Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 16 noiembrie
16 noiembrie marchează momente definitorii în istoria mondială și românească, simbolizând răsturnări politice, progrese științifice și mișcări sociale. De la sfârșitul monarhiilor la revoluții democratice, această zi reflectă lupta pentru libertate și inovație, cu ecouri profunde în România secolului XX.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1272 – În timpul celei de-a IX-a Cruciade, prințul Edward devine rege al Angliei după moartea lui Henric al III-lea al Angliei, dar nu se va întoarce în Anglia timp de aproape doi ani pentru a prelua tronul.
1364 – A murit domnitorul Nicolae Alexandru. (domnie începută la 1352).
1364 – Începutul domniei lui Vladislav Vlaicu în Țara Românească.
1485 – Lupta de la Cătlăbuga; Ștefan cel Mare îi învinge pe otomani. Bătălia de la Cătlăbuga a avut loc pe 16 noiembrie 1485 între trupele lui Ștefan cel Mare și forțe ale Imperiului Otoman care apărau cetatea Chilia (azi în Ucraina).
1643 – Se încheie Tratatul de alianță dintre Transilvania, Suedia și Franța, încheiat la Alba Iulia, Transilvania. Conform Tratatului, Transilvania primește subsidii pentru întreținerea armatei în vederea luptei împotriva Imperiului habsburgic.
1766 – S-a născut Rodolphe Kreutzer, violonist şi compozitor francez, căruia Beethoven i-a dedicat ”Sonata pentru pian şi vioară, Opus 47″, cunoscută ca “Sonata Kreutzer”; (m. 6 ianuarie 1831).
1793 – Revoluția franceză: 90 de preoți romano-catolici dizidenți sunt executați prin înec la Nantes.
1797 – A murit regele Frederic Wilhelm al II-lea al Prusiei (n. 1744).
1797 – Moștenitorul prusac, Frederic Wilhelm, devine rege al Prusiei sub numele de Frederic Wilhelm al III-lea.
1816 – S-a născut patriotul si revoluționarul român Andrei Mureșanu.
1849 – Un tribunal rus l-a condamnat pe marele scriitor rus Fiodor Dostoievski la moarte, pentru activități anti-guvernamentale; execuția lui a fost anulată în ultimul moment, pedeapsa fiind co mutată în exil în Siberia.
1855 – Exploratorul britanic David Livingstone e primul european care ajunge la cascada Victoria (Mosi-oa-Tunya).
1868 – În România, este învestit guvernul prezidat de Dimitrie Ghica, care își desfășoară activitatea intre 16 noiembrie 1868 – 2 februarie 1870.Guvernul era unul de coaliție între conservatori si liberal-democrați.
1878 – S-a constituit la Sibiu, Reuniunea Română de Muzică sub conducerea cărturarului Zaharia Boiu.
881 – La București a fost înființată Facultatea de Teologie Ortodoxă.
1885 – George Eastman, fondator al companiei Kodak, a inventat în SUA pelicula de nitroceluloză, pentru imprimarea de imagini.
1907 – După ce cu doi ani în urmă nu au reușit să constituie un stat al SUA, cele cinci triburi civilizate s-au unit cu teritoriul Oklahoma și au format al 46-lea stat al Uniunii. Cele cinci triburi civilizate au fost cinci națiuni amerindiene: cherokee, chickasaw, choctaw, creek și seminole.
1916 – Începe Bătălia de la Neajlov-Argeș (16/29 noiembrie – 20 noiembrie/3 decembrie 1916).
1922 – S-a născut José Saramago, scriitor portughez, laureat al Premiului Nobel (d. 2010)
1938 – Chimistul elvețian Albert Hofmann a sintetizat pentru prima oară drogul halucinogen LSD în laboratoarele Sandoz din Basel, Elveția.
1945 – Constituirea UNESCO – Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură. In timpul Conferintei de la Londra, a fost creata Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință si Cultura (UNESCO), instituie specializata a ONU, cu sediul la Paris.
1957 – Începe la Moscova, consfătuirea reprezentanților partidelor comuniste din 64 de țări. Se adoptă o declarație care condamnă “revizionismul” în general, iar în mod special “revizionismul” iugoslav.
1960 – Actorul american Clark Gable, supranumit “The King”, a încetat din viata la 59 de ani.
1965 – Sovieticii lansează de la baza Baikonur din Kazakhstan, sonda spațială Venera III.
1979 – Primul-ministru al Marii Britanii Margaret Thatcher, a dezvăluit ca Sir Anthony Blunt, un fost ofițer din serviciile de securitate şi consilier personal de arta al Reginei, a fost ”al patrulea spion ” din grupul spionilor sovietici de la Cambridge”, alături de Guy Burgess, Donald Maclean și “Kim” Philby.
1979 – Se inaugurează primul tronson de metrou din București, parte a magistralei I, care avea șase stații și funcționa între Semănătoarea și Timpuri Noi.
1988 – A fost adoptată Declarația de suveranitate a Republicii Estonia, prin care se recunoștea supremația legilor estoniene asupra celor unionale.
1988 – Benazir Bhutto este aleasă în funcția de prim ministru al Pakistanului, pe care a deținut-o în legislaturile 1988-1990 și 1993-1996, fiind prima conducătoare politică a unei țări musulmane.
1998 – Primarul ales al Bucureștiului, Viorel Lis, a depus jurământul, după ce a fost validat definitiv si irevocabil in funcția de primar general de către Tribunalul București.
1998 – Înființarea Ziarului Financiar.
2000 – Adunarea Generala a Organizației Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție inițiată de România referitoare la colaborarea dintre ONU si OCEMN (Organizația pentru Cooperare Economica in regiunea Marii Negre).
2000 – Bill Clinton devine primul președinte american care vizitează Vietnamul.
2001 – Celebrul alpinist roman Constantin Lăcătușu a pornit, alături de americanul Michael Hodges, într-o expediție în Antarctica, vizând escaladarea vârfului Mount Vinson.
2004 – Consilierul prezidențial american pentru securitate, Condoleezza Rice, a fost numită oficial în funcția de secretar de Stat, în locul lui Colin Powell.
2014 – Al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România. Klaus Iohannis a obținut 54,43% din voturi la turul doi al alegerilor prezidențiale, iar Victor Ponta a fost votat de 45,56% dintre alegătorii care s-au prezentat la urne.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Descoperire șocantă sub apele Bretaniei: Zid uriaș vechi de 7.000 de ani, posibil originea legendei orașului scufundat Ys
Arheologii marini francezi au dezvăluit recent o descoperire uluitoare în largul coastei Bretaniei: un zid submarin masiv, lung de aproximativ 120 de metri, datând din jurul anului 5.800-5.300 î.Hr. Aceasta este cea mai mare structură subacvatică din Franța preistorică, situată la nouă metri adâncime lângă insula Île de Sein.
Zidul, cu o lățime medie de 20 de metri și o înălțime de doi metri, cântărește aproximativ 3.300 de tone și este consolidat cu peste 60 de monoliți mari de granit, dispuși în două linii paralele. Experții cred că ar fi putut servi drept capcană pentru pești (cu monoliții susținând o plasă din crengi) sau ca dig de protecție împotriva creșterii nivelului mării la sfârșitul Epocii de Gheață.
Când a fost construit, zidul se afla pe țărm, între marcajele de maree înaltă și joasă. Astăzi, el este scufundat din cauza creșterii apelor, iar insula Île de Sein s-a redus dramatic ca dimensiune. Descoperirea, inițiată de geologul Yves Fouquet prin analiza hărților sonar în 2017 și confirmată prin scufundări între 2022 și 2024, include și alte structuri mai mici identificate recent.
Arheologul Yvan Pailler subliniază că această construcție impresionantă demonstrează o societate bine organizată, fie de vânători-culegători sedentari mezolitici, fie de primele comunități neolitice. Monoliții seamănă cu menhirele bretone mai târzii, sugerând o transmitere a cunoștințelor tehnice.
Cel mai intrigant aspect: cercetătorii cred că abandonarea bruscă a acestor structuri din cauza inundațiilor ar putea sta la baza legendelor bretone despre orașe scufundate, în special mitul orașului Ys, presupus a fi înghițit de ape în Golful Douarnenez, la doar câțiva kilometri distanță.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ciocănitoarea cu spatele purpuriu (Chrysocolaptes lucidus, cunoscută și sub numele de ciocănitoare cu spatele stacojiu sau flacără mare) este o pasăre impresionantă din familia ciocănitorilor, răspândită în pădurile tropicale din India, Sri Lanka, Filipine, Indonezia și alte regiuni din Asia de Sud-Est. Cu o lungime de aproximativ 30-33 de centimetri, ea se numără printre cele mai mari și mai colorate specii de ciocănitori din zonă.
Masculul adult este deosebit de atrăgător: spatele, târtița și o mare parte din aripi sunt acoperite de un penaj roșu-purpuriu strălucitor, care contrastează frumos cu capul negru-crestat, gâtul alb și burta albicioasă cu dungi negre. Creasta erectă și ciocul puternic completează aspectul său regal. Femela are un colorit similar, dar cu mai puțin roșu intens pe spate și uneori cu creasta mai scurtă.
Aceste păsări preferă pădurile deschise, marginile de junglă, plantațiile și zonele cu copaci înalți, unde își petrec cea mai mare parte a timpului urcând pe trunchiuri și ciocănind ritmic pentru a scoate la iveală larve de insecte, termite și alți nevertebrati ascunși sub scoarță. Dieta lor include și fructe, nuci sau sevă, dar sunt în principal carnivore, jucând un rol important în controlul dăunătorilor forestieri.
Comportamentul lor este energic și zgomotos: sunetul ciocănitului puternic răsună departe, servind atât pentru hrană, cât și pentru comunicare teritorială. Perechile sapă cavități adânci în copaci morți sau vii pentru cuib, unde femela depune 2-3 ouă albe, incubate de ambii părinți.
Deși nu este considerată amenințată global, populațiile locale pot suferi din cauza defrișărilor. Ciocănitoarea cu spatele purpuriu rămâne o prezență vibrantă și vitală în ecosistemele tropicale, o adevărată podoabă a naturii care încântă observatorii cu acele culori aprinse și vitalitatea neobositului ciocănit.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
1 decembrie 1955, Montgomery, Alabama
Era o seară rece de joi. Rosa Parks, ostenise după o zi întreagă de lucru la croitorie în magazinul universal Montgomery Fair. Avea 42 de ani, picioarele umflate și o singură dorință: să ajungă acasă.
A urcat în autobuzul liniei Cleveland Avenue, a plătit biletul și s-a așezat pe unul dintre scaunele din zona „neutră” – rândurile din mijloc pe care oamenii de culoare aveau voie să le ocupe doar dacă nu venea niciun pasager alb. Autobuzul s-a umplut încet. La a treia stație au urcat mai mulți albi. Șoferul, James F. Blake (același care, cu 12 ani în urmă, o dăduse jos pe Rosa din autobuz pentru că intrase pe ușa din față), s-a întors și a poruncit:
„Dați-vă mai în spate, negri! Lăsați oamenii ăștia să stea jos.”
Trei persoane de culoare s-au ridicat imediat. Rosa Parks a rămas pe loc. S-a mutat doar puțin, spre geam, ca să elibereze locul de lângă ea. Blake a venit până în dreptul ei.
„Îți dau o ultimă șansă. Ridică-te!”
Rosa l-a privit calm și a spus doar atât:
„Nu.”
În autobuz s-a făcut liniște deplină. Blake a coborât, a sunat la poliție. Au venit doi ofițeri. Unul a întrebat-o:
„De ce nu te ridici?”
„De ce mă împingeți voi pe mine și pe ai mei mereu la spate?” a răspuns ea.
Au arestat-o. I-au pus cătușe, i-au luat amprente, i-au făcut poză de fișă. În noaptea aceea a stat închisă într-o celulă rece. Dar vestea se răspândise deja ca fulgerul prin cartierele de culoare.
A doua zi, o tânără profesoară, Jo Ann Robinson, împreună cu alte femei din Consiliul Politic al Femeilor, au tipărit peste noapte 35.000 de fluturași: „Nu mai călătoriți cu autobuzul luni! O soră de-a noastră a fost arestată pentru că a refuzat să se ridice.” Luni, 5 decembrie, autobuzele din Montgomery au mers aproape goale. A început boicotul care avea să dureze 381 de zile.
Oamenii mergeau pe jos kilometri întregi, făceau cu rândul mașinile, organizau taxiuri neoficiale. Bisericile au devenit centre de coordonare. Un tânăr pastor de 26 de ani, Martin Luther King Jr., a ținut primul lui mare discurs în biserica Holt Street: „Vine un moment când oamenii obosesc să fie împinși în groapa umilinței. Noi am obosit.”
Rosa Parks nu a căutat să devină eroină. Spunea mereu: „Singurul lucru de care mi-era frică era că aș fi putut să mă ridic și să trăiesc cu această rușine asta toată viața.” Nu s-a ridicat. Și lumea nu a mai fost niciodată la fel.
Un an mai târziu, Curtea Supremă a Statelor Unite a declarat neconstituțională segregarea în autobuze. Rosa a devenit „mama mișcării pentru drepturi civile”, dar ea zâmbea modest și spunea: „Tot ce am făcut a fost să stau jos ca să pot să mă ridic alături de poporul meu.”
Un gest mic. O inimă mare. O zi care a schimbat istoria.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Mihai Gheorghe (AUR): „Am votat moțiunea de cenzură pentru România și pentru români”
UPDATE | Ce s-a întâmplat, de fapt, în accidentul de pe strada București: șoferul nu era sub influența alcoolului sau a drogurilor
Fostul ministru Răzvan Cuc, reținut de procurori într-un dosar grav de corupție!
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
