La zi
Semnificația istorică a zilei de 14 august
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1433 – Eduard devine rege al Portugaliei după moartea tatălui său, regele Ioan I.
1457 – Este tipărită de către Johann Fust și Peter Scheffer, Psaltirea din Mainz.
1714 – S-a născut Claude Joseph Vernet, pictor francez.
1758 – S-a născut Carle Vernet, pictor francez.
1777 – S-a născut fizicianul și chimistul danez Hans Christian Ørsted (d. 09 martie 1851). Este cunoscut pentru descoperirea relației dintre electricitate si magnetism, cunoscută ca electromagnetism.
1816 – Marea Britanie a anexat în mod oficial arhipelagul Tristan da Cunha din Oceanul Atlantic.
1867 – S-a născut prozatorul şi dramaturgul John Galsworthy (John Sinjohn), laureat al Premiului Nobel pentru Literatură: “Forsyte Saga”, “O comedie modernă”, “Tabachera de argint” (d. 31 ianuarie 1933).
1871 – Sărbătorirea a 400 de ani de la târnosirea mânăstirii Putna (amânată din 1869). Organizarea a fost făcută de către un comitet din care făceau parte M. Eminescu, A. D. Xenopol, I. Slavici.
1875 – S-a născut Mstislav Dobujinski, pictor rus.
1876 – S-a născut Aleksandar Obrenovic, regele Serbiei;
1900 – S-a încheiat, după 56 de zile, asediul forțelor occidentale împotriva Pekinului, pentru înăbușirea “Răscoalei Boxerilor”.
1914 – Mina de diamante The Big Hole de la Kimberley, Africa de Sud se închide. Din 1871, aici s-au excavat 22,5 milioane de tone de pământ și s-au obținut 2722 kg de diamante.
1916 – (14/27 august) România a declarat război Austro-Ungariei, intrând în Primul Război Mondial, de partea Antantei.
1916 – S-a constituit Regimentul 15 Infanterie (1916-1918).
1917 – China a declarat război Germaniei si Austro-Ungariei.
1920 – Cehoslovacia si Iugoslavia creează Antanta Mica (În curând acestora li se alătură si România).
1938 – Printr-un decret-lege România a fost reorganizata administrativ-teritorial înființându-se ținuturile conduse de un rezident regal.
1941 – Președintele SUA, F.D. Roosevelt, si primul ministru al Marii Britanii, W. Churchill, au semnat “Carta Atlanticului”, document considerat ca fiind punctul de plecare in crearea Națiunilor Unite. URSS adera la acest tratat la 24.09.1941.
1945 – Împăratul Japoniei Hirohito a emis decretul pentru capitularea necondiționată a țării sale.
1946 – În cadrul Conferinței de la Paris, reprezentantul Ungariei a cerut cedarea către Ungaria a unui teritoriu din Transilvania, de cca 22.000 km2. Cererea a fost respinsa ca fiind nefondată.
1947 – India se divide, odată cu constituirea statului Pakistan independent, stat cu majoritate musulmană, membru al Commonwealth-ului britanic.
1974 – A început a doua invazie turcă a Ciprului . Între 140000 si 200.000 de ciprioții greci se refugiază din calea armatei turce. Sunt masacrați 6.000 de ciprioți greci, 126 turci si sunt raportate 1619 persoane dispărute.
1974 – Grecia se retrage din organismele militare ale NATO, rămânând membră a structurilor politice ale acestei Alianțe.
1984 – A murit Vasile Lovinescu, critic literar, dramaturg și filosof esoteric român, elev al filosofului francez René Guénon.
1994 – Cel mai cautat terorist internațional, Carlos Șacalul (Ilici Ramirez Sanchez), a fost capturat de autoritățile franceze, după ce a fost trădat de propriile gărzi de corp.
2000 – Țarul Nicolae al II-lea și câțiva membri ai familiei imperiale, asasinați în anul 1918 de către bolșevici, sunt canonizați de către sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse.
2003 – Se sting luminile în NE Americii. Căderi masive curent au provocat haos în estul Statelor Unite și Canada, lovind orașe mari, cum ar fi New York și Ottawa.
2015 – Ambasada SUA la Havana, Cuba se redeschide după 54 de ani de pauză în relațiile diplomatice bilaterale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
România pierde peste 3,3 miliarde de euro pe an din comerțul cu produse agro-alimentare. Ciprian Andrei Olteanu avertizează că exportăm ieftin și importăm scump
România produce mult, dar pierde bani pentru că exportă materie primă ieftină și importă produse procesate la prețuri mari. Mesajul vine de la Ciprian Andrei Olteanu, Președinte al Clubului Fermierilor Români, prezent la un eveniment organizat de Concordia, unde a fost prezentat un studiu Deloitte despre performanțele agro-alimentare ale țării.
Olteanu arată că România înregistrează un deficit comercial de peste 3,3 miliarde de euro doar din produse agro-alimentare. Cea mai mare problemă este la carne.
Tu vezi următoarele dezechilibre:
• Porc, cel mai mare deficit, cu un grad de autoaprovizionare sub 50 la sută în ultimii ani.
• Bovine, autoaprovizionare între 80 și 90 la sută, dar balanță comercială negativă.
• Păsări, deficit constant de peste 50.000 de tone pe an.
În același timp, cerealele asigură un excedent uriaș. România are un grad de autoaprovizionare între 150 și 200 la sută anual. Media ultimului deceniu depășește 9,5 milioane de tone exportate peste nivelul importurilor.
Studiul arată clar că România stă bine la producția primară, însă valoarea adăugată rămâne scăzută. Datele confirmă tendința.
• Produsele alimentare procesate aduc un deficit de peste 2 miliarde de euro.
• Carnea și preparatele din carne rămân un minus de peste 1,4 miliarde de euro.
• Produsele zaharoase, cacao, băuturile și alte articole procesate adaugă alte sute de milioane la pierderi.
Ciprian Olteanu spune că soluția este investiția în procesare, lanț scurt și industrie alimentară, nu doar în ferme. Tu ai nevoie de fabrici în România, care păstrează valoarea adăugată în interiorul economiei.
El spune că fermierii pot readuce echilibrul în economie, dar statul și mediul privat trebuie să construiască împreună un model în care producția internă să fie transformată, nu vândută ca materie primă.
Mesajul este simplu. România poate reduce deficitul doar dacă mută accentul pe procesare și pe industria alimentară, în loc să rămână un exportator de materii prime.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Mirela Marcu cere interzicerea artificiilor de Revelion în Călărași. Argumentele ei pun accent pe animale, mediu și sănătate
Mirela Marcu, administratorul comunității Protecția Animalelor Călărași și fondatoarea adăpostului de câini de la ieșirea din municipiu, pe raza localității Cuza Vodă, lansează un apel public către autoritățile locale. Ea cere oprirea folosirii artificiilor în noaptea de Revelion din cauza efectelor pe care acestea le au asupra animalelor și mediului.
Știi deja că zgomotele puternice sperie câinii. În mesajul ei, Mirela Marcu explică faptul că animalele din adăpost intră în panică în timpul focurilor de artificii, se rănesc și suferă reacții de stres. Ea atrage atenția și asupra păsărilor și animalelor sălbatice care fug dezorientate sau se lovesc de obstacole.
Inițiativa vizează și impactul asupra mediului. Artificiile eliberează particule fine și metale grele care poluează aerul. Reziduurile ajung în apă și sol. Mirela Marcu arată că valorile PM2.5 și PM10 cresc imediat după artificii și afectează sănătatea oamenilor.
Ea propune ca municipiul Călărași să treacă la spectacole cu lumini sau drone, practică adoptată deja în orașe mari din România. Aceste variante sunt sigure, nu provoacă panică animalelor și respectă direcțiile europene privind calitatea aerului.
Mirela Marcu a publicat și un model de petiție, pe care cetățenii îl pot completa pentru a transmite autorităților solicitarea de a renunța la artificii. Ea spune că un oraș modern protejează mediul și bunăstarea animalelor și încurajează comunitatea să susțină această schimbare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Alimentarea cu apă este oprită pe strada Aviator Adrian Savulescu, pe segmentul dintre Prelungirea Sloboziei și strada Corneliu Coposu. Măsura este necesară pentru depistarea, supravegherea și remedierea unei pierderi de apă. Informația a fost transmisă de dispeceratul EcoAqua și confirmată de Mihai Ionel.
Intervenția se desfășoară joi, 13 noiembrie, și se prelungește până vineri, 14 noiembrie. Zona afectată este marcată pe hartă în imaginea primită de la dispecerat.
Dacă locuiești sau lucrezi în perimetru, fă provizii de apă pentru consum și igienă. După reluarea furnizării, deschide robineții câteva minute pentru eliminarea aerului din instalație.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
ASC Tonus continuă proiectul sprijinit de CJ Călărași și invită publicul la meci
ADR Sud Muntenia participă la evenimentul aniversar Interreg 35 de ani, desfășurat la Palatul Parlamentului
Consiliul Județean Călărași marchează 35 de ani de cooperare Interreg la Parlamentul României
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
