La zi
Semnificația istorică a zilei de 17 aprilie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1080 – Moare regele Danemarcei Harald al III-lea și este succedat de Knut al IV-lea, care mai târziu va deveni primul danez canonizat.
1524 – Exploratorul Giovanni dea Varranzzano, aflat in serviciul Franței, a ajuns în golful New York.
1647 – A murit cronicarul moldovean Grigore Ureche.
1790 – A încetat din viata Benjamin Franklin.
1813 – A fost inaugurată eparhia Chișinăului și a Hotinului în Basarabia țaristă.
1876 – La Bolgrad, gubernia Basarabia, apare ziarul Bălgradski glas. Ziarul a fost editat până la 27 august 1877.
1880 – În România este aprobată legea privind înființarea băncii de scont și emisiune – Banca Națională a României, cu un capital de 12 000 000 lei.
1901 – Statul român cedează Academiei Române colecțiile Bibliotecii Centrale din București.
1907 – In urma fuzionării principalelor grupări conservatoare Petre P. Carp a devenit șeful Partidului Conservator.
1917 – În cadrul administrației guberniale de zemstvă a Basarabiei, s-a format Comisiunea școlară moldovenească pentru întocmirea unui plan de naționalizare a învățământului.
1918 – S-a înființat, la Paris, Comitetul Național al Romanilor din Transilvania si Bucovina, sub președinția lui Traian Vuia, apoi a dr. Ioan Cantacuzino; a militat pentru independenta Transilvaniei si unirea acesteia cu România.
1920 – Congresul Partidului Poporului din România, întrunit in zilele de 16-17 aprilie condus de Alexandru Averescu, acceptat fuzionarea cu gruparea lui Sergiu Niţă a Ligii Poporului din Basarabia, ceea ce a permis extinderea Partidului Poporului în Basarabia.
1924 – Au luat ființă studiourile cinematografice Metro Goldwyn Mayer.
1931 – La Calcutta, India a avut loc un accident aviatic, in urma căruia aviatorul Radu Beller a murit, iar principele G.V Bibescu a fost grav rănit.
1941 – Iugoslavia a capitulat, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în urma invaziei Germaniei naziste aliate cu forțele Italiei lui Mussolini.
1945 – A murit Ion Pillat, poet si eseist, laureat al Premiului Național pentru Literatura pe anul 1936, membru al Academiei Romane.
1954 – A fost executat în închisoarea Jilava, după un simulacru de proces pus la cale de liderul comunist Gheorghiu Dej si camarila sa, Lucrețiu Pătrășcanu, unul din liderii PCR, participant de seamă la înfăptuirea actului de la 23 august 1944, jurist, sociolog și publicist, profesor la Universitatea București, ministru al Justiției între 1944 – 1948.
1961 – Un grup de refugiați cubanezi pregătiți de CIA au debarcat în Golful Porcilor cu scopul de a-l înlătura pe Fidel Castro de la putere.
1963 – Compania Ford a lansat modelul Mustang.
1964 – Geraldine Mock a devenit prima femeie din lume care a zburat singură în jurul lumii.
1969 – Urmare a invaziei unor țări din Pactul de la Varșovia în Cehoslovacia, Alexander Dubček, părintele “Primăverii de la Praga”, a fost înlocuit la ordinul Moscovei din funcția de prim–secretar al CC al PC din Cehoslovacia de către Gustav Husak.
1969 – Shirhan Sirhan este condamnat pentru asasinarea lui Robert F. Kennedy.
1970 – Naveta spațiala Apollo 13 a revenit pe Pământ, după o misiune dramatică, care a ținut lumea cu sufletul la gură.
1990 – A fost înregistrată oficial prima candidatură pentru funcția de președinte al României: Ion Iliescu, propus de Frontul Salvării Naționale (FSN).
1991 – Delegației Parlamentului României i s-a acordat statutul de delegație asociată la Adunarea Atlanticului de Nord (din 14 noiembrie 1998, AAN și-a schimbat numele în Adunarea Parlamentară a NATO.
1992 – Convenția Democrata Romană a organizat în Piața Revoluției din București un miting de protest față de decizia Senatului de a nu admite observatori naționali la alegerile prezidențiale și parlamentare.
1996 – Este inaugurat oficial la Cernavodă, primul reactor al Centralei nucleare electrice.
2003 – Președintele României, Ion Iliescu și premierul Adrian Năstase, au asistat la Atena la ceremonia semnării tratatelor de aderare la Uniunea Europeană a celor zece state invitate să devină membre UE începând cu 1 ianuarie 2004.
2005 – A intrat oficial în funcțiune Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență (SNUAU) 112. 112 este numărul unic pentru apeluri de urgență disponibil la nivelul întregii țări, care este gratuit și care poate fi apelat din toate rețelele de telefonie fixă sau mobilă.
2014 – A decedat marele scriitor columbian Gabriel García Márquez, laureat Nobel.
2014 – A fost anunțată descoperirea primei exoplanete cu o dimensiune asemănătoare Terrei și care se află în zona locuibilă a stelei sale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
A murit Artan (Adrian Pleșca), legendarul fondator al trupelor Timpuri Noi și Partizan, la doar 64 de ani
Rockul românesc este în doliu: Adrian Pleșca, cunoscut de o țară întreagă drept Artan, a încetat din viață marți, 2 decembrie 2025, la vârsta de 64 de ani. Potrivit bucurestifm.ro, artistul ar fi suferit un accident vascular cerebral fulgerător.
Născut pe 31 martie 1961 la București, Artan a fost una dintre cele mai recognoscibile și iubite voci ale scenei rock autohtone. Încă din copilărie a studiat vioara, pianul și contrabasul, iar în 1982 a pus bazele trupei Timpuri Noi alături de Răzvan Moldovan – una dintre cele mai influente formații ale anilor ’80-’90. Ulterior a fondat Partizan, continuându-și traiectoria cu același stil rebel și versuri care au marcat generații.
Pe lângă activitatea din trupe, Artan a fost și membru al Corului Radio România, demonstrând o versatilitate muzicală rar întâlnită.
Vestea morții sale a fost anunțată în această seară pe Facebook de către prietenii și colegii săi, Ștefan Zaharescu și Gabi „Pipai” Andrieș, provocând un val de tristețe și mesaje de condoleanțe în întreaga comunitate rock.
Odihnește-te în pace, Artan! Rockul românesc nu va mai suna la fel fără vocea ta inconfundabilă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Palatul Prefecturii Călărași, iluminat oficial în culorile tricolorului de Ziua Națională. Iliuță și Dulce anunță finalizarea lucrărilor și transformarea clădirii în Palat Sociocultural
Palatul Prefecturii din Călărași, cel mai important monument istoric al județului, a fost iluminat în această seară în culorile tricolorului, într-un moment simbolic dedicat Zilei Naționale a României. Evenimentul a reunit conducerea județului și a municipiului, marcând totodată apropierea finalizării lucrărilor de reabilitare a clădirii.
Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a subliniat importanța acestui pas pentru comunitate:
„Începând cu Ziua Națională, Prefectura Județului Călărași este luminată. Acest edificiu va rămâne astfel iluminat pentru a pune în valoare cel mai mare monument istoric al județului. Suntem la un moment important pentru Călărași. Cred că vom consemna finalizarea lucrărilor până la finalul lunii decembrie, așa cum am discutat cu domnul constructor. Palatul va reveni călărășenilor și va deveni un Palat Sociocultural dedicat viitoarelor activități ale județului.”
La eveniment au participat primarul municipiului Călărași, Marius Dulce, cei doi vicepreședinți ai CJ Călărași și secretarul de stat Violeta Mușat.
Primarul Marius Dulce a vorbit despre semnificația momentului și despre colaborarea instituțiilor:
„Este un eveniment inedit, când iluminăm în culorile tricolorului acest edificiu mult dorit, care după multe eforturi ajunge să fie finalizat la sfârșitul acestui an. Am demonstrat, așa cum am făcut-o și la Alba Iulia, că în echipă putem reuși. Nu ne oprim aici: zona va fi completată cu un parc nou, un spațiu modern care să pună în valoare clădirea. Călărașiul are nevoie de dezvoltare, iar această seară arată încă un pas înainte.”
Reprezentanți ai constructorului și ai conducerii CJ au subliniat la rândul lor importanța punerii în valoare a acestui edificiu emblematic, „care prinde viață după foarte mult timp în care nu a fost utilizat la adevăratul său potențial”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ziua Națională a României, celebrată cu fast la Alba Iulia, orașul simbol al Marii Uniri, a început sub semnul tensiunilor politice intense. Peste o mie de militari au defilat pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, însoțiți de tehnica de luptă și de zboruri deasupra cerului, dar atmosfera festivă a fost rapid umbrită de reacțiile vehemente ale unei părți a mulțimii. Premierul Ilie Bolojan, sosit puțin înainte de ora paisprezece, a fost huiduit copios de la primul moment al apariției sale publice. Fluierăturile și strigătele au răsunat puternic, transformând sosirea oficială într-un moment de confruntare.
Evenimentul a escaladat în timpul intonării imnului național, când vocile indignate ale protestatarilor au acoperit notele solemne ale orchestrei militare. „Demisia, demisia!”, au scandat oamenii, într-un cor prelungit care a durat minute întregi, vizibil deranjat de prezența șefului Guvernului. Mulțimea, formată în mare parte din susținători ai mișcărilor suveraniste și ai unor figuri controversate din opoziție, a venit pregătită cu steaguri și pancarte, transformând ceremonia într-un spațiu de exprimare a nemulțumirilor acumulate. Printre acuzații s-au numărat reproșuri legate de politicile guvernamentale, percepute ca fiind îndepărtate de valorile naționale tradiționale.
Autoritățile au menținut ordinea cu prezența forțelor de jandarmi, care au monitorizat atent mulțimea pentru a preveni orice incidente majore. Deși programul oficial – depuneri de coroane, defilări și onoruri militare – s-a desfășurat conform planului, ecoul huiduielilor a persistat pe tot parcursul paradei. Prezența altor oficialități, precum președintele Nicușor Dan, a stârnit de asemenea reacții similare, deși în absența sa fizică. În contrast, susținătorii extremiști au aplaudat figuri opuse, precum lideri ai partidelor naționaliste, amplificând diviziunile politice profunde care marchează societatea românească în acest moment.
Acest episod nu este izolat: Bolojan a mai fost contestat public în ultimele luni, la evenimente similare, reflectând o polarizare crescândă. Cu toate acestea, mesajul premierului transmis cu ocazia Zilei Naționale subliniază unitatea și încrederea în potențialul țării, invitând la depășirea greutăților colective. Alba Iulia, leagănul unirii din 1918, a devenit astfel nu doar un loc de comemorare istorică, ci și un barometru al actualelor frământări sociale, unde spiritul național se împletește cu dezbateri aprinse
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Semnificația istorică a zilei de 3 decembrie
Comuna Unirea a celebrat Ziua Națională printr-un moment festiv pregătit de elevii din localitate
A murit Artan (Adrian Pleșca), legendarul fondator al trupelor Timpuri Noi și Partizan, la doar 64 de ani
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
