Știri
Semnificația istorică a zilei de 10 octombrie
Ziua de 10 octombrie a fost martora unor momente cruciale în istoria globală, de la evenimente politice și militare până la descoperiri științifice și culturale. Această dată reflectă o diversitate de întâmplări care au influențat cursul istoriei.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1465 – S-a născut sultanul turc Selim I (poreclit Viteazul, d. 22 septembrie 1520). A condus Imperiul Otoman intre anii 1512 -1520.
1636 – Bătălia de la Salonta turcii sunt înfrânți de principele transilvănean Gheorghe Rákóczi I.
1731 – S-a născut Henry Cavendish, fizician și chimist, descoperitorul hidrogenului. A anticipat legea lui Culon despre interacțiunea sarcinilor electrice.
1813 – S-a născut în localitatea Roncole, Giuseppe Fortunino Francesco Verdi, compozitor italian, unul dintre cei mai proeminenți reprezentanți ai teatrului liric.
1830 – S-a născut Regina Isabella a II-a Spaniei; (d. 9 aprilie 1904).
1841 – S-a născut Ion Câmpineanu, primul Guvernator al Băncii Naționale a României; (d. 1888).
1857 – A început construirea viitorului sediu al celei mai mari universități din România, Universitatea București, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, pe locul fostului colegiu Sfântu Sava, și a fost finalizată la 14 decembrie 1869. În amintirea acestui eveniment important a fost emisa o medalie comemorativă. Aceasta poate fi văzută astăzi în colecția numismatică a Academiei Române.
1859 – S-a născut la Vaida-Recea, Comitatul Făgăraș din fosta Austro-Ungaria, (azi Recea, județul Brașov), Ioan Boeriu, baron, feldmareșal în armata imperială austro-ungară (d. 1949 la Sibiu).
1865 – John Wesley Hyatt obține brevetul pentru inventarea celuloidului.
1870 – S-a născut Ivan Alexeievici Bunin, ( s.v 22 octombrie), scriitor rus, laureat al Premiului Nobel pe anul 1933; (d. 8 octombrie 1953).
1872 – Ion Creangă a fost exclus definitiv din rândurile clerului ortodox.
1896 – La București apare săptămânal revista literară “Povestea vorbei”, din 10 octombrie 1896 până în 4 mai 1897.
1901 – Primul traseu parcurs în circuit, în apropierea Parisului, de dirijabilul construit de inginerul și inventatorul brazilian Alberto Santo Dumont; (n. 1873– d. 1932).
1901 – S-a născut sculptorul elvețian Alberto Giacometti; (d. 11 ianuarie 1966).
1903 – Emmeline Pankhurst formează un grup de acțiune pentru dreptul la vot al femeilor engleze – Women’s Social and Political Union (WSPU); (n. 14 iulie 1858 – d. 14 iunie 1928).
1903 – Compania Bayer a pus în vânzare aspirina. Noul medicament a fost obținut de un chimist bavarez, Felix Hoffman, pentru a ameliora reumatismul tatălui său.
1913 – A fost deschis Canalul Panama.
1914 – A încetat din viată regele Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, încoronat rege al României la data de 10 mai 1881, unul dintre principalii făuritori ai Statului Roman independent ( n. 10.04.1839 la Sigmaringen).
1914 – Majestatea Sa Ferdinand I succede la tronul României.
1916 – Începe prima bătălie de la Târgu Jiu intre armata romana si trupele germano- austro-ungare. Intre 10-16 octombrie trupele române, comandate de generalul Ion Dragalina, resping o puternică ofensivă inamică. Se remarcă prin vitejia sa Ecaterina Teodoroiu – eroina de la Jiu.
1920 – În urma plebiscitului din Carinthia, cea mai mare parte a acestei regiuni rămâne in componenta Austriei. Plebiscitul a stabilit granița dintre Austria şi Regatul sârbilor, croaților şi slovenilor. In Tratatul de la Saint-Germain din 10 Sept.1919, un teritoriu de 331 km 2 din Carinthia de sud împreună cu orașul Dravograd, au fost atașate la Regatul sârbilor, croaților și slovenilor (cunoscut mai târziu ca Regatul Iugoslaviei).
1924 – S-a născut scriitorul britanic James Clavell; (d.7 septembrie 1994). A crescut în Australia de la o vârstă fragedă și a fost botezat Charles Edmund DuMaresq de Clavelle. A fost prizonier de război în al doilea razboi mondial si a devenit celebru prin romanele Shogun și Tai-Pan, respectiv prin scenariile unor filme ca Marea Evadare sau Domnului profesor cu dragoste.
1924 – S-a născut scriitorul britanic James Clavell; (d.7 septembrie 1994). A crescut în Australia de la o vârstă fragedă și a fost botezat Charles Edmund DuMaresq de Clavelle. A fost prizonier de război in al doilea război mondial si a devenit celebru prin romanele Shogun și Tai-Pan, respectiv prin scenariile unor filme ca Marea Evadare sau Domnului profesor cu dragoste.
1926 – A fost înființat Partidul Național Țărănesc (PNŢ) din România, prin fuziunea Partidului Țărănesc, condus de Ion Mihalache, cu Partidul Național Român din Transilvania, condus de Iuliu Maniu.
1928 – Chiang Kai-Shi devine președinte al Republicii China.
1930 – S-a născut Harold Pinter, dramaturg, poet, prozator, regizor, scenarist englez, laureat al Premiului Nobel pe anul 2005; (d. 24.12.2008).
1930 – Demisia guvernului național-țărănesc, prezidat de Iuliu Maniu are loc la 10 octombrie 1930. Se formează un guvern național-țărănesc în frunte cu G.G.Mironescu.
1931 – S-a constituit Federația Româna de Handbal.
1933 – Un avion Boeing 247 este distrus în urma exploziei unei bombe, în apropierea orașului Chesterton, Indiana, SUA. Toți cei șapte oameni prezenți la bord au murit în urma incidentului, considerat primul sabotaj din istoria aviației comerciale.
1933 – Waldo L. Semon a inventat vinilul.
1938 – În urma Acordului de la Munchen, Cehoslovacia este silita sa cedeze regiunea sudetă Germaniei naziste.
1942 – S-a născut politicianul Radu Vasile, fost prim-ministru.
1946 – Conferința de Pace de la Paris a aprobat proiectul de Tratat de Pace cu România.
1954 – A început procesul torționarilor de la Pitești în frunte cu Eugen Țurcanu.
1957 – Incendiul de la Windscale – una dintre cele mai grave accidente nucleare înainte de dezastrul de la Cernobîl; sunt eliberate cantități mari de materiale radioactive.
1963 – A murit populara cântăreața franceza Édith Piaf; (n.19 decembrie 1915).
1964 – La cea de-a XVIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de Vară de la Tokio, Iolanda Balaș și Mihaela Peneş cuceresc medaliile de aur. În total România a obținut 11 medalii (2 aur, 4 argint, 5 bronz).
1967 – A intrat în vigoare Tratatul privind utilizarea pașnică a spațiului cosmic pentru următorii 60 de ani, semnat de către URSS, SUA și Marea Britanie la 27 ianuarie 1967.
1970 – Fiji a obținut independența față de Regatul Unit.
1973 – Vicepreședintele american Spiro Agnew a demisionat din funcție după ce a fost implicat într-un scandal financiar, fiind acuzat de evaziune fiscala. A fost al doilea vicepreședinte SUA care a renunțat la post, însa primul care a fost forțat de împrejurări sa plece din post. A făcut echipa cu președintele Richard Nixon.
1980 – Un cutremur de 7,7 pe scara Richter distruge Chlef, Algeria, omorând în jur de 20.000 de oameni.
1989 – Dan Petrescu a contactat postul de radio „Europa Liberă“, căruia i-a oferit un interviu ad-hoc despre situația dezastruoasă din România. Dan Petrescu și Liviu Cangeopol scriseseră o carte intitulată „Ce-ar mai fi de spus” – virulentă critică a regimului comunisto-ceaușist.
1992 – A fost constituită in România, Liga Profesională din Divizia Națională de Fotbal.
2001 – Președintele american George W. Bush a prezentat lista a 22 celor mai căutați teroriști. Organizația Al–Qaeda, i-a chemat pe „toți musulmanii” la Jihad împotriva Statelor Unite și le-a cerut să atace „interesele americane din lume”.
2008 – A apărut noul canal TVR 3.
2010 – Antilele Olandeze nu mai există ca țară, după ce insulele și-au schimbat statutul constituțional. Cele mai mici 3 insule – Bonaire, Sint Eustatius și Saba – au devenit municipii în structura administrativă a Olandei. Insulele mai mari ale Sint Maarten și Curaçao s-au alăturat Olandei și Arubei ca țări constituente, formând Regatul Țărilor de Jos.
2019 – Guvernul Viorica Dăncilă a fost demis de Parlamentul României în urma unei moțiuni de cenzură pentru care au votat 238 de parlamentari, pragul minim fiind de 233 de voturi.
2019 – Premiul Nobel pentru Literatură pentru anul 2018 a fost decernat scriitoarei Olga Tokarczuk, „pentru imaginația narativă care, cu pasiune enciclopedică, reprezintă încrucișarea unor limite ca forme de viață”,
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Amelia Giurcan critică lipsa toaletelor publice din centrul Călărașiului: „Un oraș civilizat nu își ascunde mizeria după garduri”
Lipsa toaletelor publice din centrul Călărașiului, o „lecție de civilizație” eșuată. Amelia Giurcan critică dur administrația locală
În municipiul Călărași, problema toaletelor publice revine în atenția opiniei publice, după ce președinta USR Călărași, Amelia Giurcan, a semnalat într-o postare pe rețelele sociale situația „absurdă” din zona Piața Cuza Vodă, unde accesul la fostele grupuri sanitare este blocat, iar alternative decente lipsesc complet.
„În Călărași trăim paradoxul unei civilizații care funcționează cu program redus: toaletele publice se închid devreme, exact când orașul începe să se miște mai mult. În multe zone aglomerate nu există nicio toaletă publică, astfel că oamenii, neavând alternative decente, sunt împinși să caute soluții prin boscheți”, transmite Amelia Giurcan.
🚧 Toaleta din Piața Cuza Vodă, blocată de o construcție apărută „fix în fața ușii”
Potrivit acesteia, în zona centrală a orașului, lipsa grupurilor sanitare este accentuată de o situație bizară: vechea toaletă publică de lângă Primărie nu mai este accesibilă, pentru că în fața ușii a fost amplasată o construcție provizorie, ridicată pe un teren închiriat de administrație.
„Rezultă o combinație de batjocură urbanistică și dispreț față de oameni, care ridică semne serioase de întrebare privind legalitatea și logica deciziilor administrative din zonă”, a mai adăugat lidera USR Călărași.
🌳 Copaci tăiați, toalete blocate și lipsă de respect față de spațiul public
Giurcan a criticat și tăierea recentă a doi copaci mari și sănătoși din apropierea fostei toalete, considerând acțiunea „un semn clar al disprețului față de mediu și față de locuitori”.
Totodată, aceasta acuză administrația locală de „improvizații și favoruri post-electorale” și susține că problema igienei publice ar trebui tratată cu seriozitate, nu ignorată.
🏛️ Soluțiile propuse de USR
În finalul mesajului, Amelia Giurcan solicită Primăriei Călărași:
-
să deblocheze accesul la fosta toaletă publică din Piața Cuza Vodă;
-
să verifice legalitatea construcției amplasate în fața acesteia;
-
să replanteze copacii tăiați;
-
și să extindă programul de funcționare al toaletelor existente, inclusiv seara și în weekend.
„Fără aceste minime condiții nu putem vorbi nici despre civilizație, nici despre un oraș care se respectă pe sine și pe locuitorii lui”, a conchis Giurcan.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Doi bărbați reținuți la Dragalina după un accident rutier: unul conducea fără permis, celălalt a încercat să-l acopere
Polițiștii din cadrul Secției 4 Poliție Rurală Dragalina au reținut doi bărbați în urma unui accident rutier produs în comuna Dragalina, județul Călărași, după ce investigațiile au arătat că șoferul aflat la volan nu deținea permis de conducere, iar un alt participant la incident a încercat să-l favorizeze.
Incidentul a avut loc pe 20 septembrie 2025, în jurul orei 15:10, când un bărbat de 47 de ani, din comuna Chiajna, județul Ilfov, a sesizat, prin S.N.U.A.U. 112, că a fost implicat într-un eveniment rutier în Dragalina. În urma impactului dintre cele două autoturisme au rezultat doar pagube materiale.
Inițial, din declarațiile celor implicați reieșea că la volanul unuia dintre vehicule s-ar fi aflat o tânără de 22 de ani, însă verificările polițiștilor au scos la iveală neconcordanțe privind modul de producere a accidentului.
În urma cercetărilor desfășurate sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași, s-a stabilit că un tânăr de 26 de ani a fost, de fapt, cel care a condus autoturismul implicat, fără a deține permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule. Totodată, bărbatul de 47 de ani ar fi oferit declarații menite să-l favorizeze pe tânăr, încercând să-l scape de răspundere penală.
Ca urmare, polițiștii au dispus urmărirea penală pentru:
-
Conducerea unui vehicul fără permis de conducere – în cazul tânărului de 26 de ani;
-
Favorizarea făptuitorului – în cazul bărbatului de 47 de ani.
Pe 7 octombrie 2025, ambii au fost reținuți pentru 24 de ore și introduși în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Călărași.
Cercetările continuă pentru stabilirea completă a circumstanțelor producerii evenimentului și a eventualei implicări a altor persoane.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Cod Roșu între glumă și prăpăd: Radiografia furtunii care s-a văzut, dar nu pentru toți. Când unii au râs de avertizări, alții au scos apa din case
- Ploi cât pentru o lună, în doar 48 de ore! Giurgiu, Zimnicea și Constanța – sub ape. Călărașiul, la limită!
- „A fost doar o ploaie mai zdravănă”, spun unii. „A fost iadul pe pământ”, răspund alții.
- Adevărul? Se măsoară în litri pe metru pătrat, nu în impresii de pe Facebook.
Cât a plouat, cu adevărat
Datele oficiale de la Administrația Națională de Meteorologie și Institutul de Hidrologie arată negru pe alb:
în sud-estul țării, între 7 și 8 octombrie, s-au înregistrat cantități uriașe de precipitații, măsurate conform normelor internaționale, în intervale exacte de 24 și 48 de ore.
📊 Topul ploii torențiale:
- • Giurgiu – 174 litri/mp
- • Bălătești – 162 litri/mp
- • Zimnicea – 124 litri/mp
- • Constanța – Dig – 115 litri/mp
- • Oltenița – 83,3 litri/mp în 48 ore
- • Călărași – aproape 100 litri/mp
Pe scurt: a căzut apa unei luni întregi în doar două zile!
Cum se măsoară o furtună
Cifrele nu vin „din ochi”. Fiecare litru pe metru pătrat este înregistrat prin stații hidrometeorologice automatizate, amplasate strategic în toată țara.
Un metru pătrat cu 100 litri de apă înseamnă că, în doar 24 de ore, ploaia a fost suficientă cât să inunde complet o curte, un subsol sau o stradă fără sistem de drenaj.
Călărașiul, pe muchie de cuțit
La Călărași, situația a fost ținută sub control. Echipele Primăriei și Ecoaqua au acționat cu vidanje și utilaje pentru a preveni acumulările masive de apă.
„Am fost pe teren toată noaptea. Am intervenit acolo unde era nevoie, pentru a evita problemele”, a transmis primarul Marius Dulce.
Chiar și așa, zonele joase ale orașului au simțit presiunea ploilor – iar dacă precipitațiile continuau câteva ore în același ritm, inundațiile ar fi fost inevitabile.
Peste 20.000 de gospodării, în beznă
Furtuna a lovit rețelele electrice din sudul țării. 20.000 de puncte de consum au rămas fără curent electric, potrivit Ministerului Energiei.
Sudul Moldovei, Muntenia, Dobrogea și chiar Bucureștiul au fost printre cele mai afectate zone.
Raed Arafat: „Nu e alarmă falsă!”
După valul de ironii online, șeful DSU, Raed Arafat, a explicat de ce a fost emis codul roșu:
„Ne pregătim pentru impactul care se poate produce, nu doar pentru ce s-a întâmplat. Sub coduri portocalii au murit oameni. Nu putem ignora un cod roșu.”
Cu alte cuvinte – mai bine să fii pregătit de rău și să nu vină, decât să vină și să nu fii pregătit deloc.
Glume pe net, prăpăd în teren
În timp ce în unele orașe oamenii făceau glume cu „ploicica de cod roșu”, în altele apa a trecut de garduri.
„Avem darul de a lua în râs orice, inclusiv o avertizare meteo. Dacă noi am fost feriți, semenii noștri se luptă acum cu furia apelor”, a scris jurnalista Marinela Voivozeanu, într-o postare devenită virală.
AUR versus Arafat: de la ploaie la război politic
Episodul Codului Roșu nu s-a încheiat doar cu bilanțul precipitațiilor. A stârnit și o furtună politică. Formațiunea AUR a cerut demisia lui Raed Arafat, acuzându-l că „a transformat sistemul de urgență într-un mecanism de panică și frică”.
Liderul deputaților AUR, Mihai Enache, a afirmat că „România trăiește sub teroarea alarmelor și a fricii”, acuzându-l pe șeful DSU că „guvernează prin panică, nu prin competență”.
În replică, Arafat a evitat polemica politică, precizând că avertizările meteo sunt emise exclusiv de specialiștii ANM și INHGA, nu de DSU sau Ministerul de Interne, iar rolul DSU este doar de a informa populația.
„Când primești un mesaj RoAlert, nu e o joacă. E o procedură standard de avertizare, făcută pentru a salva vieți, nu pentru a speria oamenii”, a explicat Raed Arafat.
Avertizări, manipulare sau realitate?
Disputa a reaprins o veche dezbatere: unde se termină prevenția și unde începe panica.
AUR susține că mesajele RoAlert și codurile meteo au devenit un „spectacol de frică națională”, în timp ce autoritățile și meteorologii afirmă că datele din teren confirmă gravitatea fenomenelor.
„Ne avertizează după ce fenomenele s-au produs, iar când trimite alerte preventive, acestea anunță dezastre care nu mai vin niciodată”, a spus Mihai Enache.
Replica vine din partea specialiștilor: „Fenomenele meteo se măsoară, nu se ghicesc. Dacă în unele zone nu s-au produs efecte grave, e datorită faptului că avertizarea și pregătirea au funcționat.”
România între două extreme: frică sau neglijență
Pe de o parte, vocea politică a AUR vorbește despre „teroarea alarmelor”.
Pe de altă parte, meteorologii și salvatorii atrag atenția că oricând poate veni o furtună reală, iar neîncrederea populației poate ucide mai mult decât ploaia însăși.
Într-o țară în care fiecare cod meteo se transformă în scandal politic, adevărul rămâne la mijloc: nici panica nu ajută, dar nici ignoranța nu apără.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
BUDEȘTI: CONSILIER LOCAL, LA ȘEDINȚĂ CU PISTOLUL LA BRÂU!
Horoscop Săptămânal: 10 -16 Octombrie 2025
Recomandare de carte – „Casa numelor” – Colm Toibin
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
