La zi
Semnificația istorică a zilei de 12 septembrie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1492 – S-a născut Lorenzo al II-lea de Medici; (d.1519). A condus Florența din 1513 până la 4 mai 1519, când a murit de sifilis. S-a căsătorit pe data de 13 iunie 1518 cu Madeleine de la Tour, și au avut o fată, Caterina, care s-a născut la 21 de zile după moartea tatălui ei.
1609 – Exploratorul englez Henry Hudson, începe explorarea râului Hudson și a regiunii actualului stat New York.
1612 – A murit Țarul Vasili al IV-lea al Rusiei; (n. 1552). A fost țar al Rusiei între 1606 și 1610. A condus Rusia în timpul numitelor „Timpuril tulburi”, el fiind ultimul membru al dinastiei Rurik care a domnit.
1659 – Oastea Tarii Românești condusa de domnitorul Mihnea al III-lea, ii alunga pe turci din cetățile Giurgiu si Brăila. Începe răscoala antiotomană.
Efigia lui Mihail Radu – foto: ro.wikipedia.org
1683 – A luat sfârșit asediului otoman asupra Vienei. Armata germano-polonă condusă de ducele Carol de Lorena si de Jan Sobieski, învinge în apropiere de Viena oastea marelui vizir turc Kara Mustafa.
1819 – A murit feldmareșalul prusac Gebhard Leberecht von Blücher ; ( n. 16 decembrie 1742). L-a învins, împreună cu ducele englez de Wellington, pe împăratul francezilor Napoleon, în bătălia de la Waterloo in 1815.
1847 – A început Bătălia de la Chapultepec, din timpul războiului mexicano-american, terminată în ziua următoare cu victoria Statelor Unite.
1848 – Elveția a adoptat o nouă constituție, organizându-se într-un stat federal.
1897 – S-a născut fiziciana si chimista Irène Joliot-Curie, fiica celebrilor savanți Pierre şi Marie Curie, distinsă, împreună cu soțul ei Frederic Joliot, cu Premiul Nobel pentru Chimie. A fost membru de onoare străin al Academiei Române; (m. 17 martie 1956).
1913 – S-a născut Eiji Toyoda, om de afaceri, fondatorul firmei de automobile „Toyota Motor Company Limited”; (1937). Toyoda a deținut această poziție până în 1994, când s-a retras de la conducerea companiei.
1919 – A fost emis Decretul – lege privind înființarea Universității Regele Ferdinand din Cluj.
Universitatea Regele Ferdinand I (1919–1948) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
1919 – La Londra, la inițiativa bancherului miliardar Rotschild si cu participarea a cinci concerne financiare mari, s-a efectuat primul fixing al prețului aurului. De atunci piața de aur internațională se orientează zilnic după cursul din Londra.
1920 – La Anvers, la Jocurile Olimpice de vară, se înalță pentru prima dată steagul olimpic cu cinci inele, reprezentând cinci continente.
1921 – S-a născut în orașul Lvov, pe atunci în Polonia, azi în Ucraina, scriitorul polonez Stanislaw Lem (d. 27 martie 2006, Cracovia).
1938 – Adolf Hitler cere autonomie și autodeterminare pentru germanii din Sudeti (Sudetenland) din Cehoslovacia.
1940 – Patru tineri francezi, Marcel Ravidat, Jacques Marsal, Georges Agnel și Simon Coencas, care cautau cainele lui Marcel, Robot, care se ratacise, au facut o descoperire senzationala in pestera Lascaux, in care se afla picturi rupestre datand din paleoliticul superior.
12 septembrie 1940: În peștera de la Lascaux, Franța sunt descoperite picturi rupestre preistorice – foto: ro.wikipedia.org
1943 – Al doilea război mondial – Dictatorul fascist italian Benito Mussolini este salvat de un comando de parașutiști germani conduși de Otto Skorzeny, din clădirea hotelului de pe muntele Gran Sasso din Abruzzi, unde se afla în detenție, in așa-numita operațiune „Stejarul”.
1944 – La Moscova, a fost semnată Convenția de armistițiu dintre guvernul român și guvernele Națiunilor Unite, prin care se consfințea starea de fapt a ieșirii României din războiul împotriva Națiunilor Unite și întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste. României i s-a impus plata a 300 de milioane de dolari despăgubiri de război (în produse).
1953 – John F. Kennedy, viitor președinte al SUA, s-a căsătorit cu Jacqueline Lee Bouvier, fotograf la publicația Washington Times-Herald. JFK, la vremea aceea senator de Massachusetts și soția sa au avut peste 750 de invitați la ceremonie.
1959 – S-a lansat misiunea sovietică Luna 2, prima navă care a atins suprafața lunară.
1977 – Steven Biko, activist antiapartheid, a murit din cauza traumelor suferite în urma bătăilor care i s-au aplicat de către autoritățile din Africa de Sud.
1990 – La Moscova s-au încheiat discuțiile în format 2+4, în cadrul cărora „puterile aliate” în cel de – al Doilea Război Mondial au renunțat la drepturile speciale instituite după capitularea necondiționată a Germaniei.
1992 – Mae Jemison ( n.17 octombrie 1956), astronaut si fizician, devine prima femeie de culoare care a ajuns în spațiu, fiind membră în echipajul navetei spațiale Endeavor.
1994 – Trupe din țările membre ale Alianței Nord-Atlantice si din statele est-europene, inclusiv România, au efectuat manevre militare comune in Polonia, in cadrul Programului Parteneriatului pentru Pace.
2013 – Agenția spațială americană NASA, a anunțat că nava Voyager 1 a devenit primul obiect spațial creat de om care a ajuns în afara sistemului solar.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În pădurile dese ale Americii de Nord, unde lumina soarelui abia pătrunde prin coronamentul copacilor seculari, se ascunde o legendă vie care a captivat imaginația a generații întregi: Bigfoot, cunoscut și sub numele de Sasquatch. Această creatură uriașă, descrisă ca un hominid acoperit cu blană groasă, înalt de peste doi metri și cântărind sute de kilograme, nu este doar un mit inventat la foc de tabără. Ea se bazează pe sute de mărturii oculare reale, urme de picioare uriașe descoperite în noroi și zăpadă, și chiar înregistrări audio cu urlete ciudate care răsună noaptea prin munți.
Povestea începe în anii 1800, când triburile native americane din Pacificul de Nord-Vest vorbeau deja despre “Sasquatch” – un spirit al pădurii, un uriaș blănos care trăia în armonie cu natura, dar care putea deveni agresiv dacă era deranjat. Aceste relatări indigene, transmise oral de secole, descriu o ființă inteligentă, capabilă să evite contactul uman, care lăsa în urmă urme de picioare de până la 43 de centimetri lungime, cu degete distincte și fără urme de gheare – un detaliu care sugerează o creatură bipedă, asemănătoare omului, dar mult mai primitivă.
Prima observație modernă documentată a avut loc în 1811, când exploratorul britanic David Thompson a descoperit urme uriașe în zăpada din Munții Stâncoși, în ceea ce este acum statul Idaho. Acestea măsurau 35 de centimetri și păreau să aparțină unui picior uman, dar de proporții imposibile. De atunci, rapoartele s-au înmulțit. În 1924, minerul Albert Ostman a susținut că a fost răpit de o familie de Bigfoot în British Columbia, Canada – o poveste detaliată, cu descrieri vii ale creaturilor care miroseau a animale sălbatice și comunicau prin sunete guturale.
Cel mai faimos incident rămâne cel din 1958, în Bluff Creek, California, unde muncitorul Jerry Crew a găsit urme masive în noroiul șantierului forestier. Aceste amprente, turnate în ipsos și fotografiate, au declanșat o adevărată isterie media. Ziarele au botezat creatura “Bigfoot”, iar mii de oameni au început să caute dovezi. În 1967, Roger Patterson și Bob Gimlin au filmat un clip de 59 de secunde în aceeași zonă: o femelă Bigfoot traversând un pârâu, privind direct în cameră, cu mișcări fluide și musculatură vizibilă sub blana maronie. Analizele moderne, inclusiv cele cu tehnologie digitală, arată că filmul nu a fost falsificat ușor – mersul creaturii respectă anatomia unui primat mare, cu un centru de greutate imposibil de reprodus de un om în costum la acea vreme.
De-a lungul deceniilor, organizații precum Bigfoot Field Researchers Organization (BFRO) au colectat peste 5.000 de rapoarte credibile din SUA și Canada. Martori din toate categoriile – polițiști, rangeri, vânători – descriu întâlniri similare: un miros puternic de mosc, crengi rupte la înălțime mare, pietre aruncate ca avertisment și urlete care seamănă cu un amestec între urlet de lup și strigăt uman. În 2008, un exemplar presupus de Bigfoot a fost prezentat presei în Georgia, dar s-a dovedit a fi un costum – un hoax care a întărit scepticismul, dar nu a șters miile de alte dovezi.
Știința rămâne divizată. Biologi precum Jeffrey Meldrum de la Universitatea de Stat Idaho analizează urmele și susțin că ar putea aparține unei specii necunoscute, poate un descendent al Gigantopithecus, un urangutan uriaș dispărut acum 100.000 de ani în Asia. ADN-ul din probe de păr colectate nu a dat rezultate conclusive – uneori uman, alteori de urs sau cerb. Totuși, lipsa unui corp sau schelet complet ridică întrebări: oare Bigfoot îngroapă morții, așa cum fac elefanții?
Astăzi, legenda trăiește în parcuri naționale precum Olympic sau Yosemite, unde turiști și cercetători continuă vânătoarea. Bigfoot nu este doar o creatură; este un simbol al misterului naturii sălbatice, al frontierelor neexplorate ale lumii noastre. Poate că într-o zi vom găsi dovada finală – un corp, un cuib, o fotografie clară. Până atunci, pădurile șoptesc: el este acolo, ascuns în umbre, păzind secretele străvechi ale pământului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Rachetă cu Coada de Rachetă (Coracias spatulatus), cunoscută și sub numele de Rachetă cu Coada Spatula, este o pasăre spectaculoasă din familia Coraciidae, înrudită îndeaproape cu alte specii de râchetă precum racheta europeană. Această specie este endemică în Africa subsahariană, fiind întâlnită în principal în regiuni deschise precum savane, păduri ușoare de miombo și zone riverane din țări ca Angola, Botswana, Republica Democrată Congo, Malawi, Mozambic, Namibia, Zambia și Tanzania. Preferă habitate cu copaci înalți izolați, unde poate vâna de pe un punct de observație ridicat.
Cu o lungime de aproximativ 35-40 cm (incluzând coada prelungită), pasărea adultă cântărește între 120 și 160 de grame. Penajul său este un amestec vibrant de culori: capul, gâtul și partea inferioară sunt de un albastru deschis, iar spatele și aripile prezintă nuanțe de verde-turcoaz și albastru intens. Cea mai distinctivă trăsătură este coada lungă și modificată, cu două pene centrale prelungite în formă de rachetă sau spatulă, de unde și numele științific “spatulatus”. Aceste pene exterioare sunt negre cu vârfuri albastre, creând un efect vizual dramatic în zbor. Ciocul este robust, negru, adaptat pentru capturarea prăzii, iar picioarele sunt galbene.
Comportamentul său este tipic pentru rachete: este o pasăre teritorială și acrobatică, executând zboruri spectaculoase cu rostogoliri și picaje pentru a atrage partenerul sau a apăra teritoriul în sezonul de împerechere (care variază regional, dar adesea coincide cu sezonul ploios, între septembrie și martie). Se hrănește predominant cu insecte mari – lăcuste, gândaci, termite – dar și cu șopârle, broaște și ocazional fructe. Vânează prin pândă de pe crengi înalte, lansându-se în picaj rapid asupra prăzii.
Reproducerea implică și cuiburile din în cavități naturale de copaci sau în găuri de ciocănitori abandonate, la înălțimi de 5-10 metri. Femela depune 2-4 ouă albe, pe care le clocește timp de 18-20 de zile, în timp ce masculul asigură hrana. Puii părăsesc cuibul după circa 25-30 de zile, dar rămân dependenți de părinți câteva săptămâni.
Deși nu este considerată amenințată global (statut IUCN: Least Concern), populațiile locale pot fi afectate de pierderea habitatului prin defrișări și agricultură intensivă. Totuși, adaptabilitatea sa la medii modificate o face rezilientă în multe zone protejate, precum parcurile naționale din Zambia sau Botswana.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Tot mai mulți români pot fi încadrați în grad de handicap. Procedura, drepturile și bolile recunoscute în 2025
În România, tot mai mulți pacienți ar putea beneficia în 2025 de încadrare în grad de handicap, potrivit organizațiilor de profil. Specialiștii estimează că până la 15% din populație prezintă afecțiuni care pot limita capacitatea de muncă sau autonomia zilnică. Certificatul de handicap nu este doar un document medical, ci o formă legală de protecție socială, care oferă sprijin financiar, acces la tratamente și dreptul la un asistent personal.
Legea 448/2006 stabilește zece tipuri de handicap recunoscute: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat și boli rare. În funcție de severitate, se acordă unul dintre cele patru grade: ușor, mediu, accentuat sau grav.
Evaluarea nu se rezumă la un simplu diagnostic medical. Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap (SECPAH) analizează atât starea de sănătate, cât și impactul psihologic și social al bolii. Decizia finală aparține Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH), care funcționează în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) din fiecare județ.
Orice persoană cu domiciliul sau reședința legală în România poate solicita certificatul, dacă îndeplinește criteriile prevăzute de lege. Dosarul trebuie depus la DGASPC sau la primărie și conține cererea-tip, actele de identitate, ancheta socială, documente medicale de specialitate și o scrisoare medicală de la medicul de familie.
Durata valabilității certificatului variază în funcție de gradul de handicap. Pentru adulți, poate fi temporar sau permanent. Pentru copii, este valabil între 6 luni și 2 ani, iar în cazuri grave, până la împlinirea vârstei de 18 ani.
Lista afecțiunilor care pot duce la încadrarea în grad de handicap este vastă. Printre cele mai frecvente se numără bolile cardiovasculare (infarct, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă avansată), afecțiunile respiratorii severe (BPOC, astm, fibroză pulmonară), bolile neurologice (scleroza multiplă, Parkinson, epilepsia severă), tulburările psihice majore (schizofrenie, depresie majoră, tulburare bipolară), bolile endocrine și metabolice (diabet cu complicații, obezitate morbidă), precum și afecțiunile musculo-scheletice (artrită reumatoidă, spondilită anchilozantă, osteoporoză).
Certificatul oferă acces la o serie de beneficii: indemnizație lunară, transport gratuit, reduceri fiscale, servicii de recuperare, asistent personal sau facilități pentru accesibilitate.
În 2025, autoritățile din domeniu atrag atenția asupra importanței informării corecte a pacienților și familiilor lor. Lipsa cunoașterii procedurilor duce frecvent la pierderea unor drepturi importante.
Dacă dorești să depui un dosar pentru obținerea certificatului de handicap, te poți adresa Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din județul tău sau poți consulta legislația actualizată pe portalul legislatie.just.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Zoo Călărași pregătește cel mai așteptat eveniment al toamnei: „Boo at the Zoo”, ediția a III-a
Călărași: Biblioteca Județeană a anunțat câștigătorii Concursului Național de Proză „Alexandru Odobescu” – ediția a XLIII-a
Consultații oftalmologice gratuite pentru vârstnicii din Căminul „Sf. Gheorghe” Oltenița
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
