La zi
Semnificația istorică a zilei de 16 martie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
De-a lungul secolelor, ziua de 16 martie a fost martora unor momente istorice de o importanță majoră, de la ascensiunea la tron a împăratului roman Caligula și cucerirea Ierusalimului de către babilonieni, până la descoperiri științifice revoluționare și evenimente tragice care au schimbat cursul istoriei. Fie că vorbim despre prima rachetă cu combustibil lichid lansată de Robert Goddard sau despre masacrul din My Lai, această dată reflectă atât progresul umanității, cât și greșelile sale. Haideți să descoperim împreună ce evenimente au făcut ca 16 martie să fie o zi memorabilă.
37 d.Hr.: Caligula devine împărat roman după moartea lui Tiberius.
597 î.Hr.: Babilonienii cuceresc Ierusalimul.
1457: Ladislau de Hunedoara, fiul lui Iancu de Hunedoara, este executat de nobilimea maghiară.
1521: Exploratorul portughez Ferdinand Magellan ajunge în Filipine, marcând începutul explorării europene a arhipelagului.
1705: Antim Ivireanul este ales episcop de Râmnic, unde înființează o tipografie.
1751: Este publicat primul volum al Enciclopediei, o lucrare monumentală coordonată de Denis Diderot și Jean le Rond d’Alembert.
1789: Se naște fizicianul Georg Simon Ohm, cunoscut pentru Legea lui Ohm.
1821: Tudor Vladimirescu lansează „Proclamația către bucureșteni”, chemându-i la lupta antiotomană.
1867: Orașul Michigan devine primul din Statele Unite care introduce o lege de prevenire a cruzimii față de animale.
1914: Frances Perkins devine prima femeie care ocupă o funcție în cadrul Cabinetului SUA, ca secretar al muncii.
1920: Este semnat Tratatul de la Moscova între Turcia și Rusia Sovietică, care delimitează granițele dintre cele două țări.
1926: Robert Goddard lansează cu succes prima rachetă cu combustibil lichid din lume, marcând începutul epocii zborurilor spațiale.
1935: Germania nazistă anunță reintroducerea serviciului militar obligatoriu, încălcând Tratatul de la Versailles.
1935: Adolf Hitler anunță reînarmarea Germaniei, declarând reintroducerea serviciului militar obligatoriu.
1939: Germania nazistă ocupă restul Cehoslovaciei, încalcând Acordul de la München.
1957: Moare sculptorul român Constantin Brâncuși, o figură emblematică a artei moderne.
1962: Se lansează misiunea spațială Sputnik 9, transportând un manechin și mai multe animale, inclusiv o câine.
1968: Masacrul din My Lai, în timpul Războiului din Vietnam, în care sute de civili vietnamezi au fost uciși de trupele americane.
1978: Nava de croazieră MS Amoco Cadiz eșuează lângă coasta Franței, provocând una dintre cele mai mari scurgeri de petrol din istorie.
1984: William Buckley, șef al CIA în Beirut, este răpit de Hezbollah.
1985: Jurnalistul american Terry Anderson este răpit de teroriști în Beirut, Liban.
1988: Atacul chimic asupra orașului Halabja din Irak, în timpul conflictului Iran-Irak.
1995: Statul american Mississippi ratifică oficial Amendamentul 13 al Constituției SUA, care abolise sclavia cu 130 de ani înainte.
1994: Este semnat Acordul de pace din Angola, care pune capăt unui conflict civil de decenii.
1998: Vaticanul publică un document care cere scuze pentru rolul Bisericii Catolice în Holocaust.
2021: Nava port-container Ever Given blochează Canalul Suez, având un impact major asupra comerțului global.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În dimineața zilei de 18 septembrie 2025, liniștea aparentă a administrației publice din Brașov a fost tulburată de o amplă operațiune a Direcției Naționale Anticorupție. Procurorii anticorupție au efectuat 12 percheziții simultane în județele Brașov și Galați, vizând sediul Companiei de Apă Brașov, Consiliul Județean și mai multe adrese private. Ancheta vizează suspiciuni grave de corupție: dare și luare de mită, precum și trafic de influență.
În centrul investigației se află Liviu Cocoș, directorul general al Companiei de Apă Brașov și prim-vicepreședinte al filialei locale PNL. Alături de el, Șerban Constantin Todorică, vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov și secretar general al PNL Brașov, este de asemenea vizat. Potrivit surselor judiciare, rețeaua investigată ar include șase suspecți, printre care un consilier județean, membri ai conducerii companiei și ai administrației locale.
Operațiunea DNA vine pe fondul unor controverse mai vechi legate de remunerațiile exorbitante din cadrul Companiei de Apă Brașov. Fostul director general ar fi beneficiat de un salariu lunar de peste 70.000 de lei brut, iar contractul său includea o clauză de despăgubire de 400.000 de lei în caz de reziliere abuzivă. Aceste cifre au stârnit indignare publică și au alimentat suspiciuni privind gestionarea fondurilor publice.
Ancheta în desfășurare ridică semne de întrebare asupra modului în care funcțiile publice au fost folosite pentru obținerea de foloase necuvenite. DNA investighează dacă întreaga structură administrativă a fost infiltrată de interese politice și economice, într-un mecanism de influență și recompensă care a afectat transparența și integritatea instituțiilor locale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Schema de evaziune fiscală de 67 milioane de lei din transportul alternativ din România, demascată de DNA
Cinci oameni de afaceri au fost reținuți și trimiși în judecată într-un dosar de evaziune fiscală care a generat un prejudiciu de 67.493.417 lei bugetului de stat, în perioada mai 2022 – ianuarie 2025. Aceștia sunt acuzați că au coordonat un sistem complex de societăți comerciale de transport alternativ, prin care au eludat plata taxelor și contribuțiilor fiscale.
Potrivit rechizitoriului întocmit de Direcția Națională Anticorupție (DNA), inculpații au gestionat 14 societăți comerciale care nu au fost înregistrate în evidențele contabile și nu au declarat veniturile impozabile către autoritățile fiscale. În plus, aceștia ar fi evitat încheierea contractelor de muncă, plătind salariile șoferilor „la negru”. Sistemul a implicat peste 1.000 de șoferi colaboratori, atrași de veniturile mai mari obținute fără contribuții legale.
Modul de operare era bine pus la punct: șoferii încheiau contracte de comodat, transferând gratuit autoturismele personale către societățile controlate de inculpați, care obțineau autorizațiile necesare de la Autoritatea Rutieră Română (ARR) și înscrierea pe platformele de ride-sharing. Din sumele încasate de la clienți, platformele rețineau un comision de 25%, iar inculpații opreau între 8 și 12%, restul fiind virat șoferilor. Sumele rămase erau retrase în numerar de la bancomate, în special de inculpații G.N.M. și T.A.C., și folosite pentru achiziționarea de imobile, autoturisme de lux, un restaurant și un service auto.
DNA mai precizează că, pentru a ascunde originea ilicită a banilor, între martie 2023 și octombrie 2024, inculpații G.N.M. și C.A.V. au efectuat operațiuni financiare, inclusiv creditarea unor societăți și achiziții de autoturisme. În plus, inculpații aveau legături cu angajați ai platformelor de ride-sharing, care, contra unor sume de bani (112.000 lei și 7.500 lei), ofereau sprijin pentru înregistrarea șoferilor sau deblocarea conturilor acestora.
În iulie 2024, inculpata C.I.N., angajată a unei platforme, l-a avertizat pe G.N.M. despre o anchetă a DNA, acesta transferând rapid majoritatea șoferilor către firmele controlate de T.A.C. Doi dintre inculpați, angajați ai unei firme de ride-sharing, au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției pentru luare de mită și favorizarea infractorului, cooperând cu procurorii și oferind detalii esențiale pentru clarificarea cazului. Tribunalul București a dispus pentru unul dintre aceștia o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu amânarea executării, iar pentru celălalt o amendă penală de 25.500 lei.
Pentru recuperarea prejudiciului, au fost instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor și sumelor de bani ale inculpaților. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București, cu propunerea de menținere a acestor măsuri.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În orașul Ulm din Germania, o inițiativă remarcabilă a luat naștere pentru a veni în sprijinul persoanelor fără adăpost în fața iernilor aspre. Inginerii și designerii locali au dezvoltat „Ulmer Nests” – capsule de dormit inovatoare, alimentate cu energie solară, care oferă un refugiu sigur și călduros celor care trăiesc pe străzi.
Aceste capsule, concepute cu un design minimalist și funcțional, sunt construite din materiale rezistente la intemperii și izolate termic, protejând utilizatorii de frig, vânt și umezeală. Fiecare „Ulmer Nest” este echipat cu panouri solare care alimentează un sistem de încălzire intern, asigurând o temperatură confortabilă chiar și în nopțile geroase. În plus, capsulele sunt dotate cu senzori care monitorizează calitatea aerului și alertează autoritățile în caz de urgență, oferind astfel un nivel suplimentar de siguranță.
Proiectul, lansat ca un răspuns la criza locuințelor și la condițiile dure din timpul iernii, a fost bine primit atât de comunitate, cât și de organizațiile care sprijină persoanele fără adăpost. „Ulmer Nests” nu doar că oferă un adăpost temporar, ci și demnitate și speranță celor care au nevoie de ele, reprezentând un exemplu de inovație socială care combină tehnologia cu empatia.
Inițiativa a atras atenția internațională, inspirând alte orașe să ia în considerare soluții similare. Cu toate că „Ulmer Nests” nu rezolvă complet problema lipsei de adăpost, ele reprezintă un pas important către crearea unui mediu mai sigur și mai uman pentru cei vulnerabili.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
DNA zguduie Compania de Apă Brașov și administrația județeană
Schema de evaziune fiscală de 67 milioane de lei din transportul alternativ din România, demascată de DNA
Ulmer Nests: Capsule solare care salvează vieți în iernile geroase din Germania
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
