acțiunea reprezintă o continuare firească a eforturilor depuse pentru apărarea patrimoniului public și vine după ce, recent, familia fostului președinte a fost executată silit pentru predarea imobilului în cauză. Reprezentanții instituției au subliniat că toate demersurile legale vor fi urmărite cu maximă celeritate, tratând cazul cu aceeași rigoare aplicată oricărui contribuabil.

Advertisement

Dosarul promite să fie unul dintre cele mai răsunătoare procese ale ultimilor ani, punând sub reflector averea acumulată de Klaus Iohannis și ridicând întrebări privind modul în care au fost gestionate anumite proprietăți în perioada mandatelor sale. Următoarele termene de judecată vor decide dacă sechestrul va fi aplicat efectiv, blocând orice posibilitate de înstrăinare a bunurilor până la soluționarea definitivă a cauzei.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading