Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 538

Știri

Semnificația istorică a zilei de 10 octombrie

Published

on

Ziua de 10 octombrie a fost martora unor momente cruciale în istoria globală, de la evenimente politice și militare până la descoperiri științifice și culturale. Această dată reflectă o diversitate de întâmplări care au influențat cursul istoriei.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1465 – S-a născut sultanul turc Selim I (poreclit Viteazul, d. 22 septembrie 1520). A condus Imperiul Otoman intre anii 1512 -1520.

1636 – Bătălia de la Salonta turcii sunt înfrânți de principele transilvănean Gheorghe Rákóczi I.

Advertisement

1731 – S-a născut Henry Cavendish, fizician și chimist, descoperitorul hidrogenului. A anticipat legea lui Culon despre interacțiunea sarcinilor electrice.

1813 – S-a născut în localitatea Roncole, Giuseppe Fortunino Francesco Verdi, compozitor italian, unul dintre cei mai proeminenți reprezentanți ai teatrului liric.

1830 – S-a născut Regina Isabella a II-a Spaniei; (d. 9 aprilie 1904).

1841 – S-a născut Ion Câmpineanu, primul Guvernator al Băncii Naționale a României; (d. 1888).

1857 – A început construirea viitorului sediu al celei mai mari universități din România, Universitatea București, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, pe locul fostului colegiu Sfântu Sava, și a fost finalizată la 14 decembrie 1869. În amintirea acestui eveniment important a fost emisa o medalie comemorativă. Aceasta poate fi văzută astăzi în colecția numismatică a Academiei Române.

Advertisement

1859 – S-a născut la Vaida-Recea, Comitatul Făgăraș din fosta Austro-Ungaria, (azi Recea, județul Brașov), Ioan Boeriu, baron, feldmareșal în armata imperială austro-ungară (d. 1949 la Sibiu).

1865 – John Wesley Hyatt obține brevetul pentru inventarea celuloidului.

1870 – S-a născut Ivan Alexeievici Bunin, ( s.v 22 octombrie), scriitor rus, laureat al Premiului Nobel pe anul 1933; (d. 8 octombrie 1953).

1872 – Ion Creangă a fost exclus definitiv din rândurile clerului ortodox.

1896 – La București apare săptămânal revista literară “Povestea vorbei”, din 10 octombrie 1896 până în 4 mai 1897.

Advertisement

 1901 – Primul traseu parcurs în circuit, în apropierea Parisului, de dirijabilul construit de inginerul și inventatorul brazilian Alberto Santo Dumont; (n. 1873– d. 1932).

1901 – S-a născut sculptorul elvețian Alberto Giacometti; (d. 11 ianuarie 1966).

1903 – Emmeline Pankhurst formează un grup de acțiune pentru dreptul la vot al femeilor engleze – Women’s Social and Political Union (WSPU); (n. 14 iulie 1858 – d. 14 iunie 1928).

1903 – Compania Bayer a pus în vânzare aspirina. Noul medicament a fost obținut de un chimist bavarez, Felix Hoffman, pentru a ameliora reumatismul tatălui său.

1913 – A fost deschis Canalul Panama.

Advertisement

1914 – A încetat din viată regele Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, încoronat rege al României la data de 10 mai 1881, unul dintre principalii făuritori ai Statului Roman independent ( n. 10.04.1839 la Sigmaringen).

1914 – Majestatea Sa Ferdinand I succede la tronul României.

1916 – Începe prima bătălie de la Târgu Jiu intre armata romana si trupele germano- austro-ungare. Intre 10-16 octombrie trupele române, comandate de generalul Ion Dragalina, resping o puternică ofensivă inamică. Se remarcă prin vitejia sa Ecaterina Teodoroiu – eroina de la Jiu.

1920 – În urma plebiscitului din Carinthia, cea mai mare parte a acestei regiuni rămâne in componenta Austriei. Plebiscitul a stabilit granița dintre Austria şi Regatul sârbilor, croaților şi slovenilor. In Tratatul de la Saint-Germain din 10 Sept.1919, un teritoriu de 331 km 2 din Carinthia de sud împreună cu orașul Dravograd, au fost atașate la Regatul sârbilor, croaților și slovenilor (cunoscut mai târziu ca Regatul Iugoslaviei).

1924 – S-a născut scriitorul britanic James Clavell; (d.7 septembrie 1994). A crescut în Australia de la o vârstă fragedă și a fost botezat Charles Edmund DuMaresq de Clavelle. A fost prizonier de război în al doilea razboi mondial si a devenit celebru prin romanele Shogun și Tai-Pan, respectiv prin scenariile unor filme ca Marea Evadare sau Domnului profesor cu dragoste.

Advertisement

1924 – S-a născut scriitorul britanic James Clavell; (d.7 septembrie 1994). A crescut în Australia de la o vârstă fragedă și a fost botezat Charles Edmund DuMaresq de Clavelle. A fost prizonier de război in al doilea război mondial si a devenit celebru prin romanele Shogun și Tai-Pan, respectiv prin scenariile unor filme ca Marea Evadare sau Domnului profesor cu dragoste.

1926 – A fost înființat Partidul Național Țărănesc (PNŢ) din România, prin fuziunea Partidului Țărănesc, condus de Ion Mihalache, cu Partidul Național Român din Transilvania, condus de Iuliu Maniu.

1928 – Chiang Kai-Shi devine președinte al Republicii China.

 1930 – S-a născut Harold Pinter, dramaturg, poet, prozator, regizor, scenarist englez, laureat al Premiului Nobel pe anul 2005; (d. 24.12.2008).

 1930 – Demisia guvernului național-țărănesc, prezidat de Iuliu Maniu are loc la 10 octombrie 1930. Se formează un guvern național-țărănesc în frunte cu G.G.Mironescu.

Advertisement

 1931 – S-a constituit Federația Româna de Handbal.

1933 – Un avion Boeing 247 este distrus în urma exploziei unei bombe, în apropierea orașului Chesterton, Indiana, SUA. Toți cei șapte oameni prezenți la bord au murit în urma incidentului, considerat primul sabotaj din istoria aviației comerciale.

1933 – Waldo L. Semon a inventat vinilul.

1938 – În urma Acordului de la Munchen, Cehoslovacia este silita sa cedeze regiunea sudetă Germaniei naziste.

 1942 – S-a născut politicianul Radu Vasile, fost prim-ministru.

Advertisement

1946 – Conferința de Pace de la Paris a aprobat proiectul de Tratat de Pace cu România.

1954 – A început procesul torționarilor de la Pitești în frunte cu Eugen Țurcanu.

1957 – Incendiul de la Windscale – una dintre cele mai grave accidente nucleare înainte de dezastrul de la Cernobîl; sunt eliberate cantități mari de materiale radioactive.

1963 – A murit populara cântăreața franceza Édith Piaf; (n.19 decembrie 1915).

1964 – La cea de-a XVIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de Vară de la Tokio, Iolanda Balaș și Mihaela Peneş cuceresc medaliile de aur. În total România a obținut 11 medalii (2 aur, 4 argint, 5 bronz).

Advertisement

1967 – A intrat în vigoare Tratatul privind utilizarea pașnică a spațiului cosmic pentru următorii 60 de ani, semnat de către URSS, SUA și Marea Britanie la 27 ianuarie 1967.

1970 – Fiji a obținut independența față de Regatul Unit.

1973 – Vicepreședintele american Spiro Agnew a demisionat din funcție după ce a fost implicat într-un scandal financiar, fiind acuzat de evaziune fiscala. A fost al doilea vicepreședinte SUA care a renunțat la post, însa primul care a fost forțat de împrejurări sa plece din post. A făcut echipa cu președintele Richard Nixon.

1980 – Un cutremur de 7,7 pe scara Richter distruge Chlef, Algeria, omorând în jur de 20.000 de oameni.

1989 – Dan Petrescu a contactat postul de radio „Europa Liberă“, căruia i-a oferit un interviu ad-hoc despre situația dezastruoasă din România. Dan Petrescu și Liviu Cangeopol scriseseră o carte intitulată „Ce-ar mai fi de spus” – virulentă critică a regimului comunisto-ceaușist.

Advertisement

1992 – A fost constituită in România, Liga Profesională din Divizia Națională de Fotbal.

2001 – Președintele american George W. Bush a prezentat lista a 22 celor mai căutați teroriști. Organizația Al–Qaeda, i-a chemat pe „toți musulmanii” la Jihad împotriva Statelor Unite și le-a cerut să atace „interesele americane din lume”.

2008 – A apărut noul canal TVR 3.

2010 – Antilele Olandeze nu mai există ca țară, după ce insulele și-au schimbat statutul constituțional. Cele mai mici 3 insule – Bonaire, Sint Eustatius și Saba – au devenit municipii în structura administrativă a Olandei. Insulele mai mari ale Sint Maarten și Curaçao s-au alăturat Olandei și Arubei ca țări constituente, formând Regatul Țărilor de Jos.

2019 – Guvernul Viorica Dăncilă a fost demis de Parlamentul României în urma unei moțiuni de cenzură pentru care au votat 238 de parlamentari, pragul minim fiind de 233 de voturi.

Advertisement

2019 – Premiul Nobel pentru Literatură pentru anul 2018 a fost decernat scriitoarei Olga Tokarczuk, „pentru imaginația narativă care, cu pasiune enciclopedică, reprezintă încrucișarea unor limite ca forme de viață”,

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

CJ Călărași / Auraș Ionescu „Prioritatea este creșterea copiilor și juniorilor”

Published

on

Sportul din Călărași trece printr-o perioadă de reașezare, iar strategia pentru următorii ani pune în prim-plan creșterea generațiilor tinere. Mesajul transmis de reprezentanții Consiliului Județean este limpede: după ani marcați de dificultăți, modelul de dezvoltare trebuie reconstruit de la bază, cu accent pe centrul de copii și juniori.

Potrivit acestora, Dunărea Călărași se află într-un amplu proces de reconstrucție. Dacă în trecut s-a atins și zona performanței mari, situația actuală cere o abordare realistă: fără a exclude performanța, obiectivul principal devine formarea și susținerea noilor generații de sportivi.

„Am depășit acea perioadă neagră. Dunărea Călărași este în reconstrucție. Dacă am gustat marea performanță, astăzi trebuie să revenim la creșterea copiilor în Călărași. Nu excludem performanța, dar nu performanța nefundamentată este scopul nostru astăzi”, a fost mesajul transmis.
„Scopul nostru este să dezvoltăm centrul de copii și juniori.”

Conducerea județeană subliniază că obiective există în toate ramurile sportive, iar unele dintre ele sunt deja asumate ca obligații morale și instituționale. Un exemplu este secția de box, acolo unde Călărașiul se bucură de un campion european și o medalie de bronz la nivel continental – rezultate care impun continuitate și sprijin susținut.

Advertisement

„Trebuie să sprijinim acești copii, care în mod natural au talent și aduc performanțe”, arată reprezentanții CJ Călărași.

Totodată, autoritățile anunță că vor rămâne aproape de sportul de masă. De la canotaj la șah, de la lupte la tenis de masă, până la scrimă sau pentatlon, toate ramurile sportive destinate copiilor sunt încurajate în prezent.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Strategie: sănătate, turism și cultură. Podul peste brațul Borcea și dezvoltarea „Micii Delte” – obiective majore în lucru

Published

on

Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a reiterat că prioritățile administrației județene rămân neschimbate: investițiile în sănătate, modernizarea patrimoniului cultural și dezvoltarea turistică a zonei Dunării. Acesta a subliniat că proiectele începute în ultimii ani vor continua, chiar dacă unele au întâmpinat blocaje temporare la nivel procedural.

„Proiectele au fost clare încă de la început: sănătatea, turismul și partea culturală, odată cu restaurarea Prefecturii. Toate vor continua în aceeași direcție. Turismul rămâne unul din proiectele pe care mi le doresc în continuare”, a declarat Iliuță.

Printre investițiile vizate se află podul peste brațul Borcea, dar și valorificarea celor 13 hectare de teren aflate în proprietatea Consiliului Județean, pe insulă. Obiectivul este crearea unei zone turistice importante, capabile să atragă vizitatori nu doar din județ, ci din toată țara.

„Vrem să dezvoltăm o zonă turistică ce poate conta la nivel național, pentru turiștii care descoperă Călărașiul, zona noastră – mica deltă a României”, a subliniat președintele CJ.

Advertisement

Iliuță a recunoscut că procesul birocratic a încetinit lucrările pregătitoare. Referatul privind scoaterea studiului de fezabilitate și realizarea proiectului tehnic a fost blocat din cauza unei ordonanțe. În acest moment, administrația se află în procedura de contractare a unui consultant, care va elabora studiul necesar accesării finanțării.

„Suntem în faza de a lua serviciile unui consultant pentru întocmirea studiului de fezabilitate, iar ulterior proiectul va putea fi finanțat printr-un credit al Consiliului Județean”, a explicat Iliuță.

O nouă zonă turistică – de la Plaja Mare până la Silozuri

Întrebat despre posibilitățile de extindere a turismului în alte zone ale municipiului, președintele CJ a menționat că deja se conturează o direcție de dezvoltare în proximitatea Plajei Mari, în spatele acesteia, pe traseul care pornește din zona de îmbarcațiuni și continuă până spre silozuri.

„Se dezvoltă o zonă turistică în spatele Plajei Mari. Proiectul începe din zona de îmbarcațiuni și continuă după Plaja Mare, până la siloz, aproape de silozuri”, a precizat acesta.

Administrația județeană mizează astfel pe extinderea accesului la Dunăre, amenajarea de spații pentru agrement, infrastructură de promenadă și potențiale investiții private.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Vasile Iliuță avertizează: „Cea mai mare provocare până în 2028 va fi supraviețuirea localităților care nu își pot susține cheltuielile”

Published

on

Vasile Iliuta Calarasi

Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a lansat un avertisment ferm privind situația financiară a administrațiilor locale, subliniind că perioada următoare va aduce schimbări majore în structura teritorială. Potrivit acestuia, mai multe localități din județ riscă să fie comasate până în 2028, dacă nu reușesc să-și acopere cheltuielile de funcționare.

„Aici va fi cea mai mare problemă a viitorului pentru județ – comasarea localităților care nu își pot susține cheltuielile. Dacă nu pot funcționa, nu vor mai avea viitor administrativ”, a explicat Iliuță.

Neîmplinirile unui deceniu de mandat

Întrebat care sunt proiectele pe care nu a reușit să le finalizeze în cei nouă ani de mandat, președintele CJ a făcut două confesiuni esențiale:

1. Modernizarea completă a sistemului de protecție socială
Iliuță spune că și-ar fi dorit ca toate centrele pentru copii și vârstnici să fie modernizate complet, astfel încât beneficiarii să aibă condiții la standarde actuale. „Mi-aș fi dorit ca toate clădirile sistemului de protecție socială să fie modernizate. Este un obiectiv la care țin foarte mult”, a declarat acesta.

Advertisement

2. Dezvoltarea unui ansamblu cultural reprezentativ la nivel european
Președintele CJ și-ar fi dorit ca județul să aibă cel mai mare ansamblu folcloric din regiune, nu doar prezent la nivel național, ci capabil să participe și la competiții internaționale. „Constrângerile financiare și bugetul mic raportat la numărul de locuitori nu ne-au permis acest lucru”, a spus el.

Iliuță a explicat că bugetul județean este anual printre cele mai mici din țară, fiind direct proporțional cu populația județului. Această limitare a făcut ca investițiile mari în cultură și protecție socială să avanseze greu.

Salariile medicilor, între competiție regională și riscul de migrare

În finalul declarației, președintele CJ a atins o temă sensibilă: atractivitatea sistemului medical din Călărași în contextul unei posibile creșteri cu 10% a salariilor pentru orele medicale în alte județe.

„Dacă alte județe vor oferi o creștere de 10% la salariile medicilor, va mai fi Călărașiul atractiv pentru personalul medical? Este o întrebare esențială pentru viitor”, a punctat Iliuță.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading