La zi
Semnificația istorică a zilei de 17 aprilie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1080 – Moare regele Danemarcei Harald al III-lea și este succedat de Knut al IV-lea, care mai târziu va deveni primul danez canonizat.
1524 – Exploratorul Giovanni dea Varranzzano, aflat in serviciul Franței, a ajuns în golful New York.
1647 – A murit cronicarul moldovean Grigore Ureche.
1790 – A încetat din viata Benjamin Franklin.
1813 – A fost inaugurată eparhia Chișinăului și a Hotinului în Basarabia țaristă.
1876 – La Bolgrad, gubernia Basarabia, apare ziarul Bălgradski glas. Ziarul a fost editat până la 27 august 1877.
1880 – În România este aprobată legea privind înființarea băncii de scont și emisiune – Banca Națională a României, cu un capital de 12 000 000 lei.
1901 – Statul român cedează Academiei Române colecțiile Bibliotecii Centrale din București.
1907 – In urma fuzionării principalelor grupări conservatoare Petre P. Carp a devenit șeful Partidului Conservator.
1917 – În cadrul administrației guberniale de zemstvă a Basarabiei, s-a format Comisiunea școlară moldovenească pentru întocmirea unui plan de naționalizare a învățământului.
1918 – S-a înființat, la Paris, Comitetul Național al Romanilor din Transilvania si Bucovina, sub președinția lui Traian Vuia, apoi a dr. Ioan Cantacuzino; a militat pentru independenta Transilvaniei si unirea acesteia cu România.
1920 – Congresul Partidului Poporului din România, întrunit in zilele de 16-17 aprilie condus de Alexandru Averescu, acceptat fuzionarea cu gruparea lui Sergiu Niţă a Ligii Poporului din Basarabia, ceea ce a permis extinderea Partidului Poporului în Basarabia.
1924 – Au luat ființă studiourile cinematografice Metro Goldwyn Mayer.
1931 – La Calcutta, India a avut loc un accident aviatic, in urma căruia aviatorul Radu Beller a murit, iar principele G.V Bibescu a fost grav rănit.
1941 – Iugoslavia a capitulat, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în urma invaziei Germaniei naziste aliate cu forțele Italiei lui Mussolini.
1945 – A murit Ion Pillat, poet si eseist, laureat al Premiului Național pentru Literatura pe anul 1936, membru al Academiei Romane.
1954 – A fost executat în închisoarea Jilava, după un simulacru de proces pus la cale de liderul comunist Gheorghiu Dej si camarila sa, Lucrețiu Pătrășcanu, unul din liderii PCR, participant de seamă la înfăptuirea actului de la 23 august 1944, jurist, sociolog și publicist, profesor la Universitatea București, ministru al Justiției între 1944 – 1948.
1961 – Un grup de refugiați cubanezi pregătiți de CIA au debarcat în Golful Porcilor cu scopul de a-l înlătura pe Fidel Castro de la putere.
1963 – Compania Ford a lansat modelul Mustang.
1964 – Geraldine Mock a devenit prima femeie din lume care a zburat singură în jurul lumii.
1969 – Urmare a invaziei unor țări din Pactul de la Varșovia în Cehoslovacia, Alexander Dubček, părintele “Primăverii de la Praga”, a fost înlocuit la ordinul Moscovei din funcția de prim–secretar al CC al PC din Cehoslovacia de către Gustav Husak.
1969 – Shirhan Sirhan este condamnat pentru asasinarea lui Robert F. Kennedy.
1970 – Naveta spațiala Apollo 13 a revenit pe Pământ, după o misiune dramatică, care a ținut lumea cu sufletul la gură.
1990 – A fost înregistrată oficial prima candidatură pentru funcția de președinte al României: Ion Iliescu, propus de Frontul Salvării Naționale (FSN).
1991 – Delegației Parlamentului României i s-a acordat statutul de delegație asociată la Adunarea Atlanticului de Nord (din 14 noiembrie 1998, AAN și-a schimbat numele în Adunarea Parlamentară a NATO.
1992 – Convenția Democrata Romană a organizat în Piața Revoluției din București un miting de protest față de decizia Senatului de a nu admite observatori naționali la alegerile prezidențiale și parlamentare.
1996 – Este inaugurat oficial la Cernavodă, primul reactor al Centralei nucleare electrice.
2003 – Președintele României, Ion Iliescu și premierul Adrian Năstase, au asistat la Atena la ceremonia semnării tratatelor de aderare la Uniunea Europeană a celor zece state invitate să devină membre UE începând cu 1 ianuarie 2004.
2005 – A intrat oficial în funcțiune Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență (SNUAU) 112. 112 este numărul unic pentru apeluri de urgență disponibil la nivelul întregii țări, care este gratuit și care poate fi apelat din toate rețelele de telefonie fixă sau mobilă.
2014 – A decedat marele scriitor columbian Gabriel García Márquez, laureat Nobel.
2014 – A fost anunțată descoperirea primei exoplanete cu o dimensiune asemănătoare Terrei și care se află în zona locuibilă a stelei sale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
GEST DE SUFLET LA CĂMINUL „SF. ANTIM IVIREANUL” – BUNICUȚELE AU TRICOTAT DARURI PENTRU MOȘ NICOLAE, IAR EMOȚIILE AU UMPUT CAMERA
La Căminul „Sfântul Antim Ivireanul”, apropierea sărbătorilor de iarnă a venit cu căldură adevărată. Un grup de bunicuțe a lucrat în ultimele săptămâni la mici daruri tricotate, pregătite cu grijă pentru celelalte rezidente ale centrului. Fiecare surpriză – pufoasă, colorată și făcută cu migală – poartă câte o parte din inima celor care au vrut să dăruiască bucurie.
Darurile au fost împărțite în ajun de Moș Nicolae, iar atmosfera a fost încărcată de emoție. Zâmbete sincere, îmbrățișări, lacrimi de recunoștință – toate au transformat un gest simplu într-o lecție de bunătate.
Pentru aceste femei în vârstă, sărbătoarea nu înseamnă doar a primi, ci mai ales a dărui. Momentul a demonstrat încă o dată că generozitatea nu ține cont de vârstă, ci de inimă.
La final, reprezentanții căminului au transmis mulțumiri celor care au făcut posibil acest moment: Toader Doina, Mimi Alecu, Tania Toma, Carmen Bunea, Ionelia Babacu, Georgiana, Rodica Gheorghe, Elena Bălan și Mariana Duță.
Un mic gest, o mare emoție – iar la Căminul „Sf. Antim Ivireanul”, spiritul sărbătorilor a sosit mai devreme decât oriunde.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Profesoara universitară Rodica Mihaela Stănoiu, care a ocupat funcția de ministru al Justiției în cabinetul Adrian Năstase între decembrie 2000 și martie 2004, a încetat din viață pe 3 decembrie 2025, la vârsta de 86 de ani.
Născută pe 10 mai 1939 în localitatea Nucet, județul Dâmbovița, Rodica Stănoiu a fost o figură importantă în justiția românească de la începutul anilor 2000, într-o perioadă de intense reforme pentru aderarea la Uniunea Europeană și de controverse privind independența sistemului judiciar.
După 1990, a intrat în politică, devenind senator din partea PDSR (ulterior PSD) pentru județul Olt, cu mai multe mandate consecutive începând din 1996.
Pe plan academic, a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1961, a obținut doctoratul în drept în 1975 și a urmat stagii de specializare în criminologie și drept comparat la universități din Montreal și Strasbourg. După 1990, a predat la instituții precum Universitatea „Spiru Haret” și Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, fiind autoare a numeroase lucrări în domeniul criminologiei și dreptului penal.
Mandatul de ministru al Justiției
Numită în decembrie 2000, Rodica Stănoiu a coordonat reorganizarea Ministerului Justiției și numiri cheie în sistem, în contextul monitorizării europene. Mandatul său a fost asociat cu dezbateri aprinse privind arhivele fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție (SIPA), suspectate că ar fi fost folosite pentru presiuni asupra magistraților.
După 2004, a ocupat poziții precum consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Administrației Prezidențiale în mandatul lui Ion Iliescu, înainte de a reveni în Senat. Ulterior, s-a retras treptat din politică, rămânând activă în mediul academic și în dezbateri de specialitate pe teme de drept penal.
Specialistă în criminologie și drept penal
Dincolo de cariera politică, Rodica Stănoiu a fost recunoscută ca expert în criminologie, cercetător la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și participant la conferințe internaționale. A condus asociații profesionale în domeniu și a contribuit la proiecte de lege în materie penală. Foști studenți și colaboratori i-au apreciat contribuția la formarea generațiilor de juriști, deși numele său a rămas legat de controversele anilor 2000.
În ultimii ani, a apărut rar în public, limitându-se la comentarii punctuale pe teme de justiție și politică penală.
Verdictul definitiv de colaborare cu Securitatea
Cariera Rodicăi Stănoiu a fost umbrită de acuzațiile de colaborare cu fosta Securitate. În 2006, CNSAS a stabilit că ar fi furnizat note informative sub pseudonimele „Sanda” și „Georgeta” între 1983 și 1987. Ea a contestat decizia, invocând erori și falsuri.
După un lung proces, Curtea de Apel Oradea a menținut verdictul în 2012, iar Înalta Curte de Casație și Justiție l-a confirmat definitiv în 2014, concluzionând că a colaborat ca poliție politică. Pe fondul scandalului, a părăsit PSD în 2006 și s-a alăturat Partidului Conservator în 2007. Până la final, a negat public acuzațiile, susținând că notele i-au fost atribuite pe nedrept.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Stimați utilizatori, vă transmitem atașat lista cu planificarea citirii contoarelor din apartamente, aferente lunii DECEMBRIE 2025
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ceaiuri naturale care susțin sănătatea glandei tiroide: Remedii tradiționale complementare
Gaia cu aripi negre – Fantoma cerească ce planează deasupra câmpiilor
Recomandare de carte – „Furia” de Alex Michaelides
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
