La zi
Semnificația istorică a zilei de 17 aprilie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1080 – Moare regele Danemarcei Harald al III-lea și este succedat de Knut al IV-lea, care mai târziu va deveni primul danez canonizat.
1524 – Exploratorul Giovanni dea Varranzzano, aflat in serviciul Franței, a ajuns în golful New York.
1647 – A murit cronicarul moldovean Grigore Ureche.
1790 – A încetat din viata Benjamin Franklin.
1813 – A fost inaugurată eparhia Chișinăului și a Hotinului în Basarabia țaristă.
1876 – La Bolgrad, gubernia Basarabia, apare ziarul Bălgradski glas. Ziarul a fost editat până la 27 august 1877.
1880 – În România este aprobată legea privind înființarea băncii de scont și emisiune – Banca Națională a României, cu un capital de 12 000 000 lei.
1901 – Statul român cedează Academiei Române colecțiile Bibliotecii Centrale din București.
1907 – In urma fuzionării principalelor grupări conservatoare Petre P. Carp a devenit șeful Partidului Conservator.
1917 – În cadrul administrației guberniale de zemstvă a Basarabiei, s-a format Comisiunea școlară moldovenească pentru întocmirea unui plan de naționalizare a învățământului.
1918 – S-a înființat, la Paris, Comitetul Național al Romanilor din Transilvania si Bucovina, sub președinția lui Traian Vuia, apoi a dr. Ioan Cantacuzino; a militat pentru independenta Transilvaniei si unirea acesteia cu România.
1920 – Congresul Partidului Poporului din România, întrunit in zilele de 16-17 aprilie condus de Alexandru Averescu, acceptat fuzionarea cu gruparea lui Sergiu Niţă a Ligii Poporului din Basarabia, ceea ce a permis extinderea Partidului Poporului în Basarabia.
1924 – Au luat ființă studiourile cinematografice Metro Goldwyn Mayer.
1931 – La Calcutta, India a avut loc un accident aviatic, in urma căruia aviatorul Radu Beller a murit, iar principele G.V Bibescu a fost grav rănit.
1941 – Iugoslavia a capitulat, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în urma invaziei Germaniei naziste aliate cu forțele Italiei lui Mussolini.
1945 – A murit Ion Pillat, poet si eseist, laureat al Premiului Național pentru Literatura pe anul 1936, membru al Academiei Romane.
1954 – A fost executat în închisoarea Jilava, după un simulacru de proces pus la cale de liderul comunist Gheorghiu Dej si camarila sa, Lucrețiu Pătrășcanu, unul din liderii PCR, participant de seamă la înfăptuirea actului de la 23 august 1944, jurist, sociolog și publicist, profesor la Universitatea București, ministru al Justiției între 1944 – 1948.
1961 – Un grup de refugiați cubanezi pregătiți de CIA au debarcat în Golful Porcilor cu scopul de a-l înlătura pe Fidel Castro de la putere.
1963 – Compania Ford a lansat modelul Mustang.
1964 – Geraldine Mock a devenit prima femeie din lume care a zburat singură în jurul lumii.
1969 – Urmare a invaziei unor țări din Pactul de la Varșovia în Cehoslovacia, Alexander Dubček, părintele “Primăverii de la Praga”, a fost înlocuit la ordinul Moscovei din funcția de prim–secretar al CC al PC din Cehoslovacia de către Gustav Husak.
1969 – Shirhan Sirhan este condamnat pentru asasinarea lui Robert F. Kennedy.
1970 – Naveta spațiala Apollo 13 a revenit pe Pământ, după o misiune dramatică, care a ținut lumea cu sufletul la gură.
1990 – A fost înregistrată oficial prima candidatură pentru funcția de președinte al României: Ion Iliescu, propus de Frontul Salvării Naționale (FSN).
1991 – Delegației Parlamentului României i s-a acordat statutul de delegație asociată la Adunarea Atlanticului de Nord (din 14 noiembrie 1998, AAN și-a schimbat numele în Adunarea Parlamentară a NATO.
1992 – Convenția Democrata Romană a organizat în Piața Revoluției din București un miting de protest față de decizia Senatului de a nu admite observatori naționali la alegerile prezidențiale și parlamentare.
1996 – Este inaugurat oficial la Cernavodă, primul reactor al Centralei nucleare electrice.
2003 – Președintele României, Ion Iliescu și premierul Adrian Năstase, au asistat la Atena la ceremonia semnării tratatelor de aderare la Uniunea Europeană a celor zece state invitate să devină membre UE începând cu 1 ianuarie 2004.
2005 – A intrat oficial în funcțiune Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență (SNUAU) 112. 112 este numărul unic pentru apeluri de urgență disponibil la nivelul întregii țări, care este gratuit și care poate fi apelat din toate rețelele de telefonie fixă sau mobilă.
2014 – A decedat marele scriitor columbian Gabriel García Márquez, laureat Nobel.
2014 – A fost anunțată descoperirea primei exoplanete cu o dimensiune asemănătoare Terrei și care se află în zona locuibilă a stelei sale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Adio plăților cash nelimitate! De la 10 iulie 2027, românii nu mai pot achita cu numerar peste 10.000 de euro în tranzacții comerciale
Românii vor continua să folosească bani cash, însă cu restricții mai stricte pentru sumele mari, începând din vara anului 2027. Uniunea Europeană a introdus un plafon maxim de 10.000 de euro pentru plățile în numerar în tranzacțiile comerciale – adică atunci când cumperi bunuri sau servicii de la firme sau profesioniști. România, ca stat membru, va aplica această regulă obligatoriu, scopul principal fiind combaterea spălării banilor, evaziunii fiscale și finanțării activităților ilegale, pe fondul creșterii plăților electronice.
Ce se schimbă exact și de ce acționează UE? Regulamentul european stabilește un plafon uniform de 10.000 de euro (sau echivalentul în lei) pentru orice plată cash într-o singură tranzacție sau în mai multe operațiuni legate între ele, efectuate către comercianți sau entități profesionale. Banii lichizi nu dispar, dar nu mai pot fi folosiți pentru achiziții de valoare mare „pe loc”, cu bancnote și monede.
Măsura vizează reducerea circuitelor financiare opace, unde numerarul greu de urmărit facilitează activități ilegale precum traficul de droguri, corupția sau finanțarea terorismului. Prin direcționarea sumelor mari către sisteme bancare și plăți digitale, autoritățile pot monitoriza mai eficient fluxurile de bani.
Pentru cetățenii obișnuiți, numerarul rămâne esențial pentru tranzacțiile mici: cumpărături zilnice, piețe, situații fără POS sau conexiune la internet. Mesajul oficial de la Bruxelles este clar – cash-ul nu este interzis, ci limitat la rolul său tradițional.
Limitele actuale în România și impactul noii reguli UE În prezent, conform Legii nr. 70/2015, plățile cash sunt deja plafonate în România:
- Maximum 1.000 de lei/zi de la o persoană fizică spre o firmă;
- Până la 10.000 de lei/zi între persoane fizice;
- Maximum 2.000 de lei/zi la magazinele cash & carry.
Aceste restricții naționale rămân valabile, dar plafonul european de 10.000 de euro devine un „capac” superior general pentru tranzacțiile comerciale. Important: limita UE se aplică în principal plăților către profesioniști (firme, magazine etc.), nu și între persoane fizice private (de exemplu, vânzarea unei mașini între doi particulari poate fi cash fără plafon, conform regulilor europene).
Economiștii avertizează asupra efectelor secundare: în zonele rurale, unde infrastructura digitală este slab dezvoltată, sau pentru persoanele în vârstă obișnuite doar cu numerar, tranziția poate crea dificultăți. Totuși, măsura accelerează digitalizarea economiei, făcând plățile mari mai transparente și mai sigure.
De la 10 iulie 2027, regula devine obligatorie în toată UE, inclusiv în România. Numerarul nu va dispărea din portofele, dar își va pierde treptat poziția dominantă pentru tranzacțiile importante, în favoarea unei economii mai moderne și mai controlate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Fostul Palat Administrativ din Călărași a fost restaurat complet și devine Centru Socio-Cultural al municipiului
Unul dintre cele mai importante monumente istorice ale municipiului Călărași, fostul Palat Administrativ – cunoscut de-a lungul timpului ca sediu al Prefecturii județului – a fost restaurat integral și reintrodus în circuitul public, cu o nouă funcțiune: Centrul Socio-Cultural Călărași.
Proiectul de restaurare a fost finalizat de Compania Națională de Investiții (CNI), cu finanțare asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), în colaborare cu antreprenorul CORAL SRL. Lucrările s-au desfășurat pe parcursul a patru ani, în perioada 2021–2025, obiectivul de investiții fiind recepționat în 2025.
Intervenția a vizat recuperarea funcțională și punerea în siguranță a clădirii, dar și adaptarea acesteia la standardele actuale de funcționalitate, siguranță și eficiență energetică, fără a afecta valoarea sa arhitecturală și istorică. Monumentul istoric, clasat cu Cod LMI CL-II-m-A-14665, este considerat una dintre cele mai prestigioase clădiri din Călărași.
Proiectul a fost realizat de o echipă complexă de specialiști membri ai Uniunii Naționale a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI): arhitectul Aurel Ioan Botez, în calitate de șef de proiect, biroul de arhitectură SPA INOVATIONS coordonat de arh. George Bogdan Teodorescu, restauratorul Marian Dăbuleanu pentru componentele artistice, alături de antreprenorul general.
Un nou rol cultural pentru o clădire-simbol
În urma restaurării, corpul central al clădirii va găzdui Muzeul artei și tehnicii, un concept inovator care îmbină arhitectura secolului al XIX-lea cu tehnologia secolului XXI. Muzeul va include instalații tehnologice interactive, menite să ofere vizitatorilor o experiență educațională informală, prin explorarea muzicii și a artei într-un mod dinamic și accesibil.
Totodată, corpul de est al imobilului a fost reconfigurat pentru a funcționa ca spațiu expozițional permanent sau itinerant, iar toate fațadele clădirii au fost restaurate pentru a reda monumentalitatea și specificul arhitectural original. Lucrările au inclus și refacerea rețelelor de utilități, reabilitarea aleilor, completarea fondului vegetal și restaurarea componentelor artistice interioare și exterioare.
O clădire cu peste un secol de istorie
Construit în anul 1898, după planurile arhitectului italian Giussepe Ciconi, Palatul Administrativ a fost destinat încă de la început Instituției Prefectului. De-a lungul timpului, clădirea a adăpostit principalele instituții administrative ale județelor Ialomița și Călărași, precum și structuri administrative și de partid în perioada comunistă, revenind după 1989 la rolul său inițial.
Realizat în stil neoclasic, cu ziduri groase de cărămidă presată, soclu din piatră fasonată și decorațiuni bogate, edificiul a impresionat încă din epocă. Istoricul Nicolae Iorga îl compara, la începutul secolului XX, cu unele dintre cele mai mari clădiri publice din București.
Investiție cu impact local major
Finalizarea acestui proiect este prezentată de autorități ca un exemplu de valorificare a patrimoniului construit și de investiție strategică în infrastructura socio-culturală. Noul Centru Socio-Cultural creează premisele desfășurării de activități culturale, educaționale și comunitare, fiind gândit ca un spațiu al dialogului, incluziunii sociale și dezvoltării locale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Doliu în economia românească: A murit profesorul Mircea Coșea, unul dintre părinții pieței de capital din România
Profesorul doctor Mircea Coșea, unul dintre cei mai apreciați și influenți economiști români, a încetat din viață la vârsta de 83 de ani. Anunțul decesului a fost făcut public de postul Realitatea TV și preluat de mai multe site-uri de știri.
Mircea Coșea a ocupat funcții importante în perioada tranziției României spre economia de piață, inclusiv prim-viceprim-ministru, deputat, membru în Comisia pentru Muncă și Protecție Socială, precum și președinte al Institutului Național de Administrație. El a jucat un rol esențial în crearea pieței de capital românești și a reprezentat țara în negocierile cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.
Ca autor prolific, a publicat manuale de economie, volume de studii și numeroase articole în publicații românești și internaționale.
Născut în 1942, Mircea Coșea a avut o carieră politică activă: între 1990 și 1997 a fost membru PSDR, iar în iunie 1997 a cofondat, alături de Theodor Meleșcanu și Iosif Boda, partidul APR, care a fuzionat ulterior cu PNL în 2002. La 1 ianuarie 2007 a devenit membru al Parlamentului European din partea PNL.
Cariera sa a fost umbrită de controverse: în octombrie 2006, CNSAS a concluzionat că ar fi fost ofițer acoperit al Securității, primind în ianuarie 2007 un verdict de poliție politică. Coșea a negat vehement acuzațiile și a contestat decizia.
În martie 2007, a demisionat din PNL și s-a alăturat grupului parlamentar naționalist Identitate, Tradiție, Suveranitate în Parlamentul European, alături de deputați PRM. Ulterior, în februarie 2008, a aderat la PDL.
Prin contribuțiile sale, Mircea Coșea rămâne o figură cheie în istoria economică post-comunistă a României.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Unirea / Incendiu la o locuință, în toiul nopții. Două echipaje de pompieri, poliția și ambulanța au intervenit de urgență
Consiliul Local Călărași, convocat în ședință ordinară pe 22 decembrie: educația, terenurile și energia, pe ordinea de zi
Luptă până la final în ultimul meci din 2025: ACS Sarmis – ASC Tonus Călărași 21–20
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
